În anul 1932, mureau de tuberculoză aproape 36 de mii de români. În România anului de grație 2014, 1.200 de români au predat armele în fața bolii. Statistic vorbind, în fiecare zi, patru români își pierd viața din cauza tuberculozei. În timp ce alte țări din Europa nu acordă atenție TBC-ului, pentru că boala fie a fost eradicată, fie incidența cazurilor este nesemnificativă, la noi, anual, se descoperă cam 16.000 de cazuri noi. În Neamț, doar anul trecut aproape 500 de nemțeni au aflat că au tuberculoză. În teorie, există și un Program Național de prevenire, supraveghere și control al acestei boli, aprobat recent, cu tam-tam. Un program care, pe hârtie, arată bine. Are ca scop „reducerea incidenței și mortalității provocate de tuberculoză, prin asigurarea serviciilor de prevenire, depistare, diagnosticare, tratare și creștere a aderenței la tratament, în conformitate cu recomandările OMS”. În realitate, în România anului 2015, se moare de această boală.
Teoria arată așa:
Dr. Mirela Grădinaru, medic șef la Direcția de Sănătate Publică, prezintă Programul Național de TBC, cum ar trebui să arate, în teorie. „Acest program se derulează atât pe rețeaua noastră de supraveghere și control a bolilor transmisibile din cadrul DSP, cât și în ambulatoriile de specialitate, precum și în Spitalul Bisericani. Pacientul cu anumite simptome pulmonare trebuie să se prezinte la cabinetul pneumologului, unde este investigat și i se precizează un diagnostic de suspiciune și, ulterior, confirmare de tuberculoză. După acest proces, este internat la Spitalul Bisericani, iar dacă bacilul Koch (bacteria răspunzătoare de tuberculoză) nu iese pozitiv la analize, poate fi izolat și la domiciliu, cu condiția ca acesta să urmeze acel tratament strict supravegheat. Tratamentul este eliberat de medicul pneumolog, în policlinica ce ține de fiecare spital, Piatra Neamț, Roman, Târgu Neamț. Tratamentul durează 6 luni. Tuberculoza tratată corect se vindecă. Se iau măsuri, bineînțeles, și asupra contacților și aici intervenim noi, DSP. În teritoriu, asistenții din rețeaua de TBC merg la domiciliu, stabilesc care sunt contacții familiali, merg și la medicul de familie să stabilească exact care sunt contacții de muncă și se fac niște investigații. La copii, se face IDR la tuberculină (testare intradermoreacție). Pacientul, dacă va prezenta niște simptome cum ar fi tuse seacă, transpirație, scădere ponderală, ulterior tuse productivă, trebuie educat și informat că trebuie să se prezinte fie la medicul de familie, fie la rețeaua pneumologică. În mediul rural, pentru a evita deplasarea și a nu-i supune la niște cheltuieli suplimentare, vin la cabinetul medical de familie. Dacă apare un caz cu risc, într-o colectivitate cu risc, cum ar fi o școală, noi suntem anunțați imediat, pentru a interveni și a ajuta cumva în limitarea extinderii bolii. Se face dezinfecție la domiciliul pacientului și la locul de muncă. Există un program care arată foarte bine și este foarte bine elaborat”.
Dr. Mirela Grădinaru mai spune și că persoanele predispuse la tuberculoză sunt, de obicei, cele care consumă mult alcool, nu au ocupație, au venituri slabe, au mari probleme de comunicare și nu prea înțeleg importanța prevenirii.
