Urban – gaura neagră iubită de toți conducătorii orașului

 Societatea Urban sau Compania Municipală de Investiții Urban, cum se numește acum, reprezintă o altă gaură neagră a municipalității. În același timp, a fost cel mai mare furnizor de bani negri din oraș. Locul în care s-au făcut și se fac șmecherii fără număr. Urban înseamnă piețe, bazar, caricatura de mall de peste Cuejdi și spații verzi. Plus alte lucruri. A fost transformată în companie de investiții – glumă sinistră, dacă cineva arunca o privire în bilanțul contabil – numai pentru a lua din cârca Primăriei unele dosare fierbinți și de TVA.

Subiectul piețe în Piatra Neamț a fost întotdeauna unul sensibil. Șeful pieței mari – indiferent de perioadă – a fost tot timpul unul dintre cei mai influenți și importanți oameni din oraș. Avea deschise toate ușile, mai nou are mașină, șofer, împarte și desparte apele pe moșia numită piață. Legendele urbane spun că el hotărăște tarifele la negru, el spune dacă se plătesc în bani sau produse. Cu el se fac șmenurile pe spații, cu ajutorul lui intră marfa la negru și prin el s-a creat sistemul mafiot în piețe. Pentru că acest sistem mafiot există, este cunoscut și tolerat. De pe urma lui s-au finanțat campanii, echipe sportive, șpăgi pentru oficiali de la Capitală sau pentru cei care protejau sistemul.

Incendiul la la piață – catalogat oficial ca accident – a venit exact la timp pentru mușamalizarea unor lucruri și pentru a putea reseta sistemul. Nu am văzut un oficial de la Primărie sau de la Urban, care să fi făcut un gest de minimă decență: să iasă și să spună, pe bază de acte, ce a avut societate Urban la piață, ce a dispărut în incendiu și dacă a fost găsită vreo hibă în hârtii. Ca să nu mai vorbim despre cei din Consiliul de Administrație sau consilierii locali din Adunarea Generală a Acționarilor. Nu e prea târziu nici acum, mai ales că o brumă de deschidere a început să existe. Întrebarea este dacă au curaj, că despre interes nu poate fi vorba.

Ce a fost la piață se spune că a păpat incendiul. Restaurantul șefului pieței a dispărut și, cu el, multe întrebări legate de aprovizionarea cu materii prime, alimentarea cu curent electric, cu cât și cine plătea mesele de protocol din separeu și multe altele. Ce nu au dispărut sunt întrebările privind toate contractele gestionate prin apropiați de șeful pieței și cum erau plătite chiriile de către aceștia. La un moment dat, societatea care gestiona restaurantul respectiv era lider la neplata chiriei. Nu știau cei din AGA, șefii de la Primărie care mâncau în restaurantul respectiv? Știau. Nu știau alte autorități cu rol de control, care aveau grijă să ocolească zona? Știau, pentru că, în momentul în care făceau control la vecini, li se scotea ochii controlorilor cu protejații de la piață.

 Mafia pieței centrale are trecut profitabil și prezent pe măsură

 Vorbeam despre o mafie a piețelor, formată și condusă cu multă iscusință, chiar de oamenii CMI Urban. Dacă cineva voia să vândă fructe și legume în interiorul pieței, pe vremea când ea exista, trebuia să treacă de mai multe filtre. Pentru că, în piață, erau personaje care stăpâneau patru-cinci module, care stabileau prețuri, standarde de vânzare și care erau niște mici împărați în zonă. Și care există și acum.

