Revoluționarii din Neamț, pământurile și omnipotentul Trapiel

O istorie a asociațiilor de revoluționari din Neamț ar putea fi mult mai interesantă chiar decât istoria evenimentelor de la Piatra Neamț din decembrie 1989. S-au constituit asociații – unele au dispărut, altele funcționează fără să fie întegistrate la Finanțe – se ceartă între ele, oamenii trec de la una la alta, dar, peste toate, există un element de legătură: Ioan Iulius Trapiel. În prezent, membru de vază al comunității locale, prezent la toate depunerile de coroane, consilier local care apără ordinea de stat existentă. În 1989, a fost un revoluționar mai mic, dar care s-a dovedit a fi un foarte bun organizator după. Este drept că a beneficiat și de sprijin specializat, din partea viitorului senator Vornicu și altor venerabili viitori membrii FSN- PD, care au profitat de impetuozitatea și virtuozitatea lui Trapiel.

În acest moment, ”El lider maximo” al post-revoluției pietrene, Iulius Trapiel este tot mai contestat de foștii săi colegi. S-a constituit o nouă organizație a revoluționarilor, denumită ”Asociația revoluționarilor Ștefan cel Mare 89 Neamț”, unde președinte este Florin Turtureanu și vicepreședinte cunoscutul antrenor Mircea Covatariu. Cele mai frecvente acuze se referă la bani, la acte originale pe care acesta nu vrea să le redea titularilor, la înțelegeri oculte făcute în numele membrilor asociației revoluționarilor, dar și la amenințări. La capitolul înțelegeri, apar, inevitabil, discuții cu privire la pământurile pe care aceștia trebuiau să le primească de la Primăria Piatra Neamț. Subiectul este vast, există sute de documente și declarații, așa că ne vedem obligați să revenim asupra sa în serial.

”Comision” de 500 mp pentru dl. Trapiel sau autorități?

Am pus semnul întrebării la intertitlul de mai sus dintr-un sentiment firesc de jenă, fiind vorba despre un președinte de asociație de revoluționari. Dacă ne ghidăm după declarațiile pe care le avem la redacție, semnul întrebării nu ar trebui folosit. Fără a intra în amănunte, astăzi ne vom ocupa doar de o parte a terenurilor obținute, cele de pe dealul Balaur, la ieșirea din Piatra Neamț spre Dobreni, într-o zonă considerată cu potențial imobiliar cert. Mai mulți foști apropiați de-ai lui Trapiel au declarat, negru pe alb, că l-au împuternicit să se ocupe de revendicarea terenurile la care aveau dreptul prin lege, dar că a existat ”condiția celor 500 mp”.

Pentru a urmări mai ușor subiectul, vă prezentăm o schiță a terenurilor date în zonă revoluționarilor. Fiecare revoluționar cu patalama a primit 5000 de mp. Privind schița, sare în ochi faptul că loturile nu sunt complete, ci trunchiate. Fiecare persoană a primit fix 4500 de mp într-un lot și 500 de mp separat. Cei 500 de mp au fost plasați strategic, pe o fâșie la marginea parcelei, ca și cum ar fi numai buni de vândut. Evident, s-ar fi putut da parcele de 5000 de mp, întregi, de la bun început. Chiar și la nivel birocratic ar fi fost mai ușor: mai puține acte, mai puține formalități și mai puțină bătaie de cap la întocmirea cadastrului etc.

Exact din acest moment începe distracția. Într-o discuție cu mai mulți posesori ai certificatului de revoluționar, aceștia au explicat imediat misterul: parcelele cu pricina ar fi fost comisionul pentru cei care au trudit la recompensarea revoluționarilor.

În declarațiile scrise, toți susțin că este vorba despre parcele date/ donate lui Trapiel pentru implicarea sa. În discuțiile libere, vorbesc însă despre o transmitere a proprietății către alte persoane implicate în procesul împroprietăririi revoluționarilor. În momentul când trebuie menționate și nume, toată lumea se ferește, dar îndeamnă la studierea cu atenție a vecinilor, a celor care au proprietăți pe lângă loturile de 500 mp. Numele cunoscutului Viorel Măstăcăneanu sau al unei doamne care a lucrat în Primărie sunt pronunțate când cu sfială, când cu mânie.

Iată câteva dintre declarații, cu amendamentul că nu vom publica numele celor în cauză, deoarece ne-au declarat clar că se tem de represalii. Mai ales că, printre cei care au primit terenuri în același lot, se află oameni importanți, care nu se uită la 500 de mp dacă primesc 4500, în condițiile în care statutul lor de revoluționari ar putea fi pus oricând în discuție.

”L-am împuternicit prin procură notarială pe dl. Trapiel Iulius și am primit 5000 de mp, fiiind împărțit în 2 parcele, unde de 4500 mp și una de 500 mp, aceasta pentru Trapiel, pe motiv să dea la București. Eu l-am refuzat și-am construit o anexă exploatație agricolă, am plantat pomi fructiferi și viță de vie. Trapiel m-a amenințat că mă demolează și-mi dă foc. Datorită lui Trapiel, am fost păgubit de 5000mp”.

”… am primit 5000 mp, fiind împărțit în două parcele, una de 4500 mp și alta de 500 mp, cea de 500 mp să fie a lui Domnul Trapiel Iulius”.

”… o parcelă, de 4500 mp urma să fie a mea, iar cea de 500 mp urma să fie donată domnului președinte al asociației, Trapiel Iulius. Țin să menționez că nu avem eu și vecinii mei acces de a intra pe proprietatea noastră, că a fost blocat de domnul Mestecăneanu, unde a făcut gard și porți cu lacăt fără să ne dea drumul cu drept de servitute”.

