Proiectul unui dezvoltator imobiliar local de a ridica o construcție la adresa Piața Ștefan cel Mare nr. 18A (vizavi de Telefoane și Teatrul Tineretului, terenul fiind delimitat de trotuarul care coboară pe Bd. Republicii, zona pietonală de lângă „14 scări”, blocul C1 și fostul magazin „Alb și Negru”) se află în etapa de elaborare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) și Regulamentului Local de Urbanism (RLU). Cei 250 m.p. de teren achiziționați la începutul lunii august 2014 nu sunt de ajuns pentru clădirea cu două niveluri de demisol, parter și 3 etaje și celelalte amenajări. Calea de acces auto dinspre Republicii, de exemplu, figurează în planul de situație, dar e pe terenul municipiului. 57 m.p. de teren parcă nici n-ar mai conta. Va conta fără îndoială acordul notarial „al locatarilor blocului C1 afectați de promovarea proiectului”. Dacă se obține și un aviz sanitar favorabil de la Direcția de Sănătate Publică, PUZ nu necesită aviz de mediu, iar în absența contestațiilor adoptarea se poate face fără aviz de mediu.La finalul episodului precedent, semnalam că nu ne aflăm în fața primei încercări de a completa „zestrea” urbanistică și edilitară pe acel amplasament. Mergând pe fir în urmă l-am descoperit pe Gabriel Muraru, neîncoronatul Rege al Sării. Încă din 2007 se agita pentru o extindere a magazinului „Alb și Negru”.
Pregătirea începuse de fapt în 2006, când SC URBAN SA (după denumirea de atunci) dezmembrează terenul de 400 m.p. care îl deținea acolo și vinde 250 m.p. către SC ALB și NEGRU SRL, reprezentată de Ciprian Pribeagu, contra 89.250 euro. Contractul este autentificat pe 21 august 2006 și survine unei licitații organizate în mod discret. În acte, Pribeagu era asociat cu Carmen Muraru, fosta soție a „regelui”, pe care îl regăsim ca reprezentant oficial la licitație.
Anterior, terenul nedezmembrat fusese transmis de municipiu la URBAN, ca majorare de capital social, prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 61 din 22 martie 2000, pe vremea primarului Ion Rotaru. Societatea publică locală îl solicitase pentru a ridica acolo sediul redacției ziarului „Informația Primăriei” și al unui post de Radio. Sediile reunite nu s-au construit, terenul a rămas la păstrare în capitalul social în așteptarea altor vremuri, a altor clienți. Pretextul a funcționat. Terminarea domeniului public prin operațiuni similare avea să atingă culmi de neimaginat în anii următori. Hălci întregi din oraș au fost transferate unei societăți publice sau alteia, după care le-a preluat cine se pregătea în culise.
Reperul dat de anul 2006 este interesant cel puțin dintr-un punct de vedere. Tot atunci începuseră demersurile lui Gabriel Muraru pentru dezvoltarea, peste drum, la subsolul Teatrului Tineretului, a defunctului Club „Gatsby”.
Pe 27 septembrie 2007, prin HCL nr. 346 se aprobă PUZ și RLU, cu valabilitate de 3 ani, în favoarea ALB și NEGRU pentru extinderea spațiului magazinului existent cu spații comerciale și birouri. De reținut că spațiul magazinului era închiriat. Noua construcție însemna demisol, parter și două etaje, dar 250 m.p de teren erau insuficienți. Pe 25 ianuarie, anul următor, se revine asupra PUZ și RLU, printr-o nouă HCL, după niște modificări de proiect, dar rămâne problema terenului suplimentar. În Nota de fundamentare anexată se vorbește de terenul proprietate privată al SC ALB și NEGRU SRL, de un teren proprietatea municipiului și unul cu regim juridic neclarificat. Un răspuns oficial al primăriei, din februarie a.c., pomenește clar suprafața de 150 m.p. rămasă la URBAN după dezmembrare. Cât privește „neclarificarea”, singurele informații primite în prima etapă de corespondență cu primăria amintesc de o solicitare de retrocedare depusă în baza Legii nr. 10 din 2001, „soluționată prin Dispoziția Primarului nr. 1102 din 09.05.2011 și transmisă la Agenția Națională pentru Retrocedarea Proprietăților prin Adresa nr. 1943 din 10.02.2014”. Deci, cu o întârziere de încă 3 ani după ce trecuseră cei 3 ani de valabilitate ai PUZ și RLU! Între timp, ALB și NEGRU devenise istorie. Firma, înființată în august 2001, avea să-și schimbe numele în SC „The Society Club” SRL în august 2008. Despre falimentul celei din urmă s-a scris pe larg în 2013, la fel ca despre dezastrele lăsate în urmă de cândva falnicele DINASTY PROD și AGNES TOMA COM, cu denumirile lor ulterioare. Factorul principal de legătură, același Gabriel Muraru.