Mulți proprietari de module în piață nu au plătit și totuși vând în piață cu nonșalanță. Cine și de ce-i tolerează? Păgubiții din Piața Centrală s-au regrupat rapid și au construit tot felul de – să le zicem – construcții, de unde vând produse cu voia și binecuvântarea autorităților și a organelor de control. Este clar că nu e vorba de producători, ci de societăți comerciale în toată regula, care ar trebui să se supună tuturor regulilor de autorizare. Sub pretextul că trebuie aprovizionat orașul, de aproape un an se închide ochii la o situație strigătoare la cer. Pâinea se vine pe lăzi, în noroi, printre mașini care trimit noxele direct în plăcinte și cozonaci. Deranjează pe cineva? Nu, deci este legal și nu mai facem controale, închidem ochii. Vând niște societăți comerciale legume și fruncte de import fără grija bonului fiscal? Vând! E cineva supărat? Nu, deci este legal și mergem mai departe. Se vând măsline lângă bălți cu apă și nămol? Da, dar, dacă nu deranjează pe nimeni, totul este legal. La fel cu laptele și brânza – și nu vorbim aici despre babele care vând 5 litri de lapte și două boțuri de brânză. E vorba despre șmecherii cu cașcarabete, intermediarii cu făină în smântână și untură în brânză. Apropo, face cineva controale acolo?

Dacă nu sunt reclamații, instituțiile de resort nu se deranjează, pentru că nu se știe niciodată ale cui sunt vacile producătoare de profit.

În momentul acesta, în toate zonele pieței, au apărut construcții pe nepusă masă, din lemn, plastic, unde se văd tot felul de fire electrice, alimentate din prelungitoare și legate impropriu la sursa de curent. Există oare la societatea Urban o evidență a contractelor pe care chiriașii le au cu E-On pentru acest curen? Sau tot Urban plătește? E-On, care probabil are oameni și la control aceeptă aceste improvizații? Un răspuns public de la Primărie și Urban este necesar, dar probabil fiind incomod, nu-l vom primi sau va fi ceva de genul că „se va face ceva, dar nu acum”, din motive de protecție socială și de aprovizionare.

Pe timpul iernii, mai multe spații construite în zona pieței au fost părăsite de comercianți, care s-au refugiat în piața privată de alături. Construcțiile au ocupat parcarea și ar fi instructiv pentru cetățenii municipiului să afle exact câți bani s-au încasat de la respectivii comercianți, care, odată cu venirea primăverii, își vor reocupa locurile privilegiate de vânzare. Dacă se plătea doar parcarea și tot se făceau ceva bani! Și de ce a fost nevoie să se ocupe parcarea? Chiar nu se găsea alt loc? Sigur se găsea, dar e vorba de cine are mușchii mai puternici și pilele mai mari.

Piața Centrală era și continuă să fie un rai pentru tot felul de comercianți, acceptați, tolerați și chiar încurajați să stea și să vândă produse nespecifice unei piețe. De exemplu, cine tolerează vânzarea și cumpărarea de argint, la tarabă, în piață? Dar de telefoane mobile, tot la tarabă? De accesorii pentru telefoane, monede, radiouri vechi, aparate foto, toate cu origine îndoielnică și vândute, evident, fără acte? Deranjează pe cineva? Nu, deci este legal! Deranjează pe cineva personajele care se învârt în jurul unor asemenea locuri unde se practică comerț interlop? Nu. Și dacă nu-i deranjează nici pe polițiștii locali – de multe ori clienți fideli – sau jandarmi, înseamnă că nu e ilegal și există și autorizații. Dar de ce tolerază Urban de ani de zile asemenea practici? De teamă sau pur și simplu din interes? Cum pot fi vândute asemenea lucruri în interiorul pieței, spațiu unde se presupune că există un control? Este o întrebare care are răspuns simplu: doar din interes. Ne lămurește cineva al cui?

Tot conducerea Urban ar putea elucida și misterul proprietarului care vinde cărți și aparate vechi de radio, pe care le păstrează într-un spațiu, pus la dispoziție de nu se știe cine, imediat sub scări, în dosul unei uși metalice, unde mucegaiul, șobolanii și alte viețuitoare fac casă bună cu cărțile pe care unii le cumpără pentru copii. De ce sunt tolerați respectivii acolo, pe spațiul public? Este, cum spuneam, un mister care cade în sarcina celor de la Urban să fie lămurit.

