– Ați așteptat rectificarea de la sfârșitul lui iulie ca pe Moș Crăciun. A venit cu sacul plin?
- Nu, nu. Pentru județul Neamț, noi nu am primit nimic. Niciun leu nu am primit la rectificare. Dar, având în vedere sumele care s-au acordat la prima distribuție bugetară, la alcătuirea bugetului, s-a considerat că sumele de atunci au fost net superioare celor din anul trecut pentru județ. Aici este o nuanță. Anul trecut, toate UAT-urile au primit bani prin Consiliul Județean și, atunci, Consiliul putea să echilibreze o serie întreagă de bugete, ca să zic așa, chiar la instituțiile proprii. Situația stătea altfel. Anul acesta, după cum știm, UAT-urile au primit niște sume stabilite prin legea bugetului, adică, din ceea ce știm noi, 1,5 milioane de lei noi pentru toate comunele, unele pierzând în prima fază, altele fiind mulțumite. Acum, au primit în completare, deși am înțeles că nu în toate situațiile. Comunele nu și-au primit integral sumele, dar unele sunt mulțumite. Însă Consiliul Județean nu a primit nimic în ansamblul său, ca să poată folosi pentru o eventuală echilibrare bugetară. Ar fi niște necesități. Sunt comune pe care le-am selectat, pentru co-finanțarea proiectelor europene, și sunt chiar instituții de-ale noastre, care sunt într-o anumită stare și au nevoie de fonduri. Avem inclusiv proiecte în derulare, prin DGASPC, dar nu numai. Voiam să sprijinim, mai mult decât facem acum, Muzeul, Biblioteca – ne-a trimis o serie întreagă de lucrări de reabilitare și pentru fațadă… Voiam să sprijinim un pic și bisericile care sunt monumente istorice. Avem trei asemenea obiective pentru care am primit solicitare să le sprijinim. Vom vedea unde găsim niște bani, poate din fondul de rezervă, prin redirijarea unor sume.
– Care sunt bisericile monument avute în vedere?
- De exemplu, avem biserica de la Brusturi, o biserică la Poiana Teiului, voiam să sprijinim și biserica de la Doljești, care a ars și care are documentația întocmită. O să mai fie episcopia catolică, cu o solicitare să sprijinim un cămin de bătrâni acolo, la terminarea lucrărilor… Mai sunt și alte astfel de solicitări, multe obiective. În general, o să sprijinim, inclusiv în ce înseamnă cota de finanțare. Și pentru drumuri vor fi proiecte, ne cere Tarcău, ne cere Tașca, ne cer o serie întreagă de comune să le sprijinim în proiecte. Ne pare rău că nu prea avem posibilitatea.
– Și cum intenționați să faceți permutările între capitolele bugetare?
- Încercăm, în cadrul bugetului actual, să facem o serie întreagă de schimbări de destinație a sumelor, având o promisiune că în luna octombrie, la rectificarea care va fi, vom primi sume importante. Noi am făcut și o documentație în sensul acesta, a fost înaintată la Ministerul de Finanțe, la Ministerul Dezvoltării. Sperăm să putem regla atunci. Schimbăm acum destinația anumitor sume și le vom repune la loc atunci, vom completa.
* Bani pentru ”Carmen Saeculare” ca să dispară chinezăriile
– Concret, ce luați și unde dați? Bănuiesc că s-au făcut niște prioritizări…
– Nu neapărat. E vorba de folosirea unor bani către ”Carmen Saeculare”. Au nevoie, fiindcă acest Centru organizează tot ce înseamnă activitate culturală în județ, zilele comunelor, dar și alte activități. Toate se vor organiza prin această instituție. Considerăm că este de bun augur, în sensul că vrem să promovăm cu predilecție folclorul nemțean. Să promovăm, de asemenea, meșteșugari din zona noastră, să-i facem cunoscuți în primul rând în județ, să promovăm și formațiile de dans, trupele artistice din județ, inclusiv cele școlare, liceale, toate… Fiindcă sunt formații care au rezultate și care au fost prea puțin promovate și aduse în atenția publicului. Considerăm că trebuie să avem un proiect în acest sens. Am avut o discuție cu directoarea de la ”Carmen Saeculare”, s-a găsit înțelegere și în plen, la ședința noastră extraordinară, s-a promovat acest lucru și eu cred că se vor vedea efectele, nu peste mult timp. Vom putea angrena toate lumea care se ocupă de promovarea, într-o formă sau alta, a tradițiilor populare din zona noastră, începând cu dansuri, cântecul specific zonei noastre, portul popular, inclusiv cu meșteșugari de tot felul. Poate, dincolo de meseriile tradiționale, chiar și alte realizări care să fie promovate la aceste sărbători, la aceste întâlniri cu oamenii, care se fac la nivel de comunități. Se pot promova inclusiv mici producători. Am spus în multe ocazii că trebuie să avem un pic de grijă de imaginea noastră, că trebuie depășit momentul unor sărbători locale făcute doar cu chinezării și cu plastic. Sunt atâtea gospodine care fac produse tradiționale, o dulceață, siropuri, sunt meșteșugari, sunt femei care cos ii absolut splendide… Toate aceste lucruri trebuie să facă parte dintr-o sărbăatoare locală. Vine omul la Poienari, acasă, să vadă și el ce poate face cineva din satul lui sau cineva de pe Valea Muntelui, de exemplu. Să vadă o ie, să vadă obiecte de artizanat, să vadă ceva tradițional. Să aducem și de la Borca, să aducem copii de la Piatra Șoimului, că avem microbuze, să aducem de colo, de dincolo și în felul acesta se va stârni și un fel de concurență pozitivă între comune, când o să vadă că se poate. Eu cred că e o idee foarte bună.
