Învățământul nemțean, încotro?
Anul școlar 2014-2015 a avut un debut tumultos pentru lumea învățământului nemțean, marcat de schimbări majore, care nu au fost pe placul tuturor. Un test care încă nu s-a încheiat și care schimbă regulile „jocului” din mers. Cât de bine au reușit să se adapteze actanții din învățământ la noile tendințe este greu de precizat. Totuși, într-o perioadă de reale frământări, am încercat să aflăm răspunsuri la întrebările de actualitate care interesează, deopotrivă, atât oamenii din interiorul sistemului educațional, cât și părinții elevilor, fiind implicați direct în procesul educativ. Despre starea învățământului nemțean și planurile de remediere pe care le are acesta la dispoziție ne-a vorbit prof. Viorel Stan, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Neamț.
– În prima parte a acestui an școlar, de departe cele mai mari provocări pentru unitățille de învățământ din Neamț au fost reducerea de norme și încadrarea în masa bugetară. În ce stadiu se află cele două obiective?
Într-adevăr, o problematică majoră ce a caracterizat activitatea curentă din unitățile școlare, dar nu numai din Neamț, a fost cea legată de încadrarea în masa bugetară, respectiv numărul de norme alocate județului Neamț pentru anul 2014-2015. În Neamț, pentru anul școlar 2014-2015, au fost alocate 7.064 norme pentru unitățile școlare finanțate de la Consiliul Local (pentru școli și licee), înregistrându-se o reducere de aproximativ 300 norme. Volumul masei bugetare este determinat în principal și de încadrarea în aceste norme, dar și de cuantumul finanțării per elev, cuantum specific fiecărui tip de unitate școlară. În principiu, toate unitățile școlare au făcut eforturi pentru încadrarea în numărul de norme alocate, estimând că, cel mai târziu, în jurul datei de 1 septembrie, fila de normare caracteristică fiecărei unități școlare va fi respectată. Se fac în continuare eforturi pentru identificarea de căi și mijloace, știind că nu numai concedierea poate duce la rezolvarea problemelor.
– Cum au fost percepute, la nivel de școli, aceste cerințe venite de la Ministerul Educației?
Ce mă bucură pe mine, în primul rând, este că toți directorii unităților școlare au înțeles necesitatea rezolvării celor două probleme și că aceștia caută în continuare căi și mijloace care să ducă la rezolvarea acestei probleme fără costuri sociale deosebite.
– Câți au reușit să demonstreze că, în astfel de situații, trebuie să depășești pragul funcției de director și să îți pui în valoare și calitățile de bun manager?
Mă bucură această întrebare, mai ales că întotdeauna am susținut ideea transformării directorilor de unități școlare în manageri. Adică în cel care trebuie să-și planifice activitatea în scopul obținerii unor rezultate propuse, cu asigurarea resurselor financiare materiale și umane necesare. Managerul caută, printre altele, și soluții de eficientizare a activității din organizația pe care o coordonează. În cazul nostru, identificarea soluțiilor punctuale, caracteristice fiecărei unități școlare, este un atribut fără de care unitatea școlară nu poate fi condusă, finalitatea fiind pregătirea elevilor pentru realitatea socio-economică a României. Au fost câteva exemple plăcute, reale surprize de oameni aflați în funcții de conducere, care au găsit soluții eficiente ce au condus la scăderea numărului de norme și încadrarea în masa bugetară. Sunt directori care au înțeles rolul de manager, dar sunt și directori – e drept, puțini la număr -, care s-au transformat în lideri sindicali, acționând pe protecție socială și nu pe eficientizarea activității din unitățile școlare. Ei trebuie să înțeleagă că au obligativitatea, în calitate de ordonator principal de credite, în raport cu salariile propriilor angajați, de a asigura salariile, inclusiv pe lunile de final de an.
– În fiecare an există două teme de interes, constant reactualizate și care nu ar trebui să dispară niciodată din vizorul responsabililor din învățământ. Absenteismul, care, în cel mai nefericite cazuri, duce la abandon școlar și violențele din școli. Pe partea de absențe, anul școlar 2014-2015, nu a debutat cu dreptul pentru județul nostru. Ce măsuri s-au luat pentru diminuarea fenomenului?
În multitudinea de probleme care constituie obiectul de activitate al echipei de la Inspectoratul Școlar Județean Neamț, problematica legată de absentism și violență în școli constituie o prioritate, iar prioritizarea este evidentă pentru fiecare. Rolul școlii, al cadrelor didactice, al profesorilor diriginți este de a conștientiza elevul de importanța participării efective la procesul instructiv-educativ. Măsurile pe care unitățile școlare le iau sunt legate de particularitățile fiecărei entități și ele vizează alături de latura coercitivă și latura educativă, cea prin care trebuie să transformăm activitatea la clasă într-o activitate atractivă, de interes pentru elev. La fel și în cazul violenței în școli. Profesorul diriginte are rolul de a forma un colectiv, colectivul clasei, într-o entitate în care să domine respectul reciproc, lucru care se realizează printr-o activitate continuă, activitate care are la bază regulile fundamentale din psihopedagogie, reguli cunoscute de toți colegii mei.
– Într-un tablou general, toată lumea își dorește eficientizarea actului didactic. În județul Neamț, aminteați anul trecut că există cadre didactice care lipsesc de la ore și care, atunci când sunt în spatele catedrei, nu reușesc să facă ora de curs atractivă. Aici s-au luat ceva măsuri?
