Mistere contemporane: Crâșma „domnească” din coasta Turnului lui Ștefan

Cum urci scările de la Teatrul Tineretului (parte a proiectului european de restaurare a Curții Domnești) spre Turnul lui Ștefan (parte a aceluiași proiect) sau spre Muzeul de etnografie (și el parte a proiectului) poți admira o cârciumioară rustică din lemn, absolut „monumentală”. De pe terasa zgârcită ca spațiu (datată secol XXI, mai exact anul 2013, dar neclasată încă) se poate vedea, mai cu seamă, curtea interioară a teatrului, dar consumatorul mai flexibil, poziționat într-una din laterale, ar prinde în câmpul vizual și ansamblul Curții Domnești. Ba chiar l-ar putea traversa, dacă, împins de vreo nevoie firească, ar trebui să ajungă tocmai la toaleta din pasaj. Dincolo de lipsa dotărilor – obligatorii de altfel – pentru confortul fiziologic al clienților, gurile rele spun că „chioșcurile” cu pricina (cum au fost denumite inițial, când dădeau impresia unor construcții provizorii) ar fi racordate ilegal la rețeaua de iluminat public. În locul unde există siguranțele la vedere nu există contor, e adevărat, dar cablul de alimentare duce spre curtea Muzeului de Artă și Etnografie și există posibilitatea ca acolo să fie contorizat curentul consumat de cârciuma domnească. Cel puțin așa ar fi normal și firesc. Cât despre autorizații și avize, Direcția de Cultură Neamț nu a eliberat vreun document în acest sens.

„Am căutat în arhivele noastre și nu există niciun aviz pentru acele construcții, care nu sunt în zona de protecție a monumentelor ce formează ansamblul, ci chiar în interiorul ansamblului”, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț. „Singura posibilitate să funcționeze în condiții legale ar fi să aibă aviz direct de la Ministerul Culturii. Voi face o adresă către Primăria Piatra-Neamț, prin care voi cere documentele în baza cărora s-a înființat acel local”.

Acum, tot gurile rele spun că barul își merită supranumele de cârciumă domnească, pentru că a „răsărit” pe vremea Domnului Ștefan (cel Tare), merge bine-mersi și pe vremea Domnului Dragoș (Chitic), iar acționari ar fi niște domni și niște distinse domnițe care au legături extrem de strânse cu primăria.

Aceeași primărie care a accesat proiectul european, de peste 7 milioane de euro, în motivarea căruia a scris: „Toate construcțiile comasate în Piața Libertății din Municipiul Piatra Neamț, deși au perioade de realizare diferită, alcătuiesc un ansamblu arhitectural împreună cu alte câteva construcții de marcă existente în acest sit, ansamblu unic, o istorie vie a orașului Piatra Neamț”. Rămâne ca instituțiile cu atribuții în domeniu să stabilească în ce categorie a „construcțiilor de marcă” se înscrie cârciumioara. Cât despre autorizație, suntem tentați să credem că Ministerul Culturii, care a făcut multe prostii la viața lui, nu și-a dat girul, totuși, pentru un astfel de „monument”, chiar dacă patronii sunt un fel de „domnitori” locali.

Cristina MIRCEA

N.R.:

1. Acest material nu are nici un fel de legătură cu activitatea din Primărie a domnului Dragoș Chitic, viceprimar cu atribuții de primar, care nu are, de asemenea, nici el nici un fel de legătură instituțională cu angajații primăriei implicați în activitatea trecută și prezentă a ”Crâșmei Domnești”.
2. Acest material ar trebui să aibă legătură cu compartimentul care controlează disciplina în construcții, care funcționează, dacă nu greșim noi, în cadrul poliției locale. Nici aici nu există vreo legătură cu dl. Dragoș Chitic, viceprimar cu atribuții de primar la Piatra Neamț.
3. Categoric, nu are nici o legătură cu dl. dr. director Dan Dorin Morenciu de la DSP Neamț. Probabil, când domnia sa sau angajații de la control servesc oarece diuretice pe terasă, pe urmele lor sosesc imediat angajații de la Salubritas cu o toaletă eco mobilă, pentru a nu fi nevoiți să dea amenzi.