* Politici, nu politică!
– Prin alte locuri s-a demonstrat că se poate…
– Sunt convins că și la noi se va putea. Trebuie doar să avem privirea de ansamblu. Eu asta vreau să facem la nivel de județ: politici culturale de nivel județean. Pentru că noi, aici, la Consiliu, trebuie să facem politici – politici culturale, politici sociale, politici de sănătate… Nu ne e indiferent dacă spitalul nu-știu-care nu e suficient de bine dotat, fiindcă el poate reprezenta atunci o sincopă în veriga de sănătate publică. Per ansamblu. Și atunci va fi o presiune mai mare pe spitalul județean. Dacă tu, unitate medicală urbană, nu poți să faci o investigație la nivel local… Că vorbeam de radiologie la Roman. Sau cum a fost cazul cu computerul tomograf și alte aparaturi… Avându-le în plan local, sunt la îndemână. Și vorbim, la urma-urmei, de lucruri absolut necesare, nu mofturi. Pentru că este o necesitate să ai la Roman un aparat radiologic de o anumită performanță. Aici cer o implicare mai mare și din partea factorilor locali, să caute disponibilitate financiară. Sigur că județul îi va sprijini, poate pentru alte acțiuni, să se rezolve alte probleme, dar ei trebuie să se implice. Eu știu că, uneori, ca impact, poate nu e atât de vizibil la public să dotezi un spital. E mai important să faci două trotuare și o stradă, pe care le vede toată lumea și zice ”Uite ce frumos e orașul nostru!”. Sigur că ne ghidăm și după aceste lucruri câteodată, dar e important să facem și lucruri necesare, care sunt mai puțin vizibile. De aceea spun că noi, la nivel județean, trebuie să facem politici – sociale, de sănătate, politici culturale… Nu trebuie să lucrăm și să asigurăm servicii numai pentru elită.
* Justa distribuție culturală în județ
– Am înțeles cu politicile de sănătate. Dar în cultură ce politici puteți propune?
– Să vă zic ceva. Este normal să avem un teatru performant și recunoscut, dar eu consider la fel de normal să avem o viață culturală în tot județul. Așa mi s-ar părea și corect, și firesc. Este normal să avem o bibliotecă județeană foarte bună – și-l apreciez pe dl Adrian Alui Gheorghe, în primul rând ca activitate scriitoricească, ca realizări individuale, particulare, dar și profesional, fiindcă biblioteca județeană, pe linie de literatură, a avut și are foarte multe activități, foarte mulți invitați… Dar sunt o elită… Noi, ca instituție județeană, trebuie să vedem ce politici putem face pentru a duce cartea la nivelul care ne interesează pe noi, la nivelul mediu, dacă îmi este acceptat să mă exprim așa. E foarte bine că vin oameni titrați la biblioteca județeană, oameni de mare cultură, dar nu e suficient. Noi trebuie să ne gândim și la cei mulți, să le oferim posibilitatea și accesul la cultură. Să facem politici culturale în județ. Cultura să fie accesibilă tuturor, să fie stimulat interesul pentru carte, pentru lectură și pentru cultură în general. Apreciez foarte mult ce se întâmplă la biblioteca județeană, dar numai cartea ridică foarte mult nivelul de adresabilitate. Este nevoie și de celelalte ramuri, să vină să completeze tabloul general. Și, foarte important, să aibă acces cât mai mulți locuitori, indiferent din ce categorie ar fi. Desigur, cercul elitist va continua să aibă sprijinul nostru, nu doar cel literar, ci și artele, pictorii, toți… Iată, am încurajat foarte mult activitatea culturală a județului în domeniul muzical. Avem Vacanțele Muzicale, care se adresează unui anumit segment de public. Avem partea de festival folcloric internațional, care se adresează altui segment de spectatori. Asta facem. Noi, acum, prin aceste acțiuni pe care vrem să le facem prin ”Carmen Saeculare”, la zilele comunelor, de fapt ne adresăm unui segment atotcuprinzător. Acțiuni la care să poată veni toată lumea, și cei care știu deja și vor să revadă, dar și cei care nu știu, dar pot să învețe. De aceea trebuie să ducem totul acolo. Avem ”Lada cu zestre”, unde adunăm meșteșugarii, avem ”Vacanțe muzicale”, avem festivalul de folclor… Evenimente care atrag diferite segmente de public, iar în final, noi, ca județ, avem un public larg. La fel trebuie să facem în fiecare comună. Pe toate acestea trebuie să le regăsim ca punct distinct în programul oricărei manifestări locale. Chiar dacă vom avea pe afiș și invitați din altă parte, poate chiar cap de afiș, dar noi trebuie să ne promovăm cu predilecție județul. Să-l cunoască în primul rând, că, de exemplu, prea puțini de la Valea Muntelui știu ce obiceiuri și ce lucruri frumoase sunt la Valea Ursului. Am dat un exemplu, dar sunt mai multe. De aceea ne dorim – și am plecat pe drumul acesta – să promovăm aceste lucruri. Cam aici trebuie să ne poziționăm.
