– Sunteți la comanda județului Neamț de cinci luni. V-ați acomodat cu funcția? Cum e să fii președinte de județ?
– Ca președinte, sunt câteva etape de parcurs într-un an. În mod normal, pregătirea unui an se face din ultimul trimestru al anului precedent. Asta presupune o evaluare a viitoarelor resurse financiare, o evaluare, dacă vreți, și a modului cum s-au valorificat resursele până atunci. Noi vorbim de programe europene, de proiecte în derulare, de finalizarea unor lucrări. Pregătirea anului presupune, în primul rând, o evaluare a bugetului și principalele direcții pe care el trebuie folosit. Dată fiind conjunctura, cu venirea mea într-o situație cu totul și cu totul nedorită, mie mi-a lipsit această etapă și intrarea în noul an a presupus o analiză din mers a unor activități. E vorba de finalizarea în 2015 a unor proiecte, în primul rând cu finanțare europeană, foarte importante, fiindcă la 31 decembrie trebuie să lăsăm cum s-ar zice armele jos, întrucât nu se mai decontează nicio lucrare care nu e realizată până atunci. Este o problemă foarte, foarte serioasă, de mare impact. Ca atare, din prima lună a anului, toate aceste proiecte au intrat în analiză și supraveghere.
– Adică tot proiectul european care nu e gata până la 31 decembrie 2015 nu va mai fi plătit?
– Da, nu se mai plătește. Și există și posibilitatea blocării finanțărilor ulterioare.
– Vorbim de proiectele finanțate prin POR 2007-2013?
– Da, proiecte pe fonduri europene, 2013, dar inclusiv cele în continuare. Dacă vreți, inclusiv programul pe apă. El trebuie finalizat 100% pe anumite componente până atunci. Dar și celelalte. Toate proiectele trebuie închise până la 31. Nu stăm rău, dar trebuie să le urmărim cu insistență și să corectăm rapid tot ce apare ca fiind neconcordanță între execuție, proiectare, decontare ș.a.m.d. Prin urmare, subliniez, una din preocupările mele ca președinte s-a cantonat în acest domeniu, al urmăririi acestor proiecte. Apoi, sursele de finanțare pe care am dorit să le asigur prin buget, pentru o serie de acțiuni pentru anul acesta și viitoare. De exemplu, anul acesta înseamnă lucrări de întreținere a drumurilor județene, înseamnă lucrări pentru dezvoltarea unor investiții noi, pe drumuri, pe obiectivele noastre culturale – biblioteca, muzeu. Când vorbim de viitor, mă refer la studii de fezabilitate pe diverse domenii: ce înseamnă drumuri județene, Mediu, confortul termic la instituțiile de cultură, toate prevăzute prin viitoare programe europene, plus domeniul social, unde vrem să dezvoltăm noi obiective. Acestea sunt aspecte care îl interesează pe un președinte și de care m-am ocupat. Am ținut foarte mult să fie prinse în buget și în programul nostru de activitate și de acțiune. Tot ce e prins în program este și bugetat, totul este îmbrăcat, să zic așa, într-o anvelopă financiară.
Astea ar fi cele principale. În paralel, apar aspecte care țin de dinamica activității, fel de fel de activități de administrare propriu-zisă a județului, care presupune și sănătate, protecție socială, protecția civilă și situații de urgență, toate în legătură permanentă cu președintele Consiliului, fiindcă sunt instituții care beneficiază de finanțare și de la Consiliul Județean.
”La Spitalul Județean mai trebuie îndreptată mentalitatea unor medici”
– Păi, să le luăm pe rând. Având în vedere și cât s-a bătut monedă pe unele din ele, că s-au semnalat probleme, unele care s-au dovedit reale, altele probabil se vor dovedi, altele probabil nu… Spitalul Județean Neamț.
– Foarte bine. Sănătatea! Spitalul Județean este un capitol de maximă importanță, dincolo de discuțiile din mass-media. El beneficiază de o atenție specială, inclusiv prin alocările financiare care s-au făcut. S-au dat 5,4 milioane de lei, un milion și ceva de euro, pentru continuarea lucrărilor la blocul operator. Inclusiv pentru completarea unor dotări. S-au făcut demersuri, s-au accesat fondurile pentru tomograf, fiindcă nu ne interesează numai crearea unor condiții pentru obținerea agrementărilor de rigoare, pentru autorizarea spitalui. Ne interesează să avem servicii medicale de calitate. Asta înseamnă în primul rând dotări, aparatură și să atragem cadre medicale de pregătire corespunzătoare. Ne interesează chirurgia toracică și atragerea unui medic pentru intervenții cardiovasculare. Cu aparatura și dotările care sunt, se pot face intervenții de acest gen, fără să mai fie nevoie de drumuri la alte spitale. Avem și ne preocupă investițiile majore care se fac pe secții a căror modernizare a fost prea mult amânată – Pediatrie, Psihiatrie. Toate necesită eforturi, și financiare, și umane, și sperăm să le ducem la bun sfârșit.
– Din privirea pe care ați apucat s-o aruncați până acum asupra Spitalului Județean, per ansamblu, vă puteți declara mulțumit?
– În ce privește modul cum curg investițiile, cunoscând situația financiară și eforturile care se fac, lucrurile sunt mulțumitoare. Sunt probleme însă în ce privește mentalitatea unor cadre din spital. Cred că mai sunt lucruri de îndreptat, în ce privește atenția care se acordă, mai cu seamă la Unitatea Primiri Urgențe. Oamenii nu sunt neglijați, dar nici nu sunt lămuriți pentru ce sunt puși să aștepte o perioadă mai îndelungată, uneori mult peste limita răbdării unora (am sesizări în acest sens). În același timp, trebuie să spun că există un protocol, pe care cadrele medicale de acolo încearcă să-l respecte. Sunt niște grade diferite de urgențe, ei apreciază și acționează. Pot să fie și mici erori, nu exclud, că suntem oameni… Acolo, în primul rând, nu este spațiu suficient. Dacă ar fi spațiu de trei ori mai mare și lumea ar aștepta în condiții mai lejere, mai degajate, fără atâta înghesuială, timpul de așteptare ar părea altfel și mai ușor de suportat. Eu cred că este un lucru foarte important. Nici nu ne dăm seama câteodată de unde ni se trage supărarea că stăm foarte mult la UPU. Mai e și aspectul că UPU s-a transformat într-o zonă, așa… unde vine toată lumea. Mulți apelează la salvare și la UPU fără să aibă o recomandare de la un medic sau de la un centru de permanență. Deci, am spus că mai avem de lucrat la mentalitate – și noi avem, în general, ca popor, de lucrat la asta – dar vreau să subliniez că există și protocolul care trebuie respectat.
Protecția socială: nici prea-prea, nici foarte-foarte
– Suntem un județ în care grosul bugetului se duce pe protecție socială...
– Mă bucur că abordați această temă. E un picuț… Nu e în totalitate așa. Județul are o sumă foarte importantă care se duce pe protecție socială, însă această sumă vine, în mare parte, de la bugetul statului. O sumă importantă se duce pentru însoțitori. Fiindcă protecția socială se derulează prin județe, prin consilii, majoritatea. Plătim de la noi salariile personalului din învățământ de la școlile speciale, dar vin prin transfer de la bugetul de stat. La fel, pentru protecția socială. Când au venit cifrele pe țară, cu sumele alocate pentru bugetul asigurărilor sociale, eu am făcut o comparație, la copii, cum stăm noi vizavi de județele din Moldova. Am constatat că, pe structură de populație mai numeroasă, noi avem mai puțini copii în întreținere decât cei din Vaslui. Concluzia: gradul de sărăcie a făcut ca cei din Vaslui să aibă mai mulți copii abandonați și cu probleme. Le analizez, deci, și din punctul acesta de vedere. Colegii chiar au rămas surprinși că m-am gândit la chestia asta. Da, m-am gândit, fiindcă nu mi-e indiferent cum ne plasăm. Dacă instituțiile lucrează bine și corect. Aici, comparat, îți dai seama dacă nu cumva e o exagerare. Noi suntem în medie. Lucrurile sunt într-o normalitate, nici într-o extremă, nici în alta.
