În zona de decizie politică de la Târgu Neamț, persistă, de ceva timp, o dorință, când mărturisită fățiș, când doar în discuții discrete, cu privire la preluarea de către primărie a două obiective importante, ambele cu mare încărcătură culturală și istorică. Primul și cel mai important este Cetatea Tărgu Neamț, monument de patrimoniu, restaurat într-o doară, printr-un program european și despre care acum se spune că ar aduce o grămadă de bani în conturile Complexului Muzeal Județean Neamț, bani care ar sta mult mai bine în conturile Primăriei, de unde să fie folosiți pentru dezvoltare. Pentru a demonstra incapacitatea Complexului Muzeal Neamț de a gestiona cum trebuie Cetatea, s-a făcut apel la tot arsenalul specific unei asemenea acțiuni. ”Spioni” au demonstrat că nu sunt încasați cu acte în regulă toți banii la Cetate, s-a bătut monedă pe câte locuri de muncă ar crea primăria și cât de bine ar fi totul dacă administrarea ar fi locală. Ultima acțiune de acest gen a avut loc la Târgu Neamț zilele trecute, când, în cadrul ședinței Consiliului Local, au fost invitați consilierii județeni, în frunte cu președintele Constantin Iacoban. Dincolo de discuții mai mult sau mai puțin sterile, de comentarii pe lângă subiect, lucrurile trebuie judecate pornind de la situația existentă în acest moment.
Este sau nu oportun să treacă la Primărie Cetatea Neamțului? Dar Casa Memorială ”Ion Creangă”? Există argumente pentru asta? Sau totul este doar o chestiune de imagine și exacerbare a orgoliului local? Momentul este bine ales, deoarece anul acesta expiră termenul până la care existau interdicțiile generate de programul european.
Argumentul principal: banii
În acest moment, Complexul Muzeal Județean Neamț se ocupă de administrarea, conservarea și valorificarea Cetății Neamțului, a Casei Creangă, a Casei ”Veronica Micle” și a muzelui din Târgu Neamț. Toate aceste obiective au fost, în măsura posibilităților și voinței consilierilor județeni, întreținute cu bani pentru reparații și promovare. Cetatea a fost privilegiată, intrând într-un proiect de renovare, finalizat nefericit. Banii s-au cheltuit, cetatea arată mai bine, dar lucrul de mântuială și îndepărtarea de spiritul epocii au făcut să avem în Neamț un fel de kitsch care, la prima vedere, poate da bine la turiști.
În acest moment, la Târgu Neamț se crede că banii veniți de pe urma turiștilor care vizitează Cetatea sunt suficient de mulți și că ei nu sunt gospodăriți cum trebuie, pentru Cetate și pentru a atrage noi turiști. Acesta este argumentul principal cu care se justifică o posibilă preluare a obiectivului de către primărie. Al doilea argument, care, după părerea noastră, ar putea fi mai valabil decât primul, vorbește despre un control mai ușor de efectuat de administrația locală și despre cointeresarea acesteia în obținerea de venituri tot mai mari.
Despre ce nu vorbesc cei care vor Cetatea în administrare directă? Nu vorbesc despre un plan concret de investiții. Nu vorbesc despre câți bani s-au investit de la județ în aceste obiective – nu discutăm cum s-au cheltuit și cu ce eficiență – și dacă orașul Târgu Neamț va putea suporta alte cheltuieli care se impun. Mai ales în condițiile în care s-a tot vorbit de falimentul orașului și banii salvatori au venit doar de la Guvern și Consiliul Județean, când a fost vorba despre investiții. Noile condiții în care se alocă bugetul nu par să avantajeze orașul și este aproape sigur că Liviu Dragnea nu va mai fi la butoane în Guvern în perioada rectificărilor bugetare de anul acesta.
Glasul consilierilor locali: vorbe fără soluții
Mișu Câmpeanu, consilier PNȚCD: „Dorim ca Cetatea noastră să fie administrată de noi, așa cum este normal și așa cum se întâmplă și cu alte cetăți din țară, care sunt administrate de autoritatea locală de pe raza căreia se află. Vă putem demonstra acest lucru și cu un bilet de intrare de la Cetatea Râșnov sau de la Cetatea Alba-Iulia, cetăți ce sunt administrate de primăriile de pe raza cărora se află. Vă garantăm că vom putea susține financiar Cetatea și vom putea duce și alte surse de finanțare în plus”.
Costel Șoldan, consilier PP-DD: „E normal ca Cetatea să fie la noi, pentru că, teritorial, ea se află la Târgu Neamț. Le promitem domnilor consilieri județeni, că le vom permite intrarea gratuită în Cetate dacă ne vor ajuta”.
Ion Burlacu, consilier PNL: „Cetatea a fost renovată și înscrisă în circuitul turistic în anul 2009. Din 2009 încoace, Cetatea a fost vizitată anual în jur de 70-80.000 de turiști. Cu toate acestea, la Cetate, nu s-a făcut nicio îmbunătățire din 2009 încoace. Vă rugăm să ne ajutați să preluăm acest monument în administrare. Vă pot spune că aleea asfaltată care duce la cetate este curățată, îngrijită de primăria noastră. Iluminatul, de asemenea, este plătit tot de noi. Grupul social de la baza cetății este îngrijit tot de noi. Noi vom ști să avem grijă de ea”.
