-
interviu cu Cristian Pârvulescu, președintele Pro Democrația
– Organizați niște dezbateri pe tema alegerilor europarlamentare. Cu ce scop?
Scopul este să punem candidații și partidele în fața opiniei publice, fie prin intermediul media, fie prin intermediul dezbaterilor directe cu cetățenii. Sperăm să reușim și la Târgu Neamț. Am fost la Craiova și vom merge la Focșani, Brăila, Slobozia, acolo unde cluburile Pro Democrația își manifestă interesul să dezvolte acest gen de dezbateri.
– Avem un război mediatic între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta? Cum îl comentați?
Traian Băsescu este în situația în care trebuie să încerce să relanseze partidul pe care-l susține, respectiv Mișcarea Populară, în condițiile în care intenția de vot nu este extraordinară, iar notorietatea este mică. Pentru a aduce partidul la nivelul de susținere a președintelui este nevoie de scandal. Și atunci este de înțeles nevoia de scandal a lui Traian Băsescu. Este mai greu de înțeles strategia lui Ponta și anume că răspunde. Având în vedere necesitatea ca în trei săptămâni să crești notorietatea unei formațiuni politice, de la 50% la 90%, înțelegem discursul agresiv, violent, cu atacuri directe ale lui Traian Băsescu. În schimb, Victor Ponta și consilierii săi de imagine ar trebui să înțeleagă că, intrând în acest joc, nu poate decât să-l avantajeze pe Traian Băsescu. Vorbind de oameni inteligenți, înseamnă că au interes: ca această campanie să fie acoperită mediatic de cele două figuri importante ale statului, președinte și premier, nelăsându-le celorlalte partide politice posibilitatea să își facă poziția cunoscută. Noi nu asistăm la o campanie pentru alegerile europarlamentare pe teme europene. Nici măcar pe teme românești. Asistăm la o campanie pentru alegerile prezidențiale, în care Traian Băsescu își pregătește un candidat – nu știm care va fi – și încearcă să-și întărească formațiunea politică. Asta este explicația pe care o văd eu la ieșirile lui Traian Băsescu. Dar, în felul acesta, Victor Ponta se prezintă ca victimă. Se victimizează și menține electoratul USL. Ponta speră să obțină un scor istoric la alegerile europene, cel mai bun scor pe care PSD l-a obținut vreodată, scor care să-i asigure confortul în relația cu liderii locali ai partidului, care, dincolo de aparențe, sunt puțin cam nervoși în ultima vreme.
Pariul riscant al lui Antonescu
– Sunteți un liberal. Dacă greșesc, corectați-mă. Cât vă mai place astăzi Crin Antonescu?
Eu nu discut politica după plăceri, dar Crin Antonescu este într-o situație complicată. A făcut un pariu riscant, încercând să vadă care este valoarea partidului său în condiții vitrege, de aceea a ales să rupă USL. Dacă PNL nu va fi capabil să obțină 20% la alegerile europene, nu va fi capabil nici să susțină un candidat la alegerile prezidențiale și să-l ducă în turul doi. Și atunci, având această informație, Crin Antonescu poate să ia o decizie, dacă va merge sau nu la alegerile prezidențiale. În momentul de față, cred că există o oportunitate pentru toți ceilalți candidați de la alegerile prezidențiale, dar trebuie să așteptăm alegerile din 25 mai. Este foarte probabil ca PNL să rămână al doilea partid politic al României, dar este importantă și distanța față de PSD, și distanța față de celelalte partide care se declară de dreapta, respectiv PDL și PMP.
Surpriza Diaconu
– Ne-am putea aștepta pe 25 mai la niște surprize în urma votului?
Singura surpriză ar fi alegerea lui Mircea Diaconu în Parlamentul European. Nu ne putem aștepta ca partide nesemnificative să obțină mandate parlamentare, de aceea cred că vom discuta doar de PSD, PNL, PMP, PDL și UDMR. Niciun alt partid politic nu are, în momentul de față, capacitatea să intre în Parlamentul European. Însă depinde foarte mult de prezența la vot. Singurele surprize ar fi mari la o prezență sub 25%. Cu cât prezența este mai mică, cu atât un grup mic poate să obțină un scor mai mare. Dar, pentru moment, nu se întrevede nicio altă surpriză, iar Mircea Diaconu nu se profilează ca fiind un viitor europarlamentar. Desigur, orice e posibil, mai ales că e singurul candidat independent care beneficiază de o campanie televizată.
Băsescu nu a încălcat Constituția
– Președintele Traian Băsescu a încălcat sau nu Constituția purtând acel tricou cu PMP?
Din punctul meu de vedere, Traian Băsescu nu a încălcat Constituția, dar a încălcat bunul simț. Vom vedea care va fi decizia Curții Constituționale. Deja există două decizii ale Curții, din 2005 și 2007 – în prima era vorba de declarațiile președintelui, iar în a doua era vorba de implicarea sa politică – și ambele decizii spun că președintele nu poate fi cenzurat în acțiunile sale. Pe de altă parte, aceeași Curte Constituțională îi atrăgea atenția președintelui asupra responsabilităților sale, care țin mai degrabă de latura morală a funcției pe care o are. Numai că Traian Băsescu nu este un politician moral. El este un politician realist, care își încalcă și cuvântul dacă este nevoie. Este un Machiavelli, dacă vreți. A vrut să provoace o dezbatere publică cu tricoul – și a reușit – pentru a câștiga notorietate publică. A fost un gest pentru a-și întări poziția în fața susținătorilor săi. Nu este vorba de o încălcare a literei, ci a spiritului Constituției, pentru că funcția de șef al statului este o funcție neutră, deasupra partidelor politice. Șeful statului este cel care conduce Republica și reprezintă întreaga societate românească, nu numai o parte a ei. Partidul este doar o parte a societății. Traian Băsescu s-a dovedit partizan și partinic. După Traian Băsescu, oricine va putea face la fel și va spune că avem un precedent. Cred că va fi nevoie de o modificare a Constituției, care să corecteze comportamentul președintelui României și să facă imposibilă o situație de genul acesta.
– După alegerile prezidențiale, vom vedea un președinte de stânga sau de dreapta?
Președintele trebuie să fie deasupra confictului politic și nu cred că în România există stânga și dreapta. Este un limbaj care există mai ales în țările catolice, unde regăsim reacții anticlericale, în România neexistând nicio reacție anticlericală. Nu vom observa în politicile PSD marile politici de stânga. Politicile economice și macroeconomice sunt politici de dreapta. De exemplu, austeritatea este promovată în continuare, iar faptul că se dau salarii și pensii nu înseamnă că se promovează o politică de stânga. Președintele României, ca și regele României, este deasupra conflictului politic. Președintele României este președintele tuturor. De aceea, comportamentul președintelui Băsescu, afectează imaginea României.
Imaginea Bisericii Ortodoxe Ro
mâne a scăzut cu 20% în sondaje
– Cum comentați relația dintre politic și Biserica Ortodoxă Română?
Biserica, din punctul meu de vedere este o afacere privată. Ea trebuie să rămână în spațiul privat, iar autoritățile nu ar trebui să confunde spațiile. Constat, însă, și nu numai în România, ci și în alte țări ortodoxe, că Biserica preia spațiul public și aceasta este o chestiune riscantă. Folosirea Bisericii de politicieni este inadmisibilă, iar Biserica ar trebui să se protejeze. Și încercarea Bisericii de a folosi politicienii este la fel de inadmisibilă. O Biserică se bazează pe credincioșii ei și nu pe instrumentele statului. Statul este obligat să fie neutru în relația cu toate cultele religioase. Ori, în momentul în care Biserica Ortodoxă Română face presiuni asupra instituțiilor statului să contribuie financiar la ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului, e o problemă. De ce ar trebui să plătească contribuabilii din țară pentru o catedrală din București, de care probabil nu vor beneficia niciodată? E ca și când ar finanța un spital din București. Mai constat că, în sondajele de opinie, imaginea Bisericii Ortodoxe Române s-a deteriorat grav în ultimii ani. 20 de procente, de la 85% la 65%, este o pierdere pe care Biserica poate să o neglijeze, dar este semnificativă. Este, de fapt, cea mai mare cădere de imagine a unei instituții publice în România în ultimii 20 de ani.
Banii și Pro Democrația
– Care sunt sursele de finanțare ale Asociației Pro Democrația?
Sursele de finanțare ale Asociației Pro Democrația vin, în general, din proiecte. În momentul de față, sunt proiecte pe care le realizăm în parteneriate cu fundații germane, cum ar fi de exemplu Fundația Friedrich Herbert. În afara acestor programe, am avut și o finanțare, pe care am încheiat-o, prin fonduri europene și vom începe o finanțare pe fonduri norvegiene. Contribuția de 2% nu reprezintă o oportunitate financiară pentru asociație. Anul trecut, în Forumul Constituțional, am mai avut susținerea financiară a Comisiei de la Veneția și o sponsorizare de la Exim Bank, o sponsorizare pentru reuniunile Forumului Constituțional. Nu avem nicio altă sursă de finanțare și, de altfel, asociația și-a redus în mare măsură activitățile, tocmai pentru că resursele au scăzut. Dar anul 2014 pare să fie un an bun, prin faptul că avem deja proiecte în derulare, care acoperă necesitățile. Vom semna un nou contract cu fondurile norvegiene, care ne va permite să observăm cu toate forțele alegerile prezidențiale. Suntem, de asemenea, prezenți și în Ucraina, la alegerile de acolo, cu o mică echipă, iar la alegerile europene vom avea echipe mobile și câteva zone în care vom observa alegerile prin observatori locali.
Ciprian Traian STURZU
