Sărbătoarea Sfântului Trifon, din 1 februarie, prefațează anul pomi-viticol. Pentru ca acesta să înceapă și să se desfășoare în cele mai bune condiții, de ziua Sfântului Trifon se practicau o serie de rituri, menite a asigura protecția și fertilitatea viilor și a livezilor de pomi fructiferi.
În trecut, viticultorii si pomicultorii țineau post în această zi, pentru ca Sfântul Trifon, considerat de ei drept patron al viilor și al livezilor, să-i ajute să aibă un an bun, bogat în recolte de struguri și fructe.
În data de 1 februarie, calendarul creștin-ortodox îl consemnează pe Sfântul Mc. Trifon. Pe vremea bunicilor noștri, dar și în comunități mai izolate astăzi, exista și există credința că el are putere asupra începutului de primăvară. Astfel, el este cunoscut în credința populară ca fiind cel ce păzește livezile de omizi și lăcuste, iar pe oameni de nebunie.
În ziua de pomenire a Sfântului Trifon, se practicau o serie de rituri, cu scopul de a asigura protecția și fertilitatea livezilor de pomi fructiferi și a viilor.
Se recomanda ca aceia care aveau vii și livezi să țină post în această zi. Ei chemau preotul să le stropească cu agheasmă livezile și via, ca acestea să fie ferite de boli și de secetă sau grindină.
Gromovnicul din bătrâni consemna că, dacă în această zi era zăpadă, vremea se va face frumoasă, iar dacă nu era, urma să ningă.
Tradiții creștine de Stretenie
La 40 zile după Crăciun, la 2 februarie, când se sărbătorește Întâmpinarea Domnului, spiritualitatea populară păstrează sărbătoarea numită Stretenie sau Ziua Ursului.
Întâmpinarea Domnului, numită în popor și Stretenia (după numele vechi slavon), este sărbătoarea anuală a zilei în care Sfânta Fecioară Maria, conformându-se legii (Lev. 12,8), s-a suit la templul din Ierusalim, la 40 de zile după Nașterea Domnului, pentru curățirea ei.
Dumnezeiescul Prunc a fost întâmpinat și ținut în brațe de bătrânul și Dreptul Simeon.
Întâmpinarea Domnului sau aducerea Lui spre închinare a rămas ca pildă și în tradiția creștin-ortodoxă. Reprezintă o îndatorire a mamelor de a aduce pruncii la biserică, după patruzeci de zile de la naștere.
Atunci, preotul citește Molifta de curățire a mamelor și tot atunci se închină pruncul la sfintele icoane.
Mama copilului vine în biserică și, în numele familiei, dăruiește pe noul născut lui Dumnezeu, pentru ca numai Voia Sa să se manifeste și prin acest prunc.
Apoi, preotul va merge cu copilul în Sfântul Altar și îl va închina.
Legende și superstiții de ziua Ursului
În popor se spunea că, dacă trece Stretenia peste apă și apa e dezghețată, atunci se mânie și-și face pod peste dânsa ca să treacă. Adică dă un viscol și ger așa de mare că îngheață toate apele. Iar dacă trece Stretenia și pe apă se află gheață, atunci e semn că are să fie cald.
Dacă Stretenia găsește pământul fără zăpadă și gheață, apoi numaidecât a doua zi trebuie să ningă și să fie ger, dacă însă este zăpadă, apoi atunci de la Stretenie înainte începe timpul primăvăratic și al căldurii.
Dacă la Stretenie e zi frumoasă, atunci până la Sân-Georgiu tot așa va fi, iar dacă numai dimineața e frumoasă – adică până când soarele e așa de sus pe cer, încât ursul își poate vedea coada în umbra sa – atunci vremea va fi rea.
Pomii fructiferi fără rod în anul ce a trecut erau amenințați cu securea. Se credea că, în felul acesta, pomii vor fi determinați să rodească.
