Scandalul Microsoft încă ține capul de afiș al știrilor în România, în primul rând prin implicațiie politice și prin legăturile dintre politică și mediul economic. Deși s-au vehiculat zeci de nume de politicieni și oameni de afaceri implicați, doar patru au fost trimiși în judecată și, din păcate pentru Piatra Neamț, unul dintre ei este fostul primar, Gheorghe Ștefan. Ceilalți trei – fostul ministru Gabriel Sandu, Dorin Cucoș, om de afaceri și fostul soț al Elenei Udrea, și Nicolae Dumitru, om de afaceri de anvergură internațională – și-au recunoscut în totalitate vina, au recunoscut toate faptele și speră într-o judecată simplificată și pedepse reduse. Singurul care-și susține nevinovăția, cel puțin în privința însușirii banilor proveniți din mită, este fostul edil de Piatra Neamț. La primul termen de judecată, de săptămâna trecută, Pinalty a avut în față rechizitoriul celor doi procurori, care încearcă să dărâme argumentația lui Gheorghe Ștefan și aduc probe prin care demonstrează că banii ar fi ajuns, cel puțin parțial, și la el. Rechizitoriul interesează în Neamț, mai puțin prin anvergura sa națională și mai mult prin personajele locale implicate, personaje care, timp de mai mulți ani, au fost mufate la banii publici. Unele dintre ele apar în rechizitoriu, despre altele se vorbește doar în treacăt, iar altele sunt ascunse în spatele tranzacțiilor despre care se face vorbire.
Cine citește documentul, are în față imaginea unui personaj politic puternic, care a creat un lanț al intereselor, pe care-l coordona cu mână de fier. Politicul a fost folosit pentru rezolvarea unor probleme economice, care, la rândul lor, trebuiau să genereze bani, influență, imagine, care să permită perpetuarea ciclului. Nume precum Gabriel Muraru, Decebal Draghiș, Andreea Lungu, Marius Novac nu reprezintă decât fațada unei construcții care era mult mai vastă. Nu știm dacă ceea ce se spune în rechizitoriu va fi însușit și de judecători sau dacă Gheorghe Ștefan va reuși să convingă că nu a beneficiat de bani. Ce va rămâne sigur este imaginea sistemului, care a funcționat și care funcționează încă, chiar dacă la butoane nu se mai află doar Gheorghe Ștefan.
Gabriel Muraru: Regele sării și al dezvăluirilor despre Gheorghe Ștefan
Gabriel Muraru este un personaj de care nu se poate să nu se țină cont. A lucrat în armată, prin căsătorie a devenit specialist în modă și marketing, apoi, pe baza relațiilor așezate în timp, s-a infiltrat în afaceri și politică. La nivel de relații, poate enumera personaje precum Doru Boștină, celebrul avocat și denunțător în mai multe cauze, Viorel Hrebenciuc, judecat și el în celebre cauze de corupție, Gheorghe Ștefan, Liviu Harbuz pe care l-a ajutat în campania electorală, Ion Pepenică, fost acționar Luxten, actualmente implicat în proiecte energetice, inclusiv în județul Neamț, prin oameni legați de banii Microsoft și apropiații lui Muraru, etc. Și-a adjudecat titulatura de „Regele sării”, după un serial de dezvăluiri publicat în Mesagerul de Neamț, despre afacerile pe care le-a făcut pe vremea când a fost plasat să conducă Societatea Națională a Sării, Salrom. El este acela care a descris procurorilor cum s-a ajuns ca Gheorghe Ștefan să aibă o atât de mare influență la nivel național.
„Martorul Muraru Gabriel a declarat că îl cunoaște pe inculpatul Gheorghe Ștefan din anul 2006 și că au fost în relații apropiate. Cu privire la influența inculpatului Gheorghe Ștefan, martorul a declarat: «… urmare câștigării alegerilor în anul 2009, ca urmare a scorului electoral înregistrat de Organizația PDL Neamț, domnul Ștefan Gheorghe, ca și președinte al Organizației, a solicitat primirea în coordonare a mai multor companii naționale, printre care aș aminti Agenția Fondului de Mediu, Teletrans, Smart, Societatea Națională a Sării, postul de director dezvoltare și director comercial în compania Poșta Română, precum și postul de director al Fabricii de hârtie și timbre din subordinea Poștei Române. În virtutea acestei coordonări, Gheorghe Ștefan este cel care făcea recomandările pentru persoanele care urmau să ocupe funcții de conducere în cadrul acestor instituții. După numire, aceste persoane țineau legătura cu domnul Gheorghe Ștefan, îi expuneau ce anume au realizat, ce au de gând să facă, iar hotărârile importante erau luate după consultarea cu Gheorghe Ștefan. Periodic, aveau (loc- n.r.) întâlniri între Gheorghe Ștefan și diverși agenți privați care-și exprimau doleanțele în legătură cu activitatea instituțiilor pe care le coordona. Astfel de întâlniri aveau loc săptămânal, inițial pe perioada anului 2009 și o parte din anul 2010, la hotelul Marshall din București, ulterior mutându-se la hotelul Eurohotel din zona Arcului de Triumf, hotel Caro, Royal… »”.