”Am participat la ședintele asociației, când mi-a permis timpul, achitam toate «dările» ce erau cerute: indemnizație revoluționari, telefon, cotizație masă festivă, întâlnire șefi asociație pe Moldova, plecări la București cu ocazia susținerii dosarelor la SSPR… și tot felul de alte «dări», reale sau nu.

Acesti bani erau ceruți de dl. Trapiel în contul asociației și ale activitaților ce se desfășurau în legătura cu asociația. Aparent, totul este normal. Doar aparent, pentru că am fost înșelați.

Ca exemplu: prin lege, fiecare revoluționar din această asociație a fost împroprietărit cu 5000 mp în zona «Balaurul». De la bun început am refuzat, dar, fiindcă mama mea l-a împuternicit și pe dl. Trapiel printr-o procură, acesta a semnat pentru mama mea și aceasta a fost împroprietărită.

A început să fie făcut cadastrul pentru bucata respectivă de pământ, dl Trapiel mi-a spus că va trebui să cedăm fiecare (fiecare membru al asociației care urma să fie împroprietărit cu 5000 mp pământ) câte 500 mp, ca «recunoștință» față de autorități, pentru că erau recunoscute și aplicate drepturile prevăzute de lege, sau, altfel spus, o mită mascată”.

”Apoi mi s-au cerut 700 lei pentru acte, cadastru și titlu de proprietate. Cu toate că mi s-a părut foarte mult, a plătit acești bani domnului Trapiel, care ulterior a mai cerut 100 lei pentru mâncare pentru domni ce făceau actele, cadastrul etc. Nu am mai plătit, am avut o discuție aprinsă cu dl. Trapiel, apoi fiecare și-a văzut de treabă. După aproximativ 1 an de liniste, am intrebat pe dl. Trapiel unde sunt actele și certificatul de proprietate al terenului (nu le primisem încă), iar ca răspuns, mi s-a spus că întâi trebuie să îi aduc o sticlă de whiskey, pentu că dânsul a muncit mult și alte bazaconii. Într-un sfârșit, am primit actele. Un alt coleg (…) tot din asociația de revoluționari m-a sfătuit să mă uit pe acte, pentru că ele sunt cu titlu gratuit, cadastru fusese plătit de către primăria Piatra Neamț, iar noi nu ar fi trebuit să contribuim cu nimic. Confruntându-l pe dl Trapiel, acesta, prin stilul său caracteristic, a spus că nu este adevărat, că actele au costat acei bani. FURT PE FAȚĂ!”

Acestea sunt câteva din declarațiile celor mai vehemenți dintre revoluționari. Alții, foarte discreți, au primit și ei pământ, chiar dacă statutul de revoluționar pare lipit aiurea pe fostele lor funcții din regimul comunist. Procurorul Gheorghe Hurjui sau Ioan Onisei sunt exemple care pot ilustra această categorie, de oameni pricepuți, de care noua putere avea stringentă nevoie și care au înțeles imediat că locul lor în democrație este același ca în dictatură.

Poziția lui Iulius Trapiel

• În legătură cu împărțirea loturilor: ”Așa a fost atunci. Toți am hotărât să facem împărțirea în două loturi, fără voința lor nu se putea face lucrul acesta. Acum unii nu mai recunosc asta. La vremea aceea, discutam despre o asociație, dar nu s-a mai făcut”.

• În legătură cu calea de acces: ”Acolo este problema lui dl. Măstăcăneanu, care are teren și un iaz acolo. Era un drum de acces, este acum gard și poartă. Domnul a fost de bună credință, că a zis că mută gardul. În definitiv, e bine și pentru băieți că e o poartă acolo”.

(Nota redacției: despre buna credință a domnului Măstăcăneanu, care se trezește tot timpul cu proprietăți pe lângă pământurile primite de la revoluționari, putem vorbi chiar din momentul îngrădirii drumului de acces)

• În legătură cu banii strânși pentru cadastru: ”Banii s-au dat la cadastrist, că așa a cerut. Nici vorbă să fie altfel”.

(În momentul când a fost întrebat cine a fost cadastristul, dl Trapiel a răspuns că au fost doi, nu-și mai amintește cine, dar o să se intereseze și o să sune)

Dincolo de certurile dintre diversele grupuri de revoluționari, rămâne schița terenului respectiv, care arată cine și ce parcelă a primit de la Primărie. Ea arată cum au fost împărțite loturile, cum revoluționarii au primit parcele pe bucăți, cum cele de 500 mp sunt grupate, toate, într-o singură laterală a terenului. Dacă revoluționarii care reclamă acum au dreptate și loturile au fost pregătite pentru a fi donate cuiva, probabil că nu este foarte greu de aflat, în cazul în care cineva dorește asta sau se face o plângere clară.

Partea cu banii pentru cadastru pare a fi o mică găinărie, dar, dacă înmulțim 700 de lei cu 30 de persoane, ajungem la o sumă frumușică, de peste 20.000 de lei. Restul acuzelor, cu bani dați pentru diverse manifestări, sticle de băutură, telefoane sau drumuri pentru susținerea dosarelor, pentru procese etc., reprezintă răfuieli în cadrul unei grupări de oameni legați între ei de un eveniment istoric. Greșeala de a delega pe unul sau pe altul, dintre ei, pentru apărarea unor drepturi nu mai poate fi reparată.

În schimb, ce s-a întâmplat cu terenurile date revoluționarilor, cum au fost ele schimbate în funcție de diferite interese, trebuie prezentat opiniei publice.

Valentin BĂLĂNESCU