Solicităm conducerii Primăriei să facă o conferință de presă cu conducerea Urban și să prezinte – pentru luna ianuarie, sau februarie, sau, și mai bine, pentru amândouă – ce bani s-au încasat de la cei care vând acum în piața centrală, pe societăți, persoane fizice și dacă există datorii în contul acestora. După care vom putea confrunta cu situația din teren, așa cum rezultă ea din fotografii făcute, timp de 59 de zile, cu fiecare colțișor al pieței, la ore diferite. Probabil că cele două situații – cea financiară, de la Urban, și cea faptică, de pe teren – vor ajunge la un numitor comun, în casieria Urban. Dar dacă nu?

O altă afacere de tip mafiot a fost (și este) a băieților care vindeau (și mai vând și acum) în piață găini și pui vii și ouă nemarcate. În sistem industrial. Nu vorbim aici de cel care vine cu un cocoș sau o găină la vânzare. Băieții au mașini, sunt organizați și nu se poate sta în jurul lor din cauza mirosului. Evident, totul se face nefiscalizat, în condiții igienice de neacceptat, fără certificate de proveniență sau de sănătate. Că sunt protejați să facă acest gen de activitate este clar. Dacă îndrăznești să întrebi despre autorizații și alte asemenea ”nimicuri” și dacă scapi fără să iei una peste ochi, ți se spune conspirativ că se stă acolo cu acordul dlui director, că marfa este a unui alt director, că, dacă vrei să-ți fie bine, ori te faci că nu vezi, ori mai bine te duci în pădure, că oricum nu se schimbă nimic.

 Celelalte piețe din oraș – aceleași afaceri

 Modelul din piața centrală a fost implementat și în celelalte piețe. Piața Mărăței este o ruină și și-a pierdut orice interes pentru comercianți, cu largul concurs al al factorilor de decizie, care au permis dezvoltarea zonei parcă pentru a distruge piața. Nici conducerea de la Urban nu se lasă mai prejos. Un spațiu în Mărăței este mai scump ca unul în Precista. Singura întrebare care persistă cu privire la acest spațiu este cine a pus ochii pe el și dacă își mai permite, în noul context, să meargă pe planul stabilit deja. Prin acoperiș plouă, producătorii nu vin pentru că nu există niciun fel de deschidere pentru posibilii clienți. Nici crâșmele din față, cu clienții lor fideli, chioșcurile care blochează fațada nu-i fac pe posibililor cumpărători să intre în piața înghețată iarna și sufocantă vara. Și aici au fost clienți cu datorii, care au rămas pe loc pentru că erau cotizanți politici.

În Piața Bistrița, din Precista, există aceleași probleme. Încasări mici, taxare preferențială a clienților, sufocarea pieței de comercianți tolerați să vândă în față, aproape pe stradă. O situație a datoriilor și a contractelor de acolo ar trebui, și ea, făcută public, măcar de un agaman de la opoziție, dacă tot au cerut situații financiare și vor să se implice în dezvoltarea orașului. Abia atunci vom înțelege de ce, cum și pentru cine s-a concesionat o bucată de piață care genera profituri și care acum se duc în altă parte. Dacă există firme sau comercianți cu datorii, de ce mai sunt ei păstrați?

În Piața Dărmănești, lucrurile stau exact la fel. Datorii, acoperiș spart, terenuri vândute în spate, care produceau bani pentru Urban, taxări preferențiale.

Întrebarea firească este cine tole
rează toate aceste lucruri. De ce, știm.

 Mortul din curtea Urban: Mall Forum Center

 A apărut în zona pieței ca un fel de mall, mai mic și mai amărât, din ambiția politică de a face altceva decât era preconizat acolo, adică o parcare pe mai multe nivele. Ambiția, prostia și interesele politice au transformat totul într-un mare fiasco. Proiectul, prost, inoperabil, cu costuri de întreținere enorme, a pornit și mai prost, pentru că nu s-a urmărit o gestionare profitabilă a zonei. Au primit spații, în primul rând, protejații de familie sau cei politici. Dacă aveai norocul să fi sora viceprimarului, aveai întâietate. Au urmat la rând camarila și cotizanții. Care au uitat să plătească chiria, pentru că nu aveau profit, pentru că erau uriașe cheltuielile de întreținere și mergeau mai mult la fraierii care nu aveau proptele. Mulți dintre cei cu datorii aveau afaceri și în piață, pentru că făceau parte din frăție. Datoriile au rămas, puținii comercianți care s-au încăpățânat să creadă că se pot face afaceri acolo au plecat, din cauza condițiilor și a lipsei de clienți. În momentul când s-a pus condiția ca toți cei care au datorii să nu mai poată încheia contracte până nu le achită, a urmat marea ”păcăleală”. Firmele cu datorii au dispărut și, în locul lor, au apărut alte firme, care aveau în spate exact aceleași personaje și care și-au reluat locul în categoria datornicilor.

 Unde merg banii de asigurare?

 Se anunță ca fiind o certitudine că în conturile Urban vor intra, în următoarea lună, 7.1 milioane de lei. Pe cei din conducerea Primăriei ar trebui să-i preocupe traseul pe care vor merge acești bani. Parte din ei merg sigur în creditul de la bancă, iar de aici se fac tot felul de speculații. Una din ele se referă la cum, în ultima perioadă, au apărut brusc cheltuieli de trei-patru sute de mii de lei, care s-ar încadra perfect la categoria plăți făcute din asigurare și care ar fi mai importante decât altele. De unde ar putea apărea astfel de facturi? E o problemă care nu poate fi lămurită la nivel de bârfă, mai ales că energia electrică, apa și alte asemenea ”obligații” așteaptă cam de multișor să fie plătite. Poate cel mai bine pentru primărie ar fi ca toate plățile făcute de Urban cu banii primiți din asigurare să fie publicate pe site-ul primăriei, pentru o deplină transparență, cu explicațiile necesare prin proveniența și vechimea facturilor.

 Urban și controalele încrucișate

 În acest moment, la CMI Urban se desfășoară un control amănunțit din partea ANAF. Peste acesta și în timpul acestuia, tot felul de instituții s-au arătat interesate de actele care au fost făcute în jurul vânzării unor spații comerciale. Cum s-a făcut procedura, cât de vizibile au fost licitațiile și, mai ales, cine sunt fericiții beneficiari ai acestor spații.Chiar dacă nu se spune nimic oficial, se vorbește totuși despre spații care au ajuns, direct sau prin interpuși, la persoane care au avut atribuții directe în executivul primăriei, în consilii de administrație sau în Adunările Generale ale Acționarilor legate de societățile primăriei.

Tot în dreptul Urban se cer explicații privind proveniența unor spații și terenuri și care au fost motivele care au stat la baza înstrăinării lor. Cum toate acestea trebuia să treacă prin Consiliul Local Piatra Neamț, legătura dintre decizia administrativă și cea politică este, parcă, involuntară și firească.

 Bazarul, o speranță?

 Bazarul de pe strada Muncii pare un semn că se pot face și lucruri mai bune. Spațiile sunt generoase, e destul de curat, problema o reprezintă parcările atunci când vine mai multă lume, adică sâmbăta și duminica. Dacă au fost făcute cu cap contractele și nu au fost acceptați cei care au datorii sau care au stat în vechiul bazar fără să plătească niciodată, probabil că nu vor exista probleme. Cu condiția să nu apară vreun scurtcircuit sau vreo altă belea de genul acesta.

 Consiliul de Administrație de la Urban

– Gheorghe Munteanu – președinte

– Anca Șerban

– Corneliu Ptașnec

– Anton Dumitru

– Constantin Tapalagă

 AGA

 – Viorel Strungariu

– Ecaterina Iliesi

– Ioan Iulius Trapiel

– Ioan Cătălin Misăilă

– Vasile Ouatu

– Silvia Baidan

– Ana Ioniță

* Notă: pentru știința publicului, reamintim că membri AGA și CA se supun legilor apărate de Agenția Națională de Integritate, privind incompatibilitatea și conflictul de interese.