Declarațiile lui Gabriel Muraru ar trebui și verificate. Lucru care se poate face consultând fie site-urile instituțiilor, fie colecția Mesagerul de Neamț, cu precizarea că, în rechizitoriu, nu apar și alte instituții importante, precum ANL, de exemplu, sau Transelectrica. Să le luăm pe rând:
- La Administrația Fondului de Mediu, prin decizia 112 din 16 ianuarie 2009, era numit în funcția de președinte domnul Vlad Marcoci. În acest moment, deputat PSD, la vremea aceea unul dintre oamenii care păzea clanța ușii lui Gheorghe Ștefan. În acest moment, situația s-a schimbat puțin, în sensul că Ștefan este judecat, iar Marcoci a avansat. Tot la AFM, ulterior, după plecarea lui Marcoci, au ajuns Gheorghe Popescu (fost viceprimar al Pietrei și fost director ANL) pe funcție de președinte, dar și Valentin Handaric (prosper om de afaceri) pe funcție de consiliere a președintelui.
- La Teletrans, a doua companie amintită de Gabriel Muraru, în perioada mai 2011- iunie 2012 a ajuns director general dl Ovidiu Mihăilă. Mesagerul de Neamț scria că dl Mihăilă a fost consilier la cabinetul primarului Gheorghe Ștefan, un om apropiat de dna fost viceprimar acum deputat Mihaela Stoica și care a fost cunoscut, într-un timp, prin comerțul cu casete video și comercializarea brânzei olandeze alături de… Vlad Marcoci. Înainte de a ajunge la Teletrans, dl Mihăilă a fost plasat, strategic, la conducerea Centrului de Promovare a Comerțului și a Investițiilor Străine. Adică exact în locul unde veneau investitorii și de unde ar fi trebuit direcționați spre zonele în care era nevoie de ei și de investițiile lor. Faptul că, la un moment dat, o firmă privată, în care era acționar dl Mihăilă, se intersectează cu două off-shore-uri reprezentate de dl Dragoș Ionuț Măstăcăneanu din Piatra Neamț, fiul președintelui clubului de fotbal Ceahlăul Piatra Neamț, nu face decât să închidă cercul relațional.
- Societatea Națională a Sării Salrom, amintită de Gabriel Muraru, l-a avut ca beneficiar al influenței lui Gheorghe Ștefan chiar pe Gabriel Muraru, care a ajuns director și care și-a dat măsura competenței manageriale în zeci de contracte sancționate de Curtea de Conturi. Cel mai interesant se referă la repararea propriei mașini pe banii societății. Evident, dl Muraru și-a angajat viitoarea soție, Andreia Mălinici, pe postul de Șef compartiment Audit, după ce aceasta a avut un trecut interesant în calitate de consilier și de promotor al echipei de fotbal Dinamo București, după cum consemnau revistele de specilitate.
Gabriel Muraru știa foarte bine cum funcționează lucrurile, deoarece, după Salrom, a fost trimis ca director general adjunct la SMART SA, altă societate amintită în rechizitoriu.
- În legătură cu Poșta Română și oamenii pe care i-ar fi pus Gheorghe Ștefan în conducere, îl avem, spre exemplu, pe Florin Aurelian Ciubotaru. Legat direct de Piatra Neamț și de alte afaceri cu primăria sau societățile primăriei, acesta este urmărit penal împreună cu Gheorghe Ștefan în legătură cu niște contracte comerciale, în care a fost folosită influența politică, și unde se spune că s-a ajuns inclusiv la direcționarea unor sume de bani către clubul de fotbal Ceahlăul sau firme ale lui Gheorghe Ștefan.
- La Fabrica de Hârtie și Timbre din subordinea Poștei Române a fost plasat un alt personaj de la Piatra Neamț, numit Cristian Mihai Chebac, consilier județean în mandatul 2008-2012, declarat incompatibil de ANI, trezorier într-o perioadă pe la partidele sau alianțele electorale în care era Gheorghe Ștefan și de numele căruia, în funcția respectivă, se leagă mai multe scandaluri privind achiziții publice. Numele lui Mihai Chebac apare și ca administrator al ”Oil Terminal”, loc în care se făceau o mulțime de afaceri suspecte și care apare în rechizitoriul Microsoft, dar în dreptul altui personaj important, denunțătorul Decebal Draghiș.
Pentru că vorbim de nemțeni promovați de Gheorghe Ștefan în funcții naționale, ar fi incorect să nu amintim numele lui Gheorghe Popescu (director ANL, după cum spuneam, și apoi președinte al AFM), și el având în spate câteva cercetări penale, sau al lui Claudiu Constantin Stafie, promovat strategic ca secretar de stat la Ministerul Economiei, flancându-l pe Adriean Videanu, și el cercetat de DNA în mai multe dosare. Claudiu Stafie nu apare în dosarul Microsoft în mod direct, dar, prin analogii, putem vorbi de faptul că domnia sa este vecin cu două apartamente cumpărate cu bani din dosarul Microsoft, pe aceeași filieră a celebrului denunțător și om de afaceri Decebal Draghiș.
Decebal Draghiș: denunțătorul cu contractele și banii
În cazul lui Decebal Draghiș, lucrurile legate de afacerile sale la Piatra Neamț sunt mult mai complicate, chiar și așa cum apar ele în rechizitoriu. Cum a ajuns la Piatra Neamț spune chiar el: „L-am cunoscut pe inculpatul Gheorghe Ștefan prin intermediul martorului Muraru Gabriel, fost consiler personal al inculpatului”. Înainte de a continua cu implicarea sa în afacerea Microsoft, este obligatoriu să amintim că Decebal Draghiș a ajuns să aibă o influență atât de mare în Piatra Neamț, încât i s-au pus la dispoziție locații construite pe banii primăriei sau ai societăților primăriei, la cererea sa s-au eliberat terenuri pentru viitoare afaceri, s-au semnat contracte defavorabile municipiului, etc.
Dar să revenim la rechizitoriu: „Decebal Draghiș susține că inculpatul Gheorghe Ștefan i-a înlesnit derularea unor afaceri în Terminal Oil (vezi mai sus) și că, urmare a acestui demers, îi remitea periodic diferite sume de bani. În ce privește afacerea din domeniul IT, martorul susține că a acceptat ca în această afacere să fie utilizate cele două societăți de tip off-shore pe care le controla, respectiv DD Land Oil Company Ltd și Explorer Corporate Ltd, la solicitarea lui Gabriel Muraru și a lui Gheorghe Ștefan (…). Sumele de bani retrase numerar din conturile societăților erau remise de martorul Tomi Răzvan martorilor Muraru Gabriel și Decebal Draghiș, care, la rândul lor, le remiteau inculpatului Gheorghe Ștefan. Tot la solicitarea inculpatului Gheorghe Ștefan, transmisă prin intermediul lui Muraru Gabriel, martorul Draghiș Decebal susține că a cumpărat două apartamente de la SC Stedax SRL. În ceea ce privește vânzarea unui apartament către suspecta Lungu Andreea, martorul Decebal Draghiș a declarat că a fost realizată la solicitarea inculpatului Gheorghe Ștefan, vânzările succesive având ca scop ascunderea beneficiarilor reali și a circuitului financiar, respectiv a sursei banilor ce au servit la achiziționarea acestui apartament”.
De-a lungul cercetării penale, Decebal Draghiș a revenit asupra declarațiilor inițiale și a făcut declarații complete în ceea ce-l privește pe Pinalty și operațiunile financiare prin cele două off-shore-uri. A avut loc și confruntare directă între Ștefan și Draghiș, în urma căreia fostul primar a declarat: „Da, este Decebal Draghiș și precizez că l-am cunoscut în anul 2007, după ce a fost finalizată pârtia de schi. Acesta a venit la Piatra Neamț pentru concursul de enduro și, respectiv, pentru spectacolul după pârtia de schi. Am avut cu acesta o relație de afaceri, mai precis dânsul făcea afaceri, iar eu îi propuneam unde să dea o parte din profitul realizat pe firmele lui. Personal i-am spus să dea din profitul realizat pe firmele sale la fotbal, la televiziune sau în campaniile electorale. Câteodată, l-am recomandat și altor oameni de afaceri, pentru a intra în asocieri și pentru a efectua lucrări (…). Decebal Draghiș trebuia să încaseze cele 4 milioane de euro printr-o firmă a lui, să doneze o parte din banii încasați la PDL, să facă cheltuieli aferente campaniei din 2009 și să rețină un comision de 15%”.
Declarația lui Gheorghe Ștefan ne arată, la fel ca și în cazul lui Gabriel Muraru, un personaj misterios, apărut în Piatra Neamț să facă afaceri și care a câștigat încrederea edilului suficient cât să transfere prin conturile acestuia sume imense. Rămâne totuși întrebarea: cât din cele 4 milioane de euro au ajuns la Ștefan și cât au rămas pe mâna tandemului Muraru-Draghiș? Apariția în rechizