Patru clase mari și tari plecau în 1980 de pe băncile Liceului de matematică-fizică „Petru Rareș” (colegiul național de astăzi), rămânând peste ani ca o promoție frumoasă, mândră și deșteaptă. În urmă cu cinci au organizat o revedere de pomină, pregătită cu mai bine de un an înainte și întinsă pe trei zile, ei dând tonul cursurilor festive organizate vinerea. Ieri, la a 35-a aniversare, în ciuda eforturilor echipei de organizare, nu s-au strâns nici 50 de absolvenți, ceea ce s-a încadrat de minune sub genericul „puțini, da’ buni”. Mulți, buni și invidiați, pe lângă recunoștința ce-a curs în valuri peste ei, au fost profesorii, în număr de 9: Gheorghe Dumitreasa, Coralia Bunghez, Elena Popa Burcă, Maria Bîrlădeanu, Magda și Paul Sandovici, Dorel Haralamb, Mihai Sandulovici și, nu în ultimul rând, Constanța Samachișă, diriginta uneia dintre clase. Dacă de obicei transmit mesaje absolvenții absenți, de această dată foștii elevi au fost salutați de trei profesoare care nu au participat, Ioana Zamoșteanu, Georgeta Cândea și Alexandrina Mancaș.
În absența motivată a șefului de promoție, prof. univ. dr. ing. Romeo Ciobanu (prodecan al Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată și membru al Senatului Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași), salutul sărbătoriților a fost prezentat de inspectorul școlar Mircea Corlățeanu. A deschis linia ce-avea să domine „spovedaniile”, cel mai simplu sintetizată de inventatorul și omul de afaceri Liviu Tudor: mândria de a fi pietrean și rareșist. Cel care este și secretarul general al Asociație Române pentru Clubul de la Roma avea să fie cu totul apăsat de emoții, această revedere fiind și prima la care participă.
Unii s-au întrecut în a-și raporta deja nepoții, alții au spus sec că în ultimii cinci nu s-a întâmplat nimic deosebit. A fost loc de glume, de ironii, dar au fost cruțați cei care nu erau de față, deși dr. Alexandru Juncu și alpinistul Ticu Lăcătușu ar fi meritat vreo două „articulări”. De un tratament special s-a bucurat echipa externă, cu atât mai mult cu cât doar trei au ajuns – Vultur Dumitru-Gheorghieș (SUA), Daniel Doagă (Canada) și Armandel Ușer (Israel) – în condițiile în care lotul celor stabiliți afară este unul consistent și bine realizat. Din registrul tratamentelor speciale a rezultat și surpiza lui Mihai Ștefănescu după ce a realizat că a fost pupat în câteva minute de toate fetele la care visa cu 35 de ani în urmă…
O altă constantă de reținut este că niciunul nu s-a lăudat cu puterea financiară și funcțiile deținute, cu toate că unii aveau motive să renunțe la modestie, și au preferat sa-și laude copiii. Excepție au făcut cei doi celibatari, și colegi de clasă pe deasupra, dar unul în Piatra Neamț, celălalt la CNE Cernavodă. Tot un fel de excepție a fost Ciprian Stan (directorul General al Agenției Naționale pentru Locuințe), el punând accent pe frații mai mari și nepoatele cu certificat de „Petru Rareș”.
Peste toate, mulți își vor aminti cu siguranță de vorbele directoarei Luminița Vârlan: „Domnul Dumitreasa a fost așa mare profesor de matematică încât a fost și profesor de română”. Iar alții ar putea urma exemplul promoției 1980 – au organizat o slujbă de pomenire pentru profesorii și colegii trecuți în lumea umbrelor. De la anul se pare că vor trece la alte obiceiuri și vor face convocări în fiecare an.
Amănunte despre frumoasa întâmplare de vineri, în numărul viitor al săptămânalului „Mesagerul de Neamț”. Detalii despre promoția 1980, aici .
Viorel COSMA