* Privind în zare, spre banii europeni…
– Am plecat de la buget, am ajuns la cultură. Revenim la buget?
– Sigur, cum doriți.
– Rămâne speranța fondurilor europene? Strategie avem, planuri avem, proiecte facem?
– Noi facem. Aș face o paranteză aici, pentru a aminti de organigrama care a fost aprobată. Am mai discutat despre ea. Poate pare un lucru nu tocmai relevant sau nu atât de relevant ca atunci când vorbim de bani sau de obiective, dar eu vă spun că organigrama asta, ca instrument de lucru, este foarte importantă la modul cum a fost ea pusă în operă. Pot să spun că sunt câteva transformări foarte importante pentru prezent și viitor și mă refer la constituirea Direcției pentru Proiecte și Programe, o direcție care eu vreau să devină un instrument foarte puternic în accesarea programelor europene. Avem o echipă acolo, urmează să aducem și alți oameni, eventual unii pe care să-i și formăm, fiindcă oameni gata formați găsești mai greu. E un domeniu în care cei care se formează se îndreaptă spre locurile unde pot câștiga bine. Și se câștigă bine în proiecte europen… Noi vrem ca această direcție să devină principalul element în atragerea de fonduri, să gestioneze totul, de la alcătuirea proiectelor până la promovarea lor, de la relațiile directe cu cei care analizează aceste proiecte mai departe până la oameni formați pe diferite segmente și sectoare…
– Asta în virtutea ghidurilor de finanțare care se vor lansa în septembrie, pentru următoarea strigare la fonduri UE…?
– Da, da, ghidurile de finanțare pe proiecte.
– Ce țintește Consiliul Județean Neamț?
– Sunt mai multe proiecte pe care le avem în vedere, proiecte pe care le-am înscris și în strategia județeană de dezvoltare, cea pe care am conturat-o și am întocmit-o conform direcțiilor europene, Strategia Europa 2020. Ea a fost aprobată de plen și acoperă toate segmentele – social, mediu, dezvoltare, infrastructură… Am fost la ADRNE și am discutat, lucrăm…
– Ce arde cel mai tare și mai tare acum?
– Pe mine, cel mai tare și mai tare mă interesează drumurile. Și avem un drum acum, comun cu Bacăul, pe aceeași axă prioritară, care intră la finanțare. E stabilit deja. Este vorba de un proiect în care județul Neamț intră cu 71 km, iar Bacăul cu 94 km. Vor fi atinse Dumbrava Roșie, Săvinești, Girov, Dochia, Mărgineni, Făurei, Secuieni, Trifești, Horia, Ion Creangă, Icușești și Piatra Neamț, de la noi – indirect chiar și municipiul Roman, fiindcă drumul trece la un km distanță de limita localității -, precum și localitățile Damienești, Negri, Prăjești, Traian, Secuieni, Filipeni, Izvoru Berheciului, Colonești, Răchitoasa, Motoșeni, Glăvănești și Podu Turcului din județul Bacău. E un proiect cu valoare totală de 76,482 milioane de euro, din care 85% este finanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, 13% e contribuția bugetului național, iar noi, solicitanții, Neamț și Bacău, trebuie să contribuim cu 2%. Intră imediat la finanțare, e drum strategic, Neamț-Bacău.
Apoi, arde UPU, ca să zic așa. E o mare problemă la Urgențe și am discutat cu dl director Lazăr. Acolo nu e spațiu; primul lucru pe care-l simți când ajungi acolo e că te sufoci. Dincolo de faptul că ajungi acolo cu niște suferințe, în 10 minute te trezești înconjurat de alți bolnavi și nu mai ai aer. Prima problemă, înainte de orice, trebuie să fie spațiu. Că altfel e când ai loc, ai unde să stai pe-un scaun, pe-un pat, ai de unde-ți lua o apă… Încercăm să rezolvăm asta…
* OG 28: extaz de 11 milioane de euro
– Bani pentru drumurile ne-strategice, din județ, se găsesc? Vin fonduri pe celebra de-acum ordonanță 28?
– Pe OG 28, am obținut niște bani. Au venit niște sume, așteptăm contractele semnate. A fost o contribuție, de ce să nu spun, și a celor de la partidul de guvernănmânt. Cu susținerea lor de la Ministerul Dezvoltării, s-au obținut niște fonduri, importante zic eu, 11 milioane de euro. Dar așteptăm confirmarea, să vină contractele. Aproximativ 11 milioane de euro, care vor intra pe drumuri… Nu ni s-a dat posibilitatea să includem la finanțare proiecte care se referă la aducțiuni de apă sau canalizare, fiindcă aceste lucrări trec pe proiectul european. Sunt sume importante care vor duce la finalizarea unor obiective mari din comune, în primul rând drumuri. E un pas important, care ne va duce spre modernizarea satului nemțean, fiindcă, la urma-urmei, nu e o sumă pe care s-o poți lua de oriunde. Am făcut demersuri, am fost sprijiniți – asta e realitatea – că, până la urmă, acesta este și sensul unora din acțiunile la nivel județean și național. Și, până la urmă, s-au obținut niște bani, prin insistență și prin demersuri.
– Există o listă a beneficiarilor?
– Pot să spun că aproape toate comunele au primit câte ceva pentru continuarea și finalizarea lucrărilor. Nu am primit contractele încă, dar știu că unele au primit mai mult, altele mai puțin, dar aproape toate au primit. Ce se întâmplă, toate comunele au obiective pe OG 28. Sunt câteva, ”rătăcite”, din următorul considerent: ori aveau proiecte pe apă și nu mai primesc pe OG 28, ori au situația lucrărilor realizate sub 6%. Sunt indicații, inclusiv de la Banca Mondială, să se finalizeze proiectele realizate în procent mai mare. Se merge pe procent de realizare, descrescător, de la peste 90% în jos. Mai sunt o serie de obiective care țin de învățământ, unde mai sunt lucrări care nu au fost finanțate până la capăt. Aici sunt mai multe aspecte de care trebuie să se țină cont. Importante sunt lucrările începute, care au ajuns în stadiu avansat de executare, acestea au prioritate, acestea au intrat la finanțare. Noi ne-am fi dorit sursă de finanțare prin OG 28 și pentru celelalte. Sperăm ca în luna octombrie să-și găsească și ele finanțare, la rectificare.
* Proiecte pentru care se are în vedere finanțare în cadrul POR 2014-2020
Incluse în Strategia județeană, aceste proiecte sunt în faza pregătirii documentațiilor pentru a fi depuse aplicații pentru finanțare, fiind considerate prioritare pentru județul Neamț.
1. Modernizarea Axei de transport nr. 3 din Planul de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est (Piatra Neamț – Mărgineni – Făurei – Ion Creangă – Icușești – limita jud. Bacău): este vorba de aproximativ 47 de kilometri, iar proiectul este realizat în parteneriat cu Consiliul Județean Bacău.
2. Reabilitări termice ale clădirilor aflate în proprietatea CJ Neamț (ex: sediul CJ Neamț, sediul Centrului Militar Județean, Biblioteca Județeană ”G.T. Kirileanu”, Conacul Cantacuzino – Liceul Tehnologic Special Ștefan cel Mare).
3. Lucrări la Spitalul Județean Neamț – Unitatea de Primiri Urgențe.
4. Lucrări de modernizare/ construire locuințe protejate, locuințe familiale la centrele sociale de pe raza județului Neamț, lucrări necesare în vederea acreditării centrelor.
5. Lucrări de restaurare, consolidare, protecție și conservare a monumentelor istorice de pe raza județului Neamț.
6. Investițiile în educație și formare, prin dezvoltarea infrastructurii de educație și formare (cu excepția liceelor teoretice).
* Proiecte pentru finanțare în Programul Operațional Capacitate administrativă 2014-2020
– Introducere în sisteme și standarde comune în APL (administrația publică locală – n.red.) ce optimizează procesele orientate către beneficiari, în concordanță cu Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020, aprobată prin HG nr. 909/2014.
– Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice.
