Cine are curiozitatea și răbdarea să citească rapoartele unor organisme de control, precum Curtea de Conturi sau Finanțe, poate ajunge la concluzia că zona noastră a fost un fel de tărâm al viselor împlinite pentru toți cei înregimentați sau conectați la butoanele de decizie din Neamț. Fie direct de la Primărie, fie indirect, prin societățile acesteia, cu complicitatea celor aflați în funcțiii de conducere, banii publici au fost direcționați fără nicio jenă, pe față, spre conturile camarilei existente în Neamț. Un exemplu de ”afacere” penală o reprezintă celebrul restaurant Monte Carlo din ștrandul municipiului Piatra Neamț. Construit de Urban, restaurantul s-a dovedit a fi un loc foarte aglomerat, în care nunțile cu ștaif nu erau întrecute decât de întâlniri tainice de partid. Cu toate acestea, restaurantul s-a transformat într-o gaură neagră din punct de vedere financiar pentru Urban (deci și pentru Primărie, deci și pentru cetățeni), iar dacă ar fi să ne ghidăm după rapoarte financiare oficiale, același lucru este valabil și pentru societatea care a închiriat obiectivul, SC Iuliema SRL.
Schemă generală de devalizare a banului public
O prezentare a unei scheme după care s-a acționat, în transferul banilor publici spre societăți private, ar putea arăta așa:
În primul rând, se identifică oportunitatea, apoi instituția publică face investiția, o dotează, după care o pune în brațele unui personaj, care o administrează cu un preț scăzut al chiriei sau redevenței. Evident, chiria se stabilește prin negociere directă, se caută modalități prin care să nu se plătească utilități sau ca ele să fie achitate doar prin compensare. Evident că locul ales reprezintă plata unor servicii pe care administratorul le-a prestat, direct sau prin interpuși, pentru cei care puteau decide toate aceste lucruri.
Acestea fiind spuse, este momentul să completăm schema cu nume. SC CMI Urban SA, societate a Municipiului Piatra Neamț, construiește restaurantul Monte Carlo. Face investiții, specifice unui restaurant, în valoare de aproximativ 600.000 lei (6 miliarde lei vechi) și ne referim aici doar la obiecte de inventar, sisteme audio-video, bar etc. După ce a fost dotat în felul acesta, restaurantul e închiriat, prin negociere directă, către societatea SC Iuliema SRL, ”nefiind identificate proceduri de licitație”, ca să cităm dintr-un act de control de la Urban. Societatea îi are ca acționari pe Marin și Elena Asofroniei, are sediul în Păstrăveni și, cel mai important, acționarii sunt rude apropiate ale lui Ciprian Asofroniei, un cunoscut lichidator judiciar din Piatra Neamț, implicat în mai multe activități de lichidare a unor active ale societăților Primăriei. Nu este un secret pentru nimeni că Ciprian Asofroniei mai este prieten foarte bun cu city-managerul municipiului Piatra Neamț, dl. Bogdan Pușcașu, dar și cu alte persoane apropiate de fostul primar Gheorghe Ștefan.
Numele Asofroniei sau implicarea directă a acestuia a condus la încheierea unui contract, considerat dezavantajos pentru Urban, cel puțin pentru perioada 2009- 2011. Spațiul respectiv a fost închiriat, cu chirie diferențiată ca valoare. Contractul inițial s-a încheiat în 15.07.2009 și prevedea o chirie lunară de 1.000 de euro în perioada mai-septembrie și 500 euro/lunar în restul anului. În anul 2011, pe 28 august, perioadă în care a început să se vorbească tot mai mult despre chiria foarte mică de la Monte Carlo, s-a încheiat un act adițional, prin care sumele au fost mărite la 3.500 euro/lunar, respectiv 2.823 euro/lunar. În anul următor, pe 12 noiembrie, prețul închirierii a fost stabilit la 10.800 lei/lunar, respectiv 8.710 lei/lunar.
În ce constă paguba pentru Urban?
Ca urmare a controlului de inspecție economico-financiară efectuat de ANAF, în raportul încheiat, episodul Monte Carlo este sintetizat destul de clar, având în vedere limbajul specific. Ce spun inspectorii ANAF:
”SC CMI Urban SA a realizat la acest obiectiv diverse lucrări de achiziții, precum și dotări cu noi mijloace fixe și obiecte de inventar (…)
– sistem audio-video cu o valoare de inventar de 110.428,40 lei,
– sistem AV-TV Plasmă, 6 bucăți cu o valoare de inventar de 36.945,60 lei,
– dotare bar cu o valoare de inventar de 10.615 lei,
– obiecte de inventar în valoare totală de 431.920,81 lei, s-au realizat până la data de 01.01. 2011 (…).
