Este vizibil că alegerile pentru Parlamentul European din 25 mai au luat România pe nepregătite. Un minim limbaj european și familiarizarea cu funcționarea Uniunii Europene ar fi trebuit să fie tratate, încă înainte de 1 ianuarie 2007, ca un al treilea palier de alfabetizare și educare, după alfabetizarea elementară și deprinderea utilizării calculatorului, dar n-a fost cazul. Autoritățile s-au temut, organizațiile non-guvernamentale oneste au fost descurajate, politicienii nu au avut niciun interes, presa o duce greu la capitolul resurse. Astfel, s-au creat „condițiile” ca românul să voteze eurodeputați, pentru a treia oară, în necunoștință de cauză, dezbaterile din campanie neavând vreo legătură serioasă cu Uniunea Europeană. În demersul nostru, dacă alții nu sunt interesați, de a desluși câte ceva despre ce este acela Parlament European și ce caută niște români acolo am ajuns la al treilea episod.
Puțină istorie, cum funcționează, cum este organizat, care sunt grupurile politice și componența PE ați aflat în primul episod. Am oferit apoi detalii legate de redefinirea rolului PE prinTratatul de la Lisabona și am descris elemente utile de dicționar european, pentru a elimina confuziile stârnite de regulamente, directive, decizii și altele, dând inclusiv exemple de „consemn al tăcerii” în țară.
Materialele pot fi recuperate de la www.mesagerulneamt.ro. Folosim în continuare informații din surse oficiale, dar și alte contribuții serioase. (Viorel COSMA)
În episodul precedent semnalam că partea cea mai importantă, de profunzime, a activității Parlamentului European se desfășoară în cadrul comisiilor specializate. Se reunesc la Bruxelles și elaborează rapoarte care, ulterior, sunt supuse la vot în plen, la Strasbourg (cu excepția sesiunilor suplimentare ținute tot la Bruxelles). Totodată, pe lângă adunările parlamentare mixte, comisiile din PE asigură un canal direct de de lucru și cooperare cu parlamentele naționale, prin comisiile organizate de acestea.
La nivelul PE sunt organizate nu mai puțin de 20 de comisii, fiecare având prescurtări derivate din limba franceză, des întâlnite în documente fără alte explicații:
- Afaceri externe (AFET), cu subcomisiile pentru Drepturile omului (DROI) și Securitate și apărare (SEDE),
- Dezvoltare (DEVE),
- Comerț internațional (INTA),
- Bugete (BUDG),
- Control bugetar (CONT),
- Afaceri economice și monetare (ECON),
- Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL),
- Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI),
- Industrie, cercetare și energie (ITRE),
- Piața internă și protecția consumatorului ((IMCO),
- Transport și turism (TRAN),
- Dezvoltare regională (REGI),
- Agricultură și dezvoltare rurlă (AGRI),
- Pescuit (PECH),
- Cultură și educație (CULT),
- Afaceri juridice (JURI),
- Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE),
- Afaceri constituționale (AFCO),
- Drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM),
- Petiții (PET).
În funcție de situație, PE constituie și comisii speciale, cu caracter temporar. Una dintre cele mai interesante, a cărei activitate e cvasinecunoscută în România, a fost Comisia specială pentru Crimă organizată, corupție și spălare de bani, care și-a încheiat activitatea pe 23 octombrie 2013.
Fără a provoca o comparație, ci doar spre exemplificare, la această dată, în Parlamentul României își desfășoară activitatea 11 comisii comune – 6 sunt permanente, 4 speciale, iar una de anchetă. Camera Deputaților are 21 de comisii permanente, plus cea de validare, care, cu îngăduință, se regăsesc în cele din PE. În dreptul său, Senatul are 18 comisii permanente.
Competențele comisiilor
Un amănunt semnificativ este că în privința comisiilor din PE se vorbește despre competențe („comisia este competentă în chestiuni privind…”), nu de atribuții, sarcini etc. În detaliu, prezentarea oficială a acestora se găsește pe www.europarl.europa.eu, dar cel puțin câteva competențe ale unora dintre comisii merită subliniate. Selecția este subiectivă și pune accent atât pe claritatea descrierilor de tip european, cât și pe plasarea unor competențe în alte locuri decât s-ar aștepta românii.
Din motive lesne de înțeles, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru pescuit vor face obiectul și subiectul unei prezentări separate, în episodul următor. Pe de altă parte, profilul Comisiei pentru afaceri juridice sau al Comisiei pentru afaceri constituționale excede o abordare generalistă.
- Comisia pentru afaceri externe
- politica externă și de securitate comună (PESC) și politica europeană de securitate și de apărare (PESA). În acest context, comisia este asistată de subcomisia pentru securitate și apărare;
-
consolidarea relațiilor politice cu țările terțe, în special cu cele situate în imediata vecinătate a Uniunii, prin programe de cooperare și asistență sau prin acorduri internaționale cum ar fi acordurile de asociere și de parteneriat;
– drepturile omului, protecția minorităților și promovarea valorilor democratice în țările terțe. În acest context, comisia este asistată de subcomisia pentru drepturile omului. Fără a aduce atingere normelor aplicabile, membrii altor comisii și organe care exercită responsabilități în acest domeniu sunt invitați să asiste la reuniunile subcomisiei.
- Comisia pentru dezvoltare
– participarea Parlamentului la misiuni de observare a alegerilor, dacă este necesar, în cooperare cu alte comisii și delegații pertinente.
- Comisia pentru comerț internațional
- relațiile financiare, economice și comerciale cu țări terțe și cu organizații regionale;
– măsurile de armonizare sau de standardizare tehnică în domeniile reglementate de instrumentele de drept internațional;
- Comisia pentru control bugetar
– evaluarea raportului costuri-beneficii al diferitelor finanțări ale Uniunii pentru executarea politicilor Uniunii;
– examinarea fraudelor și neregulilor care aduc atingere execuției bugetului Uniunii, acțiunile care vizează prevenirea acestor acte și declanșarea procedurii judiciare, precum și protecția intereselor financiare ale Uniunii în general;
- Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale
- libera circulație a lucrătorilor și pensionarilor;
- Comisia pentru industrie, cercetare și energie
- măsurile de la nivelul Uniunii în domeniul politicii energetice în general, securitatea aprovizionării cu energie și eficiența energetică, în special stabilirea și dezvoltarea de rețele transeuropene în sectorul infrastructurilor energetice;
-
societatea informațională și tehnologiile informației, inclusiv stabilirea și dezvoltarea de rețele transeuropene în sectorul infrastructurilor de telecomunicații.
- Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor
- coordonarea, la nivelul Uniunii, a legislațiilor naționale în domeniul pieței interne și privind Uniunea vamală, în special în ceea ce privește:
(a) libera circulație a mărfurilor, inclusiv armonizarea standardelor tehnice,
(b) libertatea de stabilire,
(c) libertatea de a presta servicii, cu excepția sectorului financiar și poștal;
- Comisia pentru dezvoltare regională
- Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și celelalte instrumente de politică regională ale Uniunii,
– evaluarea efectelor celorlalte politici ale Uniunii asupra coeziunii economice și sociale.
- Comisia pentru cultură și educație
- politica în domeniul audiovizual și aspectele culturale și educative ale societății informaționale;
-
politica în domeniul tineretului și dezvoltarea unei politici în domeniul sportului și al activităților recreative;
-
politica informațională și politica în domeniul mass-media;
- Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
-
legislația în domeniul transparenței și protecției persoanelor fizice în cazul prelucrării datelor cu caracter personal;
-
aplicarea și dezvoltarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în special:
(a) prin măsuri privind intrarea și circulația persoanelor, politica privind azilul și migrația,
(b) prin măsuri privind gestionarea integrată a frontierelor externe,
(c) prin măsuri privind cooperarea polițienească și judiciară în materie penală;
Românii n-au urcat mai sus de vicepreședinte de comisie
Pozițiile deținute de europarlamentarii români urcă până la nivelul de vicepreședinte de comisie. Sunt cunoscuți, unii bucurându-se și de apreciere în mediile europene, următorii: Norica Nicolai (PNL/ Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa – Comisia de decuritate și apărare), Ioan Mircea Pașcu (PSD/ Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European – Comisia de afaceri externe), Corina Crețu (PSD/ Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European – Comisia de dezvoltare), Sebastian Bodu (PNȚCD/ Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) – Comisia pentru afaceri juridice), Theodor Stolojan (PDL/ Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) – Comisia pentru afaceri economice și monetare) și Elena Băsescu (PDL-PMP/ Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) – Comisia pentru petiții). Unii aleșii români ocupă și funcții politice sau la nivelul unor delegații, dar acestea reprezintă altă direcție de abordare a activității din PE.