Sistemul județean de învățământ cuprinde peste 5 mii de cadre didactice și de aceea este foarte posibil ca un număr foarte mic să nu se încadreze în normele impuse de meseria de dascăl. Conducerea unității școlare, prin calitatea ei de angajator, are obligația de a identifica aceste mici abateri și de a le remedia în beneficiul educației. Actuala echipă managerială de la ISJ Neamț a stabilit ca prioritate, în planul managerial, formarea complexă și completă a cadrelor didactice în dubla lor calitate, de formatori într-o anumită specialitate, dar și de educatori. Împreună cu C.J.R.A.E., în anii trecuți, am aplicat un chestionar de identificare a nevoilor de formare, iar în urma interpretării rezultatelor obținute, am elaborat, cu colegii de la CCD, o ofertă de formare educațională, care să ducă în final la rezolvarea problemelor de acest tip. Formarea continuă a cadrelor didactice, atât pe pregătirea fundamentală, cât și pe cea didactică în specialitate, dar și pe formare în domeniul consilierii educaționale, în ansamblul ei, constituie o prioritate strategică atât a sistemului de învățământ, cât și a activității ISJ Neamț.
– Avem un Centru de Excelență. Care este rostul lui? Cum credeți că o să ajute el, concret, elevii performeri?
Județul Neamț a avut și are, ca o caracteristică fundamentală a activității educaționale, rezultate deosebite atât la olimpiade și concursuri școlare, cât și la examenele naționale, precum și la examenele de admitere, ceea ce explică și apariția Ordinului de Ministru prin care, la Piatra Neamț, s-a înființat Centrul de Excelență. Activitate de acest tip a existat la Neamț de mai mult timp, dar ceea ce încearcă să realizeze Centrul de Excelență este statuarea acestui tip de activitate într-o formă organizată. Ceea ce este benefic atât cadrelor didactice participante, cât și elevilor ce au o activitate în domeniul performanței școlare. Centrul de Excelență de la Neamț funcționează, deocamdată, cu sediul la Colegiul Național „Petru Rareș”, având conducere pși organigramă proprii. El va funcționa cu trei puncte de lucru, respectiv Piatra Neamț (Colegiul Național „Petru Rareș”), Roman (Colegiul Național „Roman Vodă”) și Târgu-Neamț (Colegiul Național „Ștefan cel Mare”). Centrul Județean de Excelență va polariza profesori performanți dedicați activității în domeniul excelenței cu elevii capabili de performanță.
– Sunt voci din învățământul nemțean care susțin că desființarea posturilor de directori de grădinițe e o măsură ineficientă. Când și de ce au dispărut aceste funcții? A fost o decizie inspirată?
Actuala configurație a unităților școlare din județul Neamț include grădinițele ca structuri ale unor unități școlare. Măsura luată aparține unei alte etape, dar o consider benefică și din punct de vedere educațional, între cele două zone educaționale – învățământul preprimar și învățământul primar – stabilindu-se atât în zona cadrelor didactice, cât și a elevilor relații, parteneriate în beneficiul reciproc. Mai mult, am fost consultați de mai multe inspectorate din țară, în legătură cu modul de organizare al acestui sistem, și asta mai ales având în vedere actualele măsuri, legate de buget și normare.
– Un ordin de ministru, din finalul mandatului lui Remus Pricopie interzice concursurile cu bani în unitățile preuniversitare de stat. Cât de mult se dorește înlăturarea activităților care implică fonduri din buzunarele părinților? Vă întreb acest lucru pentru că există școli care agreează serviciile unor firme private, care fac opționalele. Totul se face legal, aparent cu acordul părinților, și cu fonduri exclusiv susținute de părinții elevilor?
Ordinul statuează o măsură internă, interzicând finanțarea de către părinți a unor concursuri școlare organizate de terți. Și prin această măsură, se încearcă fundamentarea ideii, prevăzută și în Constituția României, că învățământul de stat obligatoriu din România este gratuit. În legătură cu așa zisele opționale pe bani, organizarea, în special în grădinițe și în zona învățământului primar, punctul nostru de vedere este că sunt ilegale. Un opțional are la bază o programă școlară aprobată, este susținut de cadre didactice calificate, cu experiență în domeniu și nu ca o activitate ocazională, chiar admisă de părinți, organizată în spațiul învățământului formal.
– Aveți concurență pentru postul de general. Vă ambiționează acest lucru? De ce credeți că sunteți potrivit pentru această funcție?
Pentru concursul organizat de minister, s-au depus, într-adevăr, două candidaturi. Oricât ar părea de ciudat, pentru mine, concurența constituie un factor mobilizator, motivant. Formarea mea managerială, rezultatele obținute în cei aproximativ 3 ani în această funcție, cât, mai ales, programul managerial de viitor, mă fac să cred că sunt capabil pentru a ocupa această funcție. Neîmplinirile se constituie în momente de reflecție și se pot transforma în puncte strategice pentru noua etapă a activității manageriale la conducerea ISJ. Programul managerial propus are la bază o analiză complexă făcută din interior și care poate conduce la organizarea activității, pentru ca, în final, să putem înregistra o creștere reală a calității actului educațional în complexitatea lui.
a consemnat Marian TEODOROF
