Inima bate năvalnic, mărturisea anul trecut dr. Carmen Martin, șefa Secției Cardiologie din SJU Piatra Neamț, într-unul dintre puținele sale interviuri. În evidențele secției pe 2013 figurează 4.740 de consultații. Pe urma lor, 1.626 de persoane au fost internate pe secția propriu-zisă, alte 438 în sectorul lor de terapie intensivă, iar 950 au primit spitalizare de zi. Mai există o raportare, din luna mai, făcută de Compartimentul audit public intern al spitalului, referitoare la pacienții cu afecțiuni cardiologice înregistrați anul trecut la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU). Din totalul de 4.464, 1.925 au fost internați pe secție, în timp ce 2.539 au fost trimiși acasă după o minimă stabilizare. Tot efortul a fost dus de 4 medici salariați (Carmen Martin, Liliana Bucelea, Lyana Bararu, Lucia Chetreanu) și 2 pensionari, cu contract de prestări-servicii (Mihai Cuciuc – 68 ani și Dorina Lazăr – 61 ani). Au existat situații când au rezistat în 4, ca în luna noiembrie. Un medic a avut probleme de sănătate, altul era plecat la cursuri. Au apelat atunci la un endocrinolog din spital cu competență în cardiologie și au „împrumutat” un specialist din mediul privat. Linia de gardă este prima prioritate în spital. Timpul de odihnă și refacere după gardă s-a topit la fel ca sănătatea românilor. Pentru comparație, cui i-ar conveni să fie operat de un chirurg după ce acesta a petrecut peste 30 de ore în spital?
În echipa prezentată, au acoperit cele 55 de paturi ale secției și alte 10 de la stația lor de monitorizare (în regim de terapie intensivă), gărzi, urgențe la UPU, consultații intersecții și ambulatoriul de specialitate. Practic, o misiune imposibilă. Și inima lor trebuie că bate năvalnic, dar asta nu e pentru știința pacientului. Probabil că nici pentru Direcția Sanitară, care n-a aflat că pe secție a apărut al șaptelea medic, Raluca Corcoz. Dovadă stă o proaspătă informare trimisă prefectului județului, semnată de cineva în numele directorului Dan Morenciu (aflat în concediu de odihnă), document unde se vorbește tot de 6 medici. La volumul de activitate actual, pentru ca spitalul să nu fie degradat și să piardă la finanțare, trebuie 13 medici. Din toamnă încolo, dacă se are în vedere ridicarea rangului și acreditarea, situația se complică întrucât e nevoie de linie de gardă separată la linia de monitorizare, după cum au afirmat la unison Carmen Martin și directorul Ioan Lazăr.
Nebunia publică a început odată cu criza Ambulatoriului Integrat de Specialitate, că așa se cheamă oficial. De la restrângerea activității și programări pentru consultații, odată cu mutarea cabinetului din Policlinică la etajul I al pavilionului mare al SJU, până la concluzia că s-au desființat consultațiile a fost un pas mic și abil manipulat de adversarii directorului Lazăr.
Anul trecut, în regimul de 5 zile pe săptămână, cu câte 5 ore de consultații, ajunsese să sufere activitatea de bază din spital. Volumul de muncă din secție, cu vizită, contravizită și gărzi, explorări și partea de birocrație, trece deseori neobservat. Se adaugă contribuțiile la UPU (unde trebuie să vadă cel puțin fiecare electrocardiogramă) și la activitatea multor secții. Cel puțin la chirurgie, ortopedie, obstetrică-ginecologie, neonatologie, ORL și neurologie nu e greu de priceput cât de mult depinzi de cardiolog. Partea de consultații intersecții, în termeni oficiali, s-ar contabiliza pe ambulatoriul de specialitate, împreună cu pacienții trimiși de medicii de familie, dar nimeni nu mai ține socotelile fiindcă, la fel de oficial, în cele 5 ore dedicate consultațiilor n-ai voie să vezi mai mult de 15 „clienți”. Unora li se pare că medicii stau prea puține ore la muncă, numai că dacă aduni și împarți ajungi la acel teribil grad real de ocupare calculat pe 2013: 335,59%. Medicul trebuie să fie la dispoziție, cea mai la modă amenințare fiind „Chem presa!”.
În urma unui memoriu disperat din luna martie, semnat de colectivul secției, direcția spitalului a luat decizia limitării activității din ambulatoriu la 3 zile pe săptămână. Consultațiile sunt asigurate marțea, joia și vinerea, în intervalul orar 8-13, de medicii Liliana Bucelea, Lucia Chetreanu și Lyana Bararu. (Cea din urmă, în hârtiile remise prefectului, a fost rebotezată, dar asta nu se pune la… inimă). În plus, medicul șef de secție nu are obligația de-a merge în ambulatoriu și de-a face gărzi. Gărzi face. Cei doi pensionari ar merge la consultații, dar nu e prevăzut în fișa postului, iar Raluca Corcoz, medic rezident, are de așteptat până la toamnă. De altfel, la toamnă e așteptat să se angajeze încă un specialist care termină rezidențiatul. În ordinea de priorități, policlinica, așa cum îi spune lumea în continuare, e ultima. Balamucul e cumplit când, inevitabil, ziua de ambulatoriu ajunge să se suprapună cu garda. La ora actuală, în Piatra Neamț activează doar un singur alt cardiolog, care a ales exclusiv mediul privat.
Dincolo de cifre, stăruie drama cardiologiei în sine, o specializare deficitară nu numai în România. De la celebrul celebrul Centru spitalicesc din Roanne (oraș francez înfrățit cu Piatra Neamț – n.a.), de exemplu, a plecat și ultimul cardiolog. Nici la oftalmologie nu o duc bine frații noștri, programările făcându-se cu 6 luni înainte. Inevitabil, ne vom obișnui cu această „cultură” a programărilor în sistemul public. Francezii se descurcă onorabil cu specialiștii în anestezie și terapie intensivă, care pleacă în valuri din România, însă stau tot mai prost cu specializări (precum ginecologia) descurajate de daunele ce se plătesc pentru malpraxis.
De la deficitul de personal se ajunge la încă o situație sensibilă. Patologia, din ce în ce mai complexă, nu așteaptă prezentarea specialiștilor la concursurile organizate la Piatra Neamț. Patologia e din ce în ce mai grea, mai gravă. Intervenția cardiologului este vizibilă, spectaculoasă, decisivă, acolo, la firavul hotar dintre viață și moarte. Urgența medicală nu are nevoie de definiții, de normative și constrângeri financiare. Statistica arată că 3 din 4 pacienți ajunși la SJU Piatra Neamț au probleme cardiologice sau necesită măcar o consultație de specialitate. Chiar dacă avem în vedere și bolnavii cronici, care în orice clipă se pot acutiza, cardiologia este o urgență continuă. În întâmpinare, la nivelul nostru, se iese cu medicamente noi, cu investigații noi. Pentru investigațiile moderne, pe lângă aparatură – cum este ecocardiograful ultraperformant achiziționat anul trecut – trebuie competență în domeniu. Aceasta se câștigă, se certifică prin cursuri. Ca să le urmeze, cardiologii noștri nepensionari ies o vreme din schema secției, cu toate consecințele temporare ce se rostogolesc mai departe. Fondul e cel cunoscut de toată lumea. Sigur nu are legătură cu managementul sanitar local. Rememorând anii dedicați inimii, Carmen Martin spunea în interviul invocat la început: „A trebuit să facem medicină și cardiologie cu ce aveam. Și am făcut-o. Nu poți să depășești limita istorică și geografică”. E perfect valabil în continuare.
Viorel COSMA