Pe baza documentelor primare și a evidenței analitice existentă la nivelul SC CMI Urban, constând în balanță stocuri, registru inventar, polițe asigurare imobil, declarația anuală de impunere, înainte de încheierea celor două acte adiționale, s-au întocmit deconturi privind cheltuielile lunare pe care le înregistrează proprietarul cu imobilul supus închirierii. (…) Astfel, doar pentru acoperirea cheltuielilor directe, CMI Urban ar fi trebuit să solicite pentru imobilul respectiv, cu dotările existente, o chirie lunară minimă de 20.214 lei. În fapt, s-a constatat că prețurile stabilite pentru închirierea restaurantului au fost mult sub valoarea costurilor înregistrate de unitate cu acestea, iar pentru anumite perioade de timp, pe baza adreselor de solicitare din partea chiriașului, ÎN BAZA DECIZIILOR CONSILIULUI DE ADMINISTRAȚIE și a actelor adiționale, a acordat scutiri de la plata chiriei.
Astfel, în anii 2011, 2012, 2013 și 2014, proprietarul a facturat chirie doar câte 6 luni pe an, în timp ce spațiul restaurant Monte Carlo, cu toate dotările aferente, a fost la dispoziția chiriașului întreaga perioadă”.
Pentru orice om cu mintea la cap, este clar că societatea care a închiriat a fost ajutată să-și desfășoare activitatea în spațiul de la Urban. Facilitățile foarte numeroase, de la dotare până la acceptarea neplății chiriei, au ajutat societatea chiriașă să câștige bani și, în același timp, au creat prejudicii Urban-ului.
Diferența de chirie nefacturată de proprietar se ridică la suma de 220.593 de lei și doar aceasta a fost considerată prejudiciu de organul de control, deoarece Fiscul a judecat doar pe baza documentelor găsite la societate.
Pe 30 iulie 2015, ar fi trebuit ca acești bani să fie recuperați ”de la persoanele responsabile”. Cum au justificat ”persoanele responsabile” contractele și facilitățile acordate firmei Iuliema este greu de știut. Cert este că, după ce o vreme spațiul a fost sigilat și închis (cârcotașii spun că perioada respectivă a corespuns exact posturilor, în care nu se organizează nunți), în acest moment, acolo se organizează petreceri de nuntă, pe baza unei noi înțelegeri, încheiate de CMI Urban cu aceeași Iuliema. De data aceasta, se percepe o taxă de 5300 lei/eveniment și, potrivit declarațiilor directorului Ioan Fiterău, e vorba de încă patru nunți, iar de la sfârșitul lunii restaurantul va intra în conservare, tot în baza unei decizii a Consiliului de Administrație.
Înmulțind suma stabilită per eveniment cu 4, se observă că se ajunge foarte aproape de valoarea stabilită de control ca fiind chiria lunară minimă pe care o putea încasa CMI Urban, ba chiar nițel mai mare cu câteva sute de lei. Dovadă că are balta avea pește și înainte, iar respectivul local a produs și produce bani. Cei care și-au făcut nunta acolo știu exact care erau sumele și cum se încasau banii. Nu vrem să facem publică lista nunților ținute în timp acolo, deoarece ne-am întâlni cu nume foarte cunoscute, unele dintre ele cu atribuții de control specifice.
Doamna Elena Asofronie, unul dintre administratorii firmei Iuliema, ne-a declarat că înțelegerea funcționează din luna mai și că anul acesta totul a fost incert. A confirmat suma anunțată de domnul Fiterău, dar a ținut să precizez că aceasta este fără TVA.
* ”Iuliema” for ever?
O perioadă de timp s-a vorbit despre un adevărat război între noua conducere de la Urban și chiriaș. Rămâne cert că Urban a acceptat o nouă înțelegere cu Iuliema SRL, în condițiile în care ”persoanele responsabile” din compania municipală vor trebui probabil să scoată bani din buzunar dacă nu le vor fi admise contestațiile la control. Este clar că au existat discuții în care s-au adus argumente convingătoare. De ce compania Urban nu s-a ocupat chiar ea de gestionarea bunului respectiv? Este, iarăși, o întrebare legitimă, mai ales în condițiile în care a tot pierdut surse de finanțare.
O a doua întrebare se referă chiar la societatea Iuliema SRL. Aceasta nu atras atenția responsabililor de la Urban, mai ales că, an de an, a raportat rezultate financiare negative. Trebuia ea să fie considerată un partener credibil și viabil, care să gestioneze un bun al CMI Urban, al municipiului Piatra Neamț, în definitiv? Ca să dăm un singur exemplu, în 2011, la 177.936 lei cifră de afaceri, Iuliema a înregistrat un profit negativ de 117.805 lei, iar datoriile se cifrau la 443.910 lei. Este și momentul în care se încheie primul act adițional.
Ar fi putut altcineva să se ocupe de un spațiu deja dotat, în care s-au făcut investiții substanțiale, dacă numele acționarilor nu ar fi fost Asofronie? Ar fi putut beneficia el de toate facilitățile, dar și de prelungirea unei înțelegeri, în condițiile în care șefii de la Urban ar putea fi, teoretic vorbind, să scoată bani din propriul buzunar, pentru a acoperi o pagubă creată de contractul cu chiriașul?
Cu tot respectul, noi credem că nu.
Valentin BĂLĂNESCU