Cooperativa munca-n zadar…
– Ce faceți cu drumurile?
– Mă bucur că anul acesta am reușit să finanțăm drumurile județene, o parte cu lucrări complexe, cu covoare asfaltice, cu continuarea unor lucrări. Au apărut și niște modificări la OG 28, urmează să aflăm de ele. Sunt foarte multe lucrări începute în județul nostru și, dacă nu vor fi finanțate, lucrările se vor degrada, se vor distruge, sunt bani pierduți. S-ar putea ca, peste un an, doi, să le luăm de la capăt. Avem talentul ăsta, de a risipi resurse. Și nu spun numai de banul public, câteodată și de cel privat. Foarte multe lucrări începute și foarte multe chiar de calitate și bine gândite, dar lăsate, abandonate și nefinalizate. Cred că sunt vinovați și factorii politici, dar sunt vinovați și cei care, sub o formă sau alta, încercați de diferite greutăți, le-au abandonat. Iată că, trecând timpul, reluarea lor devine din ce în ce mai dificilă, în sensul că ele, degradate, nu mai pot justifica lucrări de refacere. Nu doar asfaltări. Și rigole, și chiar plantări de arboret. Am avut proiect. Faptul că nu s-au dat bani pentru garduri, pentru împrejmuiri, pentru continuarea plantărilor, pentru amenajarea până la capăt… au intrat animale, au mâncat, au distrus… Nu e o muncă degeaba?
– Vorbim de treabă de mântuială sau lipsă de interes?
– Nu e treabă de mântuială, ci s-a întrerupt finanțarea. Să zicem că proiectul era de 500.000 de euro, da? S-a făcut de 350.000, mai trebuia 150.000 pentru replantare, la 15-20%, și o împrejmuire. S-a tăiat împrejmuirea din proiect, considerând că nu mai e necesară, au intrat animalele și nu s-a mai protejat nimic.
Mici probleme mari cu Apa Serv
– Să discutăm despre societățile Consiliului Județean. Începem cu Drupo?
– În primul rând, vreau să prezint un aspect. Societățile Consiliului, toate, derulează servicii publice. O societate care se ocupă de administrarea drumurilor județene este absolut necesară, pentru că e la îndemână mereu. Oricând e nevoie de intervenție rapidă, de urgență, că e inundație, că e alunecare de teren, chiar o intervenție rapidă de plombări sau asfaltări pe sectoare de drum, fiind societate a Consiliului, ai alte pârghii ca să acționezi. În condițiile în care lucrezi cu o firmă privată, impedimentul major e că trebuie făcută licitație. Asta presupune timp, alocări, ș.a.m.d. Deci aceste societăți județene derulează servicii publice. Serviciul de întreținere a drumurilor județene este unul foarte important.
Compania de apă este cea care deservește populația cu apă. Serviciul de alimentare cu apă, tot public, e o activitate vitală. Depinde de noi cum reușim să derulăm programe de investiții. Poate mai există și lucruri de corectat în managementul propriu-zis de la Apa Serv; nu vorbesc de o persoană, ci de management în ansamblul lui, astfel încât, după derularea acestor proiecte, să nu ne trezim cu niște prețuri la apă care să nu mai poată fi suportate de populație.
– Există riscul?
– Există, sigur că da! Sunt și probleme de racordare la rețeaua cu apă, inclusiv faptul că, la extindere, s-au folosit conducte pentru care racordul este foarte scump. Există asemenea sesizări. O locuință individuală nu-și permite să plătească un racord foarte scump și atunci, pe lângă costurile în sine ale proiectării, apar și impedimente de racordare a populației. E o problemă.