Un alt factor de legătură este ceea ce se poate numi Frăția Arhitecților. Pe lângă primărie funcționează o Comisie tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism, confundată de mulți cu o comisie de specialitate formată din consilieri locali. Teoretic, comisia are rol consultativ, este convocată de către arhitectul-șef și se află în coordonarea directă a primarului. Figurile principale sunt arhitecții, ei fiind propuși și avizați pe filiera Ordinului Arhitecților din România, mergând până la Registrul Urbaniștilor din România. În ianuarie 2007, presa locală consemna oficializarea următorilor arhitecți: Adina Panaitescu, Andrei Ciubotaru, Marius Vădeanu, Răzvan Fodor și Cătălin Furduescu. Ședințele sunt conduse prin rotație. Ce sare în ochi
este Avizul nr. 43 din 21 septembrie 2007 pentru PUZ și RLU solicitate de ALB și NEGRU. Ca președinte de ședință semnează Adina Panaitescu. Ea a fost una dintre protagonistele scandalului legat de așa-zisa modernizare a barei comerciale Orizont din Centru, în continuarea căreia ați văzut ce se dorea dezvoltat. În loc de alte comentarii, despre cum vine susținerea încrucișată a proiectelor, doar un amănunt. Andrei Ciubotaru – considerat unul dintre arhitecții de casă ai primăriei, cel puțin pe vremea când Mihaela Stoica era locțiitor la comanda orașului, cu semnătură risipită pe varii documente – apare acum în relația cu noul dezvoltator imobiliar. Ciubotaru este autorul Memoriului de Urbanism pentru noile PUZ și RLU solicitate. Este momentul să aflați cine este misteriosul dezvoltator. Se numește Dragoș Mancaș, este din Piatra Neamț și apare în unele acte alături de soția sa. În așteptarea evoluției proiectului, trebuie creditat cu bună credință.
Nu aceeași bună credință se poate reține în contul primăriei. În răspunsul oficial mai sus-pomenit, scrie că soții Mancaș au dobândit terenul de 250 m.p. anul trecut, prin cumpărare de la SC ALB și NEGRU SRL. De la cine? ALB și NEGRU nu mai există din 2008, iar societatea umașă e gata decedată! Dacă e minciună pe față sau o simplă greșeală, prea puțin contează în acest moment. Asta pentru că răspunsurile importante sunt tot în trecut. Fostul arhitect-șef, Dan Florea, nu a dispărut din peisajul profesional, iar amintirile sale sunt valoroase. El povestește că soarta acelui teren și proiectele aferente erau bine cunoscute și bine urmărite în primărie. Se știa precis de intenția lui Gabriel Muraru de a construi acolo (și) sediu pentru o bancă importantă. Socotelile s-au blocat, potrivit mărturiei sale, exact din pricina statutului jurudic incert al terenului, ajuns la clarificări abia peste ani. Mai mult, în peisaj își făcuseră loc Bogdan Muraru (fratele lui Gabriel) cu a sa firmă de construcții (ESTENSIO) de tristă amintire și triste inițiative prin părculețul din centrul orașului, care era gata-gata să fie acaparat de același grup de interese personificat de Gabriel Muraru. Între timp, banca și-a făcut alt sediu.
Colac peste pupăză, pereții fostului Club „Gatsby”, așa refăcuți cum sunt de distrugerea prin reabilitare a Teatrului Tineretului, „relatează” despre multe întâlniri de lucru ținute acolo, în care se făcea împărțirea pe interese și preluare în proprietate a unor părți din oraș. Animatorul întâlnirilor, același Gabriel Muraru.
Când să crezi că istoria zbuciumată a terenului din Piața Ștefan cel Mare nr. 18A e gata, încă o surpriză de proporții. Acolo s-a vrut ridicarea unei Case a Muntelui, la inițiativa celui mai mare alpinist român, pietreanul Ticu Lăcătușu. Se întâmpla în… 1998. Dovadă stă HCL nr. 202 din 22 octombrie acel an, prin care se aproba un PUZ pe toți cei 400 m.p. teren ajunși mai târziu la URBAN. Lăcătușu nu-și amintește cu plăcere de acel episod, evocând alte jocuri, alte interese. Concret, spune că, după ce obținuse acordul lui Ion Rotaru și hotărârea de consiliu, i s-a transmis prin oficiali ai primăriei că terenul ar fi rezervat pentru Dan Ostahie și ALTEX, lui oferindu-i-se în schimb amplasamentul cu WC-ul public din spatele Grand Hotel Ceahlău. N-avea ce construi acolo din cauza țevilor de gaz. Dan Ostahie spune că n-a fost niciodată vorba de un proiect vizavi de teatru, la fel și Ion Rotaru. Ca o glumă proastă a istoriei, Cetățeanul de Onoare Lăcătușu nu a primit nici astăzi o nouă cheie a orașului. Pe cea originală a cedat-o în favoarea lui Jean Auroux, fost primar la Roanne, Franța.
Ce se va alege de noul proiect e prematur de anticipat. Singura certitudine reactualizată ține de combinațiile din primăria pietreană. Din vrăjile lor urbanistice și imobiliare, mai cu seamă după 2004, a rezultat ce vedem toți: construcții și proiecte pentru o clientelă flămândă. Atitudinea și comportamentul de proprietari ai orașului au compromis în mare parte toate zonele centrale unde judecata și responsabilitatea se cuveneau să cenzureze dezmățul.
Viorel COSMA
Un comentariu
Ei, parcă numai acolo s-au facut afaceri cu terenurile proprietate publică ori privată a unităților din subordinea primăriei locale. Vă mai aduceți aminte că în urmă cu ceva timp peste drum de Serviciul de Ambulanță, între șosea și calea ferată erau niște ateliere ale Salubritas-ului sau Publiserv-ului? Numai că într-o noapte au fost mutate utilajele, au fost dărâmate construcțiile, au fost diviate niște conducte, existând un zvon că se va construi ceva de utilitate publică. După aceasta nimic, probabil au rămas în conservare să vadă reacțiile ca după un timp terenul să fie vândut. Este de remarcat că toată această afacere s-a întins pe mai mulți ani, cei interesați urmarindu-și scopul fără valuri. Cert este că acum pe gardul împrejmuitor apar plăcuțe cu inscripția proprietate privată. Nu ar strica o verificare a celor în drept.