Suveica finanțărilor nerambursabile de la CJ Neamț

Ediția din acest an a tragerilor de finanțări nerambursabile de la Consiliul Județean Neamț are un pot de 2.800.000 lei. Se acordă bani pentru activități non-profit de interes general, în conformitate cu Legea nr. 350 din 2 decembrie 2005. Împărțirea s-a făcut pe trei mari capitole: cultură, religie, învățământ – 377.387 lei; activități sportive și de tineret – 2.200.000 lei și proiecte sociale – 222.613 lei. Într-o primă sesiune, s-au stabilit 43 de câștigători. Banii pe social s-au acordat în întregime unui număr de 12 proiecte, pe partea de cultură 16 solicitanți primesc 299.481 lei, în timp ce sportul și tineretul, cu 15 câștigători, a lăsat pentru alții nu mai puțin de 1.071.119,22 lei. Per total, sesiunea a II-a și următoarele, dacă va fi cazul, oferă 1.149.025,22 lei.

E mult, e puțin? Se justifică alocările? Cât e clientelă și cât e performanță în sensul interesului general? Sunt câteva întrebări legitime, care revin în fiecare an, dar poate niciodată cu atâta tărie ca acum.

■ Unde nu știam să căutăm noutatea și schimbarea în bine

La rigoare, pe lege vorbind, solicitanții trebuie să fie persoane fizice sau juridice fără scop patrimonial – asociații ori fundații constituite conform legii – sau culte religioase recunoscute. Partidele și sindicatele, de exemplu, nu se califică din start, numai că eligibilitatea imperfect zugrăvită naște nemulțumiți, interpretări și… combinații.

Bunăoară, pentru o anume activitate non-profit, un beneficiar nu poate contracta decât o singură finanțare nerambursabilă de la aceeași autoritate în decursul unui an fiscal. Asta nu împiedică fabricarea altor „pui” afiliați și eligibili pe lângă activitatea-aspirator de bani publici. Sportul, cu accent pe fotbal, este exemplul clasic. (Vorba căpitanului Panait, personaj interpretat de Toma Caragiu în Brigada Diverse: „Nu mai scăpăm de ăștia toată viața”.) Pe de altă parte, dacă un beneficiar contractează, dintr-o sursă, mai mult de un proiect, într-un singur an, nivelul finanțării nu poate depăși o treime din totalul fondurilor alocate de autoritatea cu pricina. Mai clar, e cazul ONG-urilor pricepute la orice. Peste toate, zăpăcește definitiv contradicția cu finanțarea prin contract de asociere. Scrie în Ghidul solicitantului că nu este permisă finanțarea solicitanților care au încheiat un acord de asociere cu județul prin CJ Neamț. Nicio problemă, dacă „puii” sau partenerii sunt viguroși, e verificat că totul merge de la sine.

Ce se trece săltăreț cu vederea, deși s-ar cuveni să destructureze armia clientelară cel puțin pe cultură, sunt următoarele două precizări oficiale importante:

– „Se vor finanța proiectele care vor aduce un element de noutate în domeniul de activitate în care solicitantul activează.”

– „Rezultatele așteptate ale proiectului reprezintă (…) justificarea existenței sale. De obicei ele sunt cantitative și calitative. Rezultatele trebuie să fie măsurabile, vizibile și specifice, reprezentând de fapt atingerea obiectivelor propuse. Acestea reprezintă schimbările în bine, beneficiile obținute.”

■ Ghid de citit grila de evaluare

Mai departe se deschide frontul omenesc, natural de observații și comentarii pe seama pretinsei seriozități și închipuitei responsabilități. E valabil atât pentru cine cere, cât și pentru cine și mai ales cum dă banii publici cu legea-n brațe.

În jurul grilei de evaluare a proiectelor gravitează o parte importantă a analizei, ambțiilor, dacă nu și a răfuielilor. Se obțin maximum 100 de puncte, adunate din 10 criterii la care poți obține între nimic și 10 puncte. Unul dintre criteriile nelipsite, cu care suntem condamnați să trăim, este experiența în managementul de proiect. Din start, un nou-venit, însă cu un proiect fabulos, are toate șansele să piardă 10 puncte. Conținutul schemei de punctaj în funcție de valoarea cofinanțării e la fel de prost-născut. Pentru minimul obligatoriu de 10% primești un punct. Dacă ești șmecher și pui 11%, iei 5 puncte. Cu cele 5 puncte, te întinzi până la 50%. Cine are cu adevărat bani și vede în finanțatorul public un partener egal, joacă la peste 50% și se bucură de toate cele 10 puncte puse în joc. (E o simplă bucurie, cu tușe de onoare, fiindcă 5 puncte se pot recupera de la alte criterii.) Pe scurt, iată două criterii din care ai mari șanse să prinzi un singur punct.