O altă societate de importanță este Troleibuzul, care asigură transportul public de călători și care este, într-un fel, ferită de convulsiile celorlalte societăți. Și ea are nevoie de investiții, însă beneficiază de subvenții care asigură finanțarea activității. Este o activitate care necesită sprijin de la comunitățile locale, inclusiv de la județ – ar trebui și de la municipiu! – în sprijinul celor care nu pot să-și permită alt fel un transport. Ar fi mult mai scump biletul dacă nu ar fi subvenționat de Consiliu. Am prins în programul nostru de investiții și proiectare pentru rețeaua de contact, un studiu amplu, de înlocuire a rețelei. Ne gândim la un proiect european, dar studiul și documentația trebuie pregătite de noi.
– Dacă ar fi să le clasificăm, unde sunt cele mai mari probleme?
– Nu-i vorba de asta, problemele sunt total diferite. Compania de apă are probleme în ce privește implementarea programului. Acolo este un angajament, care trebuie dus până la capăt și respectat. Eu sper să se conștientizeze faptul că e foarte, foarte important să finalizăm în termen. Sunt probleme și pentru că nu s-au făcut investițiile necesare și nu s-au eliminat pierderile masive care sunt în rețea, un procent foarte ridicat de pierderi, lucru care se reflectă și în eficiența companiei, și în prețul de cost al apei.
Cartea de căpătâi până în 2023
– Avem strategie. Ce este și la ce ne folosește?
– Trebuie să înțelegem că Uniunea Europeană, ca să finanțeze diferite proiecte, solicită ca ele să se regăsească într-o strategie. Știm cu toții că UE lucrează pe regiuni de dezvoltare. Noi, fiind cea mai săracă regiune a Europei, nu trebuie să ne ascundem că orice strategie care adună cel puțin câțiva euro, orice investiție și orice promovare care aduce ceva în zona noastră nu e de neglijat. Noi, regiunea nord-est, reprezentăm la nivel de țară, atenție!, 3,5 milioane de locuitori, cam 18% din populație, și, dacă ne uităm la PIB-ul de 10% pe care-l dăm noi, vedem că primim fonduri de 3%. Sunt niște calcule care s-au discutat în anumite medii de președinții de consilii județene. Strategia este extraordinar de importantă, pentru că nu va exista proiect european finanțat dacă nu se regăsește măcar în 2-3 fraze într-o strategie. Fără asta, nu va putea fi finanțat nimic. UE a trasat câteva direcții de dezvoltare, iar acestea trebuie să se regăsească și în strategia noastră, adapatate sistemului și condițiilor noastre locale, având în vedere și configurația de relief, echilibrul naturii, forma, resursele materiale, umane, financiare… De aici s-a plecat când s-a întocmit strategia.
– Și acum avem o strategie sau o schiță de strategie?
– Avem o strategie, pe care lucrăm încă, ea încă nu e aprobată de consiliul județean. E perfectibilă. Am prevăzut care ar fi sectoarele importante.
– Vorbește de situația existentă sau și despre oportunități?
Vorbește de toate direcțiile de dezvoltare a județului pentru 2014-2023, din toate punctele de vedere, pe toate domeniile, conform direcțiilor trasate de UE, de la servicii sociale până la rețeaua de drumuri și mediul înconjurător.
– Este și concretă sau vorbește generic?
– Este concretă, urmând obiectivele Strategiei Europa 2020. Asta e cartea de căpătâi. Asta urmărim și noi. Sigur, în contextul local. Una poate să lipsească sau putem include altceva. Dar trebuie să se încadreze în asta.
– Ce-i lipsește ca să fie aprobată?
– Mai dorim să primim sugestii. Am făcut adresă tuturor instituțiilor descentralizate și UAT-urilor, să ne facă cunoscut punctul lor de vedere și ce mai trebuie să prindem acolo. Așteptăm răspunsurile, le analizăm, le includem în strategie și, ulterior, ea va fi aprobată în Consiliu. Apoi multiplicată și dată spre exploatare și folosire la toate instituțiile și UAT-urile. Dezvoltarea locală depinde foarte mult de o serie de investiții pe care le face regiunea, în sensul unor servicii, de acces la utilități și infrastructură. UAT-urile sunt incluse aici, doar județul înseamnă UAT-uri, nu altceva.
– În măsura în care nu se vor mai face alegeri anul ăsta, iar anul viitor, președintele de CJ va fi ales… cum va fi ales, ținând cont că noi, Neamțul, ne-am dat în stambă cu mandatul acesta la CJ, de nu s-a mai știut cine cu cine, vă întreb: cât de stabilă e strategia? Cel care va veni ar trebui să o aplice sau vine și face alta?
– Și PNL, și PSD au acceptat alegeri prin votul consilierilor județeni. După experiența de la noi și din alte părți, pot apărea și repoziționări și președintele se poate schimba, ceea ce nu-i o treabă foarte bună. Cei de la PNL au acceptat, pe considerentul că ei nu au foarte mulți primari acum și se gândesc că nu vor obține voturi direct pentru președinte, deci avantajați ar fi pesediștii. PSD s-a gândit că, având mulți primari de comune, va obține mai mulți consilieri și va avea majoritate în CJ. Lucrurile sunt la mijloc, s-ar putea face și alte alianțe. E cert că președintele ales prin vot direct dădea stabilitate și avea o legitimate. Să nu uităm că am avut doar 2 mandate de alegere directă. Din ’92 până 2008, s-a făcut prin votul consilierilor și nu a mers. În contextul actual, când sunt frământări, când am văzut că se pot schimba guverne din anumite conjuncturi, s-ar putea să apară instabilitatea în unele zone, în unele județe.
– Și-atunci?Ce șanse mai are strategia 2023?
– Are, că ea va fi aprobată de consiliu și va fi pusă în aplicare. E cartea de care trebuie să se țină cont la finanțarea proiectelor europene. Obligatoriu, indiferent cine vine. Practic, acum se pun bazele viitorului deceniu al județului Neamț.
Certificat de calitate la Consiliul Județean Neamț
– Am înțeles că vă zbateți acum pentru implementarea ISO (standard internațional recunoscut, care confirmă că o organizație, indiferent de tipul și mărimea ei, îndeplinește condițiile de calitate ale bunurilor și serviciilor pe care de oferă).
– Facem un compartiment special pentru implementarea sistemului de management al calității. Am început procedurile. De aceea spun că președintele nu trebuie să se piardă în stufărișul zilnic, trebuie să stabilească priorități, acestea fiind investițiile, dezvoltarea. Ca să fie investiții, trebuie să atragi fonduri, care, și ele, sunt condiționate, de infrastructură, de atâtea și atâtea. E foarte important să ieși din stufărișul zilnic și să gândești ce poate face județul mai competitiv. Competiția e pentru toți. Cei care au abilități, atrag fonduri, chiar și în condițiile noastre. Important e să îi aducem la noi.
O nouă organigramă
”Lucrez în această perioadă la o viitoare organigramă a Consiliului, unde să regăsim partea de proiecte și programe într-o structură de sine stătătoare, care să depindă de președinte prin organigramă. Consider că președintele trebuie să aibă în subordine și coordonare această direcție, fiindcă este în apanajul său să se ocupe de dezvoltarea județului. Dacă un președinte nu are ca temă zilnică dezvoltarea județului… Nu cred că ar putea avea altă temă, cu grad mai mare de prioritate. Probleme sunt multe, riști să te disipezi în ele. Sunt unele care pot fi trecute în atenția altor colegi, dar sunt unele care trebuie să fie numai și numai la președinte. Iar dezvoltarea este una din ele. Fiindcă la urma urmei, asta rămâne. Dacă se face ceva, un proiect, un program, dacă se va mișca ceva în vreo
direcție… asta înseamnă bani, înseamnă locuri de muncă, înseamnă resurse și se va vedea ceva la nivel de județ. Restul, că ne mai întâlnim la evenimente, ține de reprezentare. Trebuie să participi și la aceste acțiuni, desigur, că e nevoie de prezența administrației, pentru încurajare, pentru apreciere…”
Dana OSTAHIE
