Dr. Sorana Iftimia: „Începe să mă obosească sistemul sanitar românesc, care e sublim, dar lipsește cu desăvârșire”

Medic neonatolog-pediatru, Sorana Iftimia are 25 de ani de când luptă pentru viața copiilor nou-născuți în Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț. Și fizic, dar mai ales psihic. „Este o muncă grea, dar care aduce satisfacții enorme atunci când copilul pleacă acasă bine, sănătos”.

„Partea grea este în terapie intensivă”

Din ’90 încoace, dr. Sorana Iftimia a văzut multe, i-au trecut mii de cazuri dificile prin mână și a simțit presiunea vieții fragile a fiecărui copil născut cu probleme. „Nu e totul roz la neonatologie. E minunat atunci când mama naște la termen, copilul e pus la sân, stă trei zile în spital și pleacă acasă. Dar sunt copii care se nasc cu probleme. Prematuri sau cu malformații. Sunt copii care se nasc cu Apgar 0. Am avut chiar recent, în noiembrie, un Apgar 0, o apoplexie utero-placentară. Este un copil care nu respiră. Aplicăm protocolul de reanimare și, încet-încet, începem să-i auzim bătăile inimii. În momentul acela te lupți cu el și-l aduci la viață. Acel copil, într-o săptămână, a plecat acasă bine, sănătos. Au o șansă și dacă ei s-au luptat, au reușit să supraviețuiască și au reușit să treacă peste niște hopuri foarte mari. Câteodată, mă gândesc dacă un adult ar fi reușit să le treacă, în același condiții. Nou-născutul este fantastic, are o capacitate de adaptare și de a se lupta mult mai mare decât un adult”, spune doctorul Iftimia.

„Analizele sunt obligatorii în sarcină!”

Medicina a evoluat foarte în ultimii ani, iar dacă o femeie însărcinată nu duce sarcina greu, nu are grețuri sau dureri, asta nu înseamnă că totul va fi bine. De aceea, șefa secției de Neonatologie trage un semnal de alarmă și îndeamnă toate viitoarele mame să se îngrijească și să-și urmărească sarcina, cu analize și ecografii. „Sunt cazuri în care malformația unui copil putea fi detectată la timp, printr-o ecografie, prin analize sau prin examenul de morfologie fetală. Se pot trata foarte multe boli încă din uter. E posibil ca mama să facă o infecție și să afecteze copilul. Se poate trata, iar copilul să fie bine. Medicina evoluează, reușim să depistăm foarte multe boli, care, înainte, nu se aflau. Dacă, acum mulți ani, se întâmpla o dramă, se spunea că este un lucru firesc în evoluția lumii, mai mor și copii. Dar la ora actuală este o inconștiență să te lași la mâna sorții. Anul trecut, au avut loc 22 de nașteri la domiciliu. Neasistate. Puteau să fie 22 de catastrofe. Au ajuns la spital, i-am încălzit, i-am reechilibrat, i-am alimentat și a fost bine. Am avut o mamă care a fost descoperită la domiciliu de medicul de familie, după 6 zile de la naștere, cu copilul. A spus că nu avea cine să stea cu ceilalți copii pe care îi avea. Tot a trebuit să stea în spital. Copiii născuți acasă au fost sănătoși, slavă Domnului!”.

De la lipsa analizelor ajungem, inevitabil, la copii care se nasc cu probleme. Anul trecut, doi copii s-au născut cu malformații congenitale grave, trei cu insuficiențe respiratorii ce nu au putut fi stabilizate și un copil cu hemoragie cerebrală. Acestea au fost malformații grave care au dus, din nefericire, la decesul copiilor. Aici, intervine o altă problemă, foarte importantă…

 Copiii cu probleme trebuie duși la Iași

 „Neonatologia este foarte bine structurată, se știe ce e de făcut la fiecare nivel, de la medic până la asistentă, toată lumea știe exact protocolul.

Dar, când un copil se naște sub 32 de săptămâni sau vine pe lume cu o malformație, este bine să se nască într-un centru specializat și dotat pentru acest lucru. Cel mai bine este ca mama să fie transferată la Iași înainte de naștere, pentru că incubatorul cel mai bun pentru transport este uterul mamei. Odată ce se naște la Piatra Neamț, copilului îi trebuie foarte multe manevre de stabilizare. De când există acest program de ierarhizare a maternităților – și se știe foarte bine la fiecare nivel de maternitate și ce se îngrijește – decesele au scăzut considerabil. Dacă, în anii 2000, decesele ajungeau la 25 pe an, anul trecut au fost 6, iar în 2013, au fost 8”.

 „Trebuie să existe colaborare între medicul OG și neonatolog”

 Dr. Sorana Iftimia consideră că o relație foarte bună de comunicare între medicul obstetrician și cel neonatolog este imperios necesară. Neapărat, medicul ce are în mâini viața nou-născutului trebuie să știe ce se întâmplă cu mama, adică dacă naște la termen, dacă are analizele făcute, în ce stadiu este. Pentru că… „Dacă un copil se naște înainte de vreme sau cu probleme ce depășesc nivelul maternității noastre, nu înseamnă și că putem să-i acordăm îngrijirile de calitate de care are nevoie. Noi preluăm copilul, dar nu ne ocupăm de mamă. Tu ești ca pe o sârmă și trebuie să te stabilizezi. Încerci să faci tot ce-ți stă în putință ca să previi drama unei familii, a unor părinți ce stau lângă un incubator. Este foarte multă presiune pusă pe noi”.

„Nu așteptăm statui, nici măcar un simplu mulțumesc”

 În 25 de ani, timp în care le-a văzut pe toate, medicul Sorana Iftimia spune că „Munca la neonatologie este o muncă anonimă. Dacă ar fi să facem un sondaj – «cum îl chema pe medicul neonatolog care îngrijea copilul?» – ori vor spune numele medicului obstetrician, ori că nu știu. Ne-am învățat, nu așteptăm nici statui, nici măcar un simplu mulțumesc. În momentul când vezi că pleacă acasă copilul, spui «bine că au plecat acasă și e bine». Dar te doare. Pentru că tu știi, nu neapărat cât efort ai depus, ci câtă muncă psihică. Neuronii tăi au stat încordați să trăiască copilul și să plece fără sechele”.

Oana IOSUB-TOMA