Trimiterea în judecată a Iuliei Paisa, magistratul care a ajutat un om de afaceri să devină proprietar cu acte în regulă pe vreo 69 de hectare de teren, a redus în atenția publică un subiect vechi, dureros, condimentat cu numeroase scandaluri și cu sute de procese pe rolul instanței: pământul din Dumbrava Roșie. Situată în coasta orașului, numai bună pentru construit o căsuță ferită de zarva urbană, comuna a fost și este încă tentantă pentru oamenii importanți, care au relații și influență.
Aflat la al doilea mandat, actualul primar Ioan Grădinaru a avut timp să-și dea seama cum s-au întâmplat lucrurile cu retrocedările, cum s-au dat titlurile și, mai ales, cum s-au câștigat procesele. De 23 de ani încoace, problemele de fond funciar din Dumbrava Roșie nu s-au descâlcit în totalitate, dar, față de ce a fost, au mai rămas puține de lămurit. Istoricul l-a făcut însuși primarul. Același istoric pe care s-a dus să i-l prezinte, într-o audiență, Iuliei Paisa, care era vicepreședinte (ulterior a devenit președinte) al Judecătoriei Piatra Neamț, cu speranța că va înțelege situația de ansamblu.
„Noi acum facem o lucrare foarte serioasă cu inventarierea terenurilor, conform Legii 165/2013 și suntem aproape de final”, ne-a declarat primarul Ioan Grădinaru. „Se verifică tot ce este extravilan, am avut acces la baza de date cu titlurile de proprietate și am constatat că primarii noștri din comună au fost foarte slabi. De aceea au fost atâtea scandaluri și s-a ajuns ca, în 1996-1997, să vină oamenii să bată în cuie ușile de la primărie. Au fost persoane scoase pe drept din terenuri și din sole, dar procesele verbale de punere în posesie – care au fost greșite din start, și titlurile de proprietate nu au fost anulate și și-au produs efectele în continuare. De aici au fost o mulțime de încurcături. Pe urmă, în 1997, s-a desființat IAS Girov și atunci comisia județeană a chemat comunele Roznov, Săvinești, Borlești, Podoleni, Piatra Șoimului care aveau teren pe Dumbrava, s-au făcut tabele de parcelare cu oamenii și li s-au repartizat vreo 300 de hectare. Numai Săvineștiul avea 147. Însă trebuia ca tabelele să ajungă la Dumbrava Roșie, iar oamenii să vină cu acte de proprietate, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Primarii din comunele respective au dat ei titluri direct pe Dumbrava, numai care n-a vrut n-a dat, iar cetățenii care primiseră deja despăgubiri pentru terenul de sub uzină, și nu numai ei, au venit din nou după pământ. Dar nu e tot. În anul 2000, moștenitorii boierului Comăniță au câștigat în instanță 200 de hectare, au spus că pe pământul lor se află strămutații de la barajul din Bicaz, așa că au cerut să li se dea în altă parte. Tabelul a demonstrat că strămutații se aflau chiar în mijlocul moșiei, prin urmare au fost mutați într-o margine, după ce au fost verificați și a rezultat că aveau dreptul la doar 91 de hectare. Au fost afectate solele 4, 5 și 6, din care moștenitorii Comăniță au luat ce aveau de luat, iar pe restul de teren fuseseră puși în posesie oameni din Piatra Șoimului, Săvinești, Roznov și alte comune, cetățeni care și în ziua de azi au titluri acolo, pentru că nu au fost anulate nici acum. În baza acestor titluri, unii au mers și au dat în judecată Primăria Dumbrava Roșie, și au câștigat parte din ei, deși nu au acte deloc pentru pământ. Mai sunt încă pe rol vreo 20 de procese, care sper să se rezolve pozitiv, deși au fost situații în care Primăria Dumbrava Roșie și-a pierdut propriul pământ pentru că foștii primari nu s-au bătut în instanță. De aceea am spus să au fost slabi”.
Celebra solă 58 – mama proprietăților
Când a considerat că o imagine de ansamblu ar putea atrage atenția judecătorilor și s-a hotărât să se ducă în audiență, Ioan Grădinaru s-a gândit că magistrații s-ar putea apleca cu mai multă stăruință asupra cazurilor în care proprietarul e din Girov, iar Primăria Roznov i-a dat titlu în sola 58 din Dumbrava Roșie, de exemplu. Sola 58 e deja celebră. Toți primarii din zonă o știau și eliberau titluri acolo, de ajunsese mama proprietăților. Imaginea de ansamblu nu s-a conturat, însă, iar judecătorii au continuat să pronunțe hotărâri în sola 58, fără să știe unii de alții, că doar dosarele erau repartizate tuturor. Așa s-a ajuns la situații aberante, în care oameni care primiseră deja teren în localitățile de baștină, să mai fie împroprietăriți o dată în sola 58, desigur, indiferent din care parte a județului veneau. Pentru că, neavând imaginea de ansamblu de care vorbea primarul, judecătorii s-au bazat, în lipsa actelor autentice de proprietate, pe martori și pe înscrisuri de care poate face rost oricine. Iar câteva exemple sunt atât de grăitoare încât nu mai trebuie detalii ca să înțeleagă toată lumea ce a rămas de rezolvat de acum încolo. Un anumit domn Muraru are în acte 72 de prăjini în Săvinești, dar vrea exact 7240 mp teren în Dumbrava, iar titlul este emis de Primăria Podoleni. Un alt domn Țupu este din Roznov și are o dată 7200 mp în sola 58 dați de Primăria Roznov, și a doua oară 5400 mp, în baza acelorași acte, tot în sola 58, dați de Primăria Săvinești. Un alt cetățean, Ciupercă pe numele lui, are act de proprietate din 1945 pe 40 de prăjini în Dealul Dumbravei (Dumbrava Deal ține acum de comuna Săvinești), rolul îl are pe comuna Săvinești, iar terenul l-a primit în Dumbrava Roșie. Familia Iftimie este un alt exemplu elocvent. Pe lângă ce avea în totlu și în rol, peste 2 ha de pământ, a mai obținut 9000 mp prin hotărâre judecătorească, suprafață care s-a trecut în titlu și, cu toate acestea, comisia locală i-a mai dat încă o dată 9000 mp, anul următor celui în care a fost pusă în posesie. Și se mai miră cineva că nu ajunge pământul din Dumbrava?
„Nu se poate face ordine decât cu concursul comunelor învecinate care au dat titluri la noi și cu ajutorul comisiei județene, altfel n-o scoatem la capăt”, a conchis primarul Ioan Grădinaru. „Trebuie să mă duc și la noul prefect să-i explic care este situația”.
Iar situația este „clară”. Cel puțin în cazurile în care, în actele aceluiași om mai „răsare” câte o parcelă de la an la an, deși documentele de proprietate au rămas aceleași.
Strada Crângului – parțial privată
În istoria recentă a comunei Dumbrava Roșie s-a întâmplat, printre alte situații aberante, ca un cetățean, Neculai Pristavu, să devină proprietar pe o porțiune de stradă. Strada Crângului, în speță, care a fost îngustată, conform hotărârii judecătorești 3320 din 05.06.2012 a Judecătoriei Piatra Neamț, cu exact 28,5 mp. Stâlpii care susțin firele de curent electric, și care până atunci erau în stradă, au ajuns astfel în curtea omului. Iar gardul a tăiat din lățimea uliței astfel că acum nu mai este loc de trecere decât pentru un autoturism. Mașina de gunoi nu încape, iar oamenii aduc pungile cu resturi până la capătul străzii, să le poată lua gunoierii. Nici mașina de pompieri nu încape, așa că toată lumea se roagă să nu cumva să ia foc vreo casă. Nu încape desigur niciun camion cu lemne sau cu mobilă, la nevoie. Prin urmare, fiecare se descurcă cum poate, că nu se cade să tulbure omul care și-a îngrădit o bucată de stradă. Măcar atâta lucru să fi învățat și noi într-un sfert de secol de democrație: proprietatea e sfântă în țara asta. Mai cu seamă dacă proprietate este în sola 58 sau pe strada Crângului.
„Nu se poate face ordine decât cu concursul comunelor învecinate care au dat titluri la noi și cu ajutorul comisiei județene, altfel n-o scoatem la capăt”.
Cristina MIRCEA