Interesant este că la alte cinci criterii, dacă nu obții minimum 5 puncte, ești descalificat, proiectul fiind considerat irelevant. Asta e o parte logică, de bun simț. Rezultă că n-ar trebui să apară vreunii care obțin sub 26 de puncte. Iar la cei din apropiere, cu numai 30-40 de puncte, e obligatoriu să te întrebi ce au scris în documentație.

Anunțul de atribuire, făcut public pe site-ul CJ Neamț, prezintă doar câștigătorii, numele proiectului și finanțarea contractată. E mai mult decât nimic, iar cititorii sunt invitați să identifice din tabelul alăturat cât mai mulți dintre solicitanții ale căror nume nu spun în general mare lucru.

■ Punctaje și „șmichirii”

Dacă vrei să știi punctajele, dar și alte lămuriri sensibile, atunci trebuie să le ceri. Astfel, cele 16 proiecte de la cultură au primit între 77 și 90 de puncte. Campioană neoficială e Asociația Filateliștilor, în timp ce la coadă e Societatea Scriitorilor care cere bani pentru a-și tipări revista. Cu ei, deja atingem un subiect delicat, soldat cu o descalificare cu strigături. Societatea vrea și târg de carte, la toamnă, drept pentru care a scos în față Camera de Comerț și Industrie pentru această solicitare. N-a mers, verdictul oficial menționând că nu s-au depus documente din care să reiasă că funcționează conform OG 26/2000 (cea cu asociațiile și fundațiile). Președintele Constantin Iacoban a fost tranșant, spunând că nu-i trebuie să-l caute de sănătate Camera de Conturi. Șefa comisiei de evaluare, Emilia Arcan, s-a poziționat cam tot pe-acolo, subliniind intransigența. Așa o fi, căci în comisia de evaluare era baza, din moment ce au uitat să înființeze și o comisie de contestații, un „soi” altfel vizibil și activ la toate nimicurile.

Cât privește CCI, aceasta nu avea ce oferi legat de Ordonanța 26. Sistemul cameral din România este reglementat prin Legea nr. 335 din 2007 privind Camerele de Comerț din România, completată prin Legea nr. 39/2011, și cu asta basta. Mai curând s-a mers la plesneală, mizându-se pe faptul că Mihai Apopii e pasionat de LIBRIS și poate cei din CJ nu vor fi atenți. Dar și cu atenția e ceva ciudat. După ce a pierdut la nerambursabile, CCI a venit la finanțarea târgului prin asociere cimentată de o Hotărâre de CJ. Doar că la finanțare nerambursabilă era obligatoriu de depus un proiect detaliat, care lipsește însă cu desăvârșire din hotărârea cu asocierea. Un distins membru al Societății Scriitorilor, fruntaș în versuri, care activează prin CJ, avea s-o dea pe sinceritate, recunoscând că abia după ce întrunește organul local de conducere vom ști pe ce urmași de Mihai Tatulici se duc banii publici. Și asta e numai una dintre „șmichiriili” ușor vizibile…

Pe de altă parte, sunt situații când nu știi cum să reacționezi. Legea 350 nu e clară, dovadă că s-a aprobat finanțarea unei persoane fizice autorizate, care numai ONG nu e. Profesoara Elena Florescu va scoate încă o carte – cu siguranță la standardul cu care ne-a obișnuit, adică magnifică – despre tradițiile noastre populare. S-a considerat că-i suficient ce scrie în certificatul de la Oficiul Național al Registrului Comerțului, anume că se ocupă de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste. Deși e greu, aproape inuman s-o contești pe distinsa profesoară, parcă vorbeam de-o lege, fie ea și proastă.

Asupra câștigătorilor este timp suficient să revenim, să-i descoasem. Distracția mare este cu cei respinși. Pe lângă niște solicitanți a căror identitate și activitate s-ar cuveni să fie serios investigate de unii pricepuți la spălarea banilor, printre înfrânți se numără Fundația VOREL și Filiala Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici, Asociația ECOFOREST și ADI ECO-NEAMȚ. Nu putem, în altă ordine de idei, să nu remarcăm descalificarea de multă vreme dorită a clienților de la ANTREC, cei de ne-au tocat ani la rând cu toate bazaconiile turistice posibile și imposibile.