Glasul rațiunii: Constantin Iacoban și Dan Vasile Constantin
Președintele Consiliului Județean, Constantin Iacoban, a încercat să sugereze că doar argumentul teritorial nu este suficient, el putând fi folosit și în alte cazuri care nu ar conveni celor de la Târgu Neamț. Soluția oferită de acesta Primăriei Târgu Neamț pare una rațională și mult mai ușor de realizat – aceea a unui parteneriat.
„Orașul Târgu Neamț este important pentru județul nostru, este o zonă de impact, având în vedere că aici sunt mănăstiri, obiective istorice și culturale. În acest sens, am să vin cu o propunere și anume să se construiască o statuie a lui Ion Creangă la intrarea în oraș, ca să se știe că se intră în orașul marelui povestitor. Urbea dvs. ne preocupă. Există în continuare disponibilitate ca acțiunile dvs. să fie sprijinite de noi, cei din Consiliul Județean. Am să încep cu Cetatea Neamțului. Ne este dragă la toți. Ca să fiu sincer, eu aici am învățat meserie, la Târgu Neamț, când lucram la Cooperație. Orașul Târgu Neamț asigura 30% din afacerile Cooperației de Consum. Pentru început, vă propun un parteneriat cu privire la cetate și-i rog și pe aleșii județeni să mă sprijine în această acțiune. Se poate face un parteneriat, pentru administrarea și promovarea cetății împreună cu administrația locală. Dar aș vrea să facem un parteneriat și în ceea ce privește căminele de bătrâni, cele de copii și pe care administrațiile locale consideră că sunt ale județului, chiar dacă ele se află, teritorial, pe raza administrațiilor locale. Vom administra împreună Cetatea. Este o sugestie și trebuie analizate toate acestea”, a spus Constantin Iacoban.
Dan Vasile Constantin, fost președinte al CJ Neamț și consilier județean în acest mandat, are, la rândul său, dubii că un asemenea obiectiv ar putea fi administrat de orașul Târgu Neamț: „Aș face un pic apel la memorie, la anul 2004, când eram președintele Consiliului Județean și promovam acel proiect pentru reabilitarea zonei Târgu Neamț, plecând de la cofinanțarea acelui proiect. În acel moment, Consiliul Local Târgu Neamț nu era capabil să asigure finanțările necesare și de aceea cele două obiective turistice, Cetatea și Casa Memorială «Ion Creangă», au trecut în administrarea Consiliului Județean. Ideea președintelui Iacoban, de a constitui un parteneriat, este un prim pas, dar trebuie făcute niște evaluări atente, pentru că aici sunt și costuri multe, nu numai beneficii. Trebuie să vedem foarte clar ce înseamnă costuri, ce înseamnă beneficii. E adevărat că, din bugetul Complexului Muzeal Județean, aproape 40% vine din zona Târgu Neamț, dar sunt și niște cheltuieli. În primă fază, va fi parteneriatul, urmând ca, în timp, să vedem cum se poate lucra. Cum Consiliul Local Târgu Neamț ar avea capacitatea financiară să asigure cofinanțarea. În 2004, a avut o cofinanțare relativ mică și țin minte că cei de la Consiliul Local de aici veneau la Consiliul Județean, pentru a solicita fonduri pentru cofinanțare. Lucrurile s-au mai schimbat acum, dar situația nu este așa ușoară”, a declarat Dan Vasile Constantin.
Neamț Turism, o soluție de viitor?
Soluția parteneriatului ar trebui să mulțumească pe toată lumea, cu condiția ca toate activitățile să fie făcute la vedere. Cel mai posibil parteneriat ar putea fi în cadrul societății Neamț Turism, care ar trebui să se implice în tot ce va însemna activitate turistică și de promovare la nivelul județului. În felul acesta, s-ar putea ca între viitorii acționari să se afle, pe lângă Consiliul Județean (deci, implicit, și Complexul Muzeal Neamț) și Primăria Târgu Neamț . Pentru aceasta, ar trebui ca la conducerea societății să vină niște oameni cu adevărat profesioniști, care să fie lăsați să-și facă treaba, evident pe baza unor criterii de performanță. Și, mai ales, ar trebui ca politicienii să-și lase interesele personale acasă.
Precizarea este cu atât mai necesar cu cât, în lumea bună de la Târgu Neamț, se vorbește deja despre persoane care vor construi tot felul de obiective bahice lângă Cetate și că graba preluării este dată de actuala conjunctură politică locală. Singurul impediment în realizarea acestor planuri, în acest moment, ar fi tocmai forma de organizare actuală, cu Cetatea prinsă în schema Complexului Muzeal Neamț. Dacă domnii din Târgu Neamț vor demonstra că toate acestea sunt doar bârfe, ar mai exista și formula administrării Cetății printr-o fundație, ceea ce ar permite tot felul de asocieri, dar ar exista și asigurarea că niciun consilier personal al cuiva nu ar primi aprobarea unei crâșme în coasta obiectivului istoric. Pentru că, oricum, la bază există deja suficiente.
Ciprian Traian STURZU
Valentin BĂLĂNESCU
