O pură întâmplare a făcut să descoperim recent urmele unei noi investiții de proporții care se pregătește să atace centrul orașului. În principiu, nimeni nu are nimic împotriva construcțiilor și a proiectelor de valoare, doar că practica acumulată în ultimii 25 de ani este cu totul defavorabilă autorităților. Consecințele nu au fost încă evaluate. De la sedii anunțate ca destinate băncilor (dar părăsite, abandonate și scoase la închiriere) la biserici, de clădirii edificate unde nu aștepți, în beneficiul unei clientele arhicunoscute, la eșecuri de proporții (în genul barei „Orizont”) și interminabilele „plombe” dintre blocuri, la Piatra Neamț marcăm un dezmăț nesancționat de nimeni. Resursa de bună credință e terminată, îndoielile devin firești când afli ce se mai pregătește. În defavoarea autorităților atârnă și drama moștenitorilor de drept ai unor terenuri interesante, care au fost însă călcați în picioare.
Piața Ștefan cel Mare nr. 18A nu spune nimic în acest moment, dar asta nu va dura, din simplul motiv că este adresa oficială declarată de un dezvoltator imobiliar pentru proiectul său. Acolo a rezistat una din puținele zonele verzi din centrul-centrului, pe care era de mirare că nu a acaparat-o nimeni. E vizavi de Telefoane și Teatrul Tineretului, fiind delimitată de trotuarul care coboară pe Bd. Republicii, zona pietonală de lângă „14 scări”, blocul C1 și fostul magazin „Alb și Negru”. Dacă proiectul se va împlini, acolo ar trebui să se ridice o construcție cu două niveluri de demisol, parter și 3 etaje (cu ultimul ușor retras pe o porțiune) pe o suprafață de teren de 250 m.p. Surpriza-i că terenul este proprietatea privată a dezvoltatorului și a soției sale, nu a orașului, cum se credea. O confirmă certificatul de vânzare-cumpărare autentificat la notar anul trecut, pe 1 august, și extrasul de Carte Funciară obținut 3 zile mai târziu.
Din toamnă (9 septembrie), în urma solicitării depuse pe 20 august, este emis un Certificat de urbanism pentru „Construire spațiu comercial, birouri și locuințe, concesionare teren pentru acces auto, împrejmuire, devieri și branșamente utilități, montare firmă luminoasă”. După cum se vede, lucrurile s-au mișcat foarte rapid. De reținut, acest certificat poate fi utilizat exclusiv pentru „elaborare și aprobare PUZ (Plan Urbanistic Zonal – n.red.) și RLU (Regulament Local de Urbanism – n.red.) aferent, pentru reglementări asupra zonei construite în baza Avizului de oportunitate”. Abia după aprobarea PUZ se revine pentru un nou certificat în vederea obținerii autorizației de construire. În paranteză fie spus, noroc cu astfel de acte că ne amintim un adevăr neconvenabil administrației locale: la Piatra Neamț se invocă un Plan Urbanistic General de poveste din 1997, aprobat prin HCL în 1998, cu valabilitate prelungită în 2013.
Liniștea ce înconjoară proiectul este cel puțin nefirească, având în vedere ce înseamnă o intervenție de proporții în zonă. În acest sens, se poate lucra și cu materialul clientului, și cu al autorităților. Ceea ce ți se prezintă insinuant a fi oarece detalii, se dovedește că râvnește și în acest caz la a termina seriozitatea și responsabilitatea în ansamblu.
Încă din denumire se vorbește despre concesionarea unui teren pentru acces auto. S-ar face, după cum se vede în planurile prezentate, din Bd. Republicii. Ia sau nu ia și, dacă ia, cât va ocupa din spațiul verde? În certificat se vorbește de un teren de 57 m.p., proprietate a municipiului, „necesar pentru realizare cale de acces”. Dacă e spațiu verde integral, s-a terminat – abia pe excepție, cu limitări drastice, ai voie să faci alei pietonale, nu auto. Adio căi de aprovizionare, adio acces la parcările declarate în Memoriul de Urbansim. Însă, la noi orice e posibil, câtă vreme se poate exploata inspirat încadrarea recunoscută a întregului lot de teren la „curți, construcții și fânețe”. Așa scrie la acel PUG istoric, așa rămâne. Dacă lucrezi cu un arhitect cu uși larg deschise în primărie, simplificările vin aproape de la sine.
Mai complicat pare să fie cu vecinii de la blocul C1. Sunt imposibil de ocolit. Ca dovadă stă ce spune Agenția pentru Protecția Mediului Neamț. Solicitarea de aviz pentru PUZ, semnată pe 25 septembrie (mare viteză, mare!), e înregistrată pe 13 octombrie și primește răspuns pe 11 noiembrie. Ce preocupări aveau românii în acea perioadă e de presupus că nu s-a uitat. În răspuns scrie că, pe lângă avizul sanitar favorabil emis de Direcția de Sănătate Publică Neamț, titularul trebuie să obțină acordul notarial „al locatarilor blocului C1 afectați de promovarea proiectului”. Dacă se îndeplinesc condițiile, planul zonal cu pricina nu necesită evaluare de mediu, iar în absența contestațiilor adoptarea se poate face fără aviz de mediu. Se pare că, din noiembrie încoace, încă nu s-a stabilit metoda care identifică locatarii afectați de promovarea proiectului și de aceea e liniște. Asta dacă nu cumva oamenii sunt resemnați, neuitând ce au pățit vecinii de la C2 – cu ani în urmă au luptat degeaba cu autoritățile și promotorii clădirii ridicate pe fosta centrală termică.
Liniștea și cumințenia celor de la C1 ar avea încă o explicație, fără legătură cu rugăciunile ridicate la Cer pentru interzicerea violării zonei de protecție a Teatrului Tineretului, ca monument istoric. Ei nu se află în fața primei tentative de ridicare a unei construcții pe acel spațiu verde. Primăria pietreană, orice-ar face, nu are cum șterge urmele ce duc până la Gabriel Muraru. Netulburatul și, în egală măsură, neîncoronatul Rege al Sării se agita puternic să construiască acolo încă din 2007! Se dorea o extindere pe orizontală, adâncime și înălțime a magazinului „Alb și Negru”, iar primăria nu știa cum să fie mai serviabilă. Nu simțeam cum zboară terenurile din domeniul public în cel privat al municipalității și de-acolo mai departe. Exact suprafața esențială de 250 m.p. o regăsim ca proprietate privată a altui întreprinzător, după ce SC Alb si Negru SRL și-a dat duhul, iar băncile lichidează ce-au mai apucat. (va urma)
Viorel Cosma