■ Punctaje și golănii

Pe partea socială lucrurile par simple: 20 de proiecte depuse, 12 aprobate, cu punctaje de la 68 la 90 de puncte, toți banii acordați. Printre altele, a fost trântită Asociația Sens Civic, care visa la o tabără. Așa, alunecăm repede la tineret și sport, unde-s bani de bani. A rămas pe dinafară Asociația județeană de șah și e păcat că nu le-a spus nimeni că premiile-s cheltuieli neeligibile. Afară e și Fundația Ileana pentru care sunt prea puține categorii de finanțare față de câte proiecte pierzătoare ar putea depune. Dar, vine și artileria grea. Minifotbalul a crezut că trece cu dosar incomplet, Asociația județeană de fotbal a fluturat o dezvoltare a fotbalului rural cu o propunere financiară neeligibilă, voleiul masculin a crezut că dă cineva bani pentru taxele de transfer, iar Valică Ouatu, pe partea sa de volei, n-a observat că iese cu proiectul din calendar, plus că visa la decontarea unor sume nejustificate pentru arbitraj. La loc de necinste și tupeu, firește, se află Asociația Club Sportiv CEAHLĂUL 05. După ce c-au întârziat cu actele, le-a scăpat un amănunt, altfel cunoscut publicului din paginile săptămânalului nostru: nu și-au îndeplinit obligațiile asumate prin acorduri de asociere sau contracte de finanțare anterioare. Lesne de înțeles, n-au venit cu un singur proiect. Unul e Cupa prichindelul, dar al doilea – nu e nicio eroare! – se referă la participarea echipelor asociației „la returul ediției de campionat național și județean 2014-2015 la fotbal juniori. N-au observat că evaluarea s-a făcut în mai pentru bani ce veneau din iunie. Oricum, în cazul lor, nu se supără nimeni că președintele Iacoban și echipa i-au trims la plimbare, de fapt la muncă.

Ar fi și câteva cazuri de regrete, prin zona sportului călare, dar altceva are o apăsare dureroasă ca la Piatra Neamț, adică bubuind a tentativă de prostire în masă. S-au admis proiecte pe sport cu 39 și 35,5 puncte!!! Mai sus făceam socoteala celor minim 26. Oare ce mai scrie în proiectul de 33,5 puncte, care miroase a șuetă câmpenească? Oficial e a III-a ediție a unei cupe de volei pentru care AS Energy Volei tot a ciupit aproape 15.000 lei. La fel de oficial e de înțeles de ce onor CJ Neamț nu a publicat punctajele.

 ■ Invitație la lectură pe mesagerulneamt.ro

Cel mai probabil ne aflăm abia la începutul înlăturării definitive a vălului ce acoperă de ani de zile aceste scheme de finanțări nerambursabile. Dezastrele de pe asocieri, atât ale județului, cât și ale municipiului Piatra Neamț, în special în zona sportului puternic politizat, sunt mai bine cunoscute. Jaful a fost elementul comun, indiferent de dimensiunea potului. Acum, la CJ Neamț e vizibil că se schimbă ceva în bine pe tărâmul finanțărilor. Drumul e lung și, numai dacă-i ține, vor avea parte de aprecieri sincere.

Până vedem cine joacă la nerambursabile în a II-a sesiune, vă invităm să vă delectați cu întregul proces-verbal de la CJ, de acum două luni. Doar că, din cauza dimensiunii, invitația e pentru ediția on-line. Îl publicăm pe mesagerulneamt.ro. Fără îndoială, lectura se va desfășura sub semnul celor două idei esențiale subliniate la început:

– „Se vor finanța proiectele care vor aduce un element de noutate în domeniul de activitate în care solicitantul activează.”

– „Rezultatele așteptate ale proiectului reprezintă (…) justificarea existenței sale. De obicei ele sunt cantitative și calitative. Rezultatele trebuie să fie măsurabile, vizibile și specifice, reprezentând de fapt atingerea obiectivelor propuse. Acestea reprezintă schimbările în bine, beneficiile obținute.”

http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2015/07/punctaj-pdf.pdf

Înțelegem de pe acum gândurile cititorilor și le împărtășim întru totul.

Viorel COSMA

 * Lista câștigătorilor

(sursă: www.cjneamt.ro; săptămânalul nostru nu răspunde pentru acuratețea datelor prezentate)