În realitate:
Undeva la granița județului Neamț cu Iași, în comuna Boghicea, dr. Daniela Marcoci, directorul adjunct al DSP Neamț, a mers în satul Nistria, pentru un proiect adresat familiilor cu persoane cu dizabilități și cazuri sociale. Ce a întâlnit acolo depășește cu mult teoria programului național. Satul se află la 23 de km de dispensarul din comună, iar la vreo 15 km este punctul de lucru al unuia dintre medicii de familie din comună. „Un punct de lucru cu o canapea și un stetoscop. Nici dispensarul nu pot să spun că arată mai bine, dar sunt doi medici de familie care vin câte 3 ore zilnic. Comuna are 6 sate și majoritatea sunt cam la distanța despre care vă vorbeam. Am ajuns într-o casă, unde erau doi copii, unul de 5 ani și unul de 8 ani, ai căror tată era cu recidivă TBC, internat în spitalul Bisericani. Mama a plecat de vreo două luni de acasă, iar copiii stăteau, la momentul acela, cu o doamnă, despre care nimeni nu știa de unde a venit și care este statutul dumneaei în acea familie. Pe mine m-a impresionat foarte tare faptul că, atunci când au întrebat ce își doresc acei copii, au spus că își doresc să-și vadă tatăl. Și, ca mamă, am simțit că, practic, de acolo trebuie să plecăm cu programul TBC. Din familie. Copiii aceia merg la școală, noroiul din curtea lor era până la genunchi și nu știu dacă s-a întrebat cineva dacă e necesar sau nu ca acei copii să fie văzuți de un medic, să vadă dacă au luat boala sau nu. Cazuri ca la Nistria sunt și în alte locuri, categoric!”.
Verigile slabe ale Programului Național de TBC
■Vaccinul. În alte țări, programul de vaccinare a bebelușilor nu există, pentru că circulația bacilului este mult redusă, deci intervenția nu mai este necesară. La noi, Comisia de Epidemiologie a păstrat vaccinarea bebelușilor în primele zile de la naștere, în maternitate. „Au fost probleme și aici. După ce BCG (vaccinul anti-TBC) nu a mai fost produs de Institutul Cantacuzino, Ministerul Sănătății a importat vaccinul din alte țări. Au fost greșeli de tehnică în administrarea vaccinului și au apărut reacții adverse, dar au apărut și tot felul de zvonistici, care au dus la refuzul părinților de a-și mai vaccina copilul. Au fost momente când nu s-a mai găsit vaccinul deloc și apoi a fost greu să recuperăm bebelușii din teritoriu. Am făcut centre de recuperare în maternități, dar a fost greu să aducem mamele de la țară cu bebelușii să fie vaccinați. Vaccinarea protejează bebelușul tocmai prin expunerea la populația generală. Se pare că la noi este necesară în continuare vaccinarea anti-TBC, pentru că circulația BK este destul de mare”, spune dr. Daniela Marcoci.
■Medicul de familie. „Teoretic, avem acoperit județul Neamț cu cel puțin un medic de familie în fiecare comună. Din păcate, medicul de familie face naveta de cele mai multe ori, are un program de lucru de 7 ore și, atunci, asistența în comuna respectivă este destul de scăzută. Acesta, de cele mai multe ori, este îngropat în hârtii, pentru că are de făcut o groază de raportări. Dacă o persoană prezintă simptome ale TBC, ar trebui să se prezinte la medicul de familie, chiar dacă nu-l găsește într-o zi. Să nu stea cu o tuse rebelă mai mult de o săptămână. Dacă tusea nu a cedat într-o săptămână la o viroză banală, atunci există probabilitatea unei alte patologii și este necesar ca pacientul să fie văzut de un medic. Medicul va trimite pacientul la specialist, dacă are unele bănuieli”, spune dr. Marcoci. Specialiști în județul Neamț sunt la Bisericani, desigur, unul la Roman, unul la Târgu Neamț și doi la Piatra Neamț. Ca modalități de investigație, există radiografia pulmonară și examenul de spută. O altă verigă slabă este și aici, pentru că rezultatul examenului de spută vine la 72 de ore, iar în acest timp pacientul poate să-i infecteze pe cei din jur.
Altă verigă slabă: dispensarele TBC nu funcționează în weekend, după cum spune dr. Marcoci.
„Tratamentul supravegheat nu prea există”
„Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani este unul din spitalele care pot acorda pacienților asistență medicală în condiții destul de bune. Din păcate, și acolo mai e mult de făcut. Acum, trebuie să fie și pacientul, și familia pacientului cooperanți. Dar, de multe ori, pacientul cu TBC încă este stigmatizat, iar boala este considerată rușinoasă. Tratamentul strict supravegheat nu prea mai există. Aici depinde de implicarea medicului de familie. Dacă acesta conștientizează gravitatea bolii și necesitatea urmăririi acestui tratament îndeaproape, pacientul va veni la dispensar, își va lua tratamentul sub supraveghere”, spune dr. Daniela Marcoci.
■Asistentul comunitar. Atribuțiile lui ar trebui să fie strict pe această categorie. Este principalul pion care ar trebui să intervină în depistarea acestei boli. În județul Neamț, există 36 de asistenți comunitari. În 78 de comune. Sunt plătiți de Ministerul Sănătății, dar sunt angajați ai primăriilor și aici apare altă verigă slabă. Pe lângă faptul că sunt puțini, ca număr, cei mai mulți au alte atribuții decât depistarea TBC-ului în comunitate. „Asistentul comunitar este folosit în alte treburi ale primăriei, de exemplu la registrul agricol sau alte activități. Clar, asistentul comunitar nu va ajunge în teritoriu și nu va depista în mod activ pacientul cu TBC. Fiind plătit de Ministerul Sănătății, ar trebui să facă exclusiv activități medicale, cele care sunt trecute în fișa postului. Teoretic, asistentul comunitar raportează la noi o fișă de activitate, în care are obligația să scrie toate cazurile depistate din luna respectivă. Există și posibilitatea ca asistenții noștri comunitari să fie delăsători, dar nu aș vrea să cred că nu-și fac treaba. Depinde și cât sunt lăsați să meargă pe teren. Sunt puțini, iar noi am făcut demersuri și am găsit niște proiecte finanțate din fondurile norvegiene, care, sperăm noi, vor crește numărul asistenților comunitari”, spune dr. Daniela Marcoci.
Soluția: spiritul civic
Tuberculoza este o boală contagioasă, care se răspândește prin aer. Orice persoană bolnavă poate răspândi microbii. Dacă oamenii ar conștientiza gravitatea acestei boli, rezultatele s-ar vedea imediat. Programul național specific ar da roade și dacă oamenii ar da dovadă de spirit civic: „Oamenii trebuie să perceapă gravitatea situației și să vină spre oamenii specializați. Aici mă refer la învățător, la profesor, la preot. Oricine observă la cei din jur o tuse altfel, ar trebui să-i atragă atenția și să-l îndrume spre medic. Preotul în biserică, profesorul la școală, medicul, toată lumea. Pentru că este o boală care ne poate afecta pe toți și, dincolo de hârtii și de programe, rămâne dragostea de semeni și pentru binele nostru”, a declarat dr. Daniela Marcoci.
Știați că…
– Bacilii responsabili de transmiterea TBC sunt distruși de lumina fluorescentă? De aceea, în instituțiile publice, precum școlile sau spitalele, se preferă neoanele pentru iluminat.
– Spitalul de pneumoftizologie Bisericani a fost înființat prin inițiativa doctorului Ion Cantacuzino în 1905, când au fost aduși aici primii bolnavi de TBC?
– Ventilația este o metodă de dezinfecție? Spitalul Bisericani este poziționat strategic, într-o anumită bătaie a vântului, pentru a corespunde normelor de ventilație și a circulației aerului.
– TBC este o boală contagioasă, dar timpul de contact trebuie să fie mai mare de o oră?
– România are cel mai mare număr de cazuri de TBC din toată Uniunea Europeană?
– În trecut, lupta cu boala se ducea cu odihnă, hrană bună și cură sanatorială la munte?
– Robert Koch a descoperit bacilul care-i poartă numele, la 24 martie 1882? De aceea, în fiecare an, data de 24 martie este dedicată Zilei Mondiale a Tuberculozei
Oana IOSUB-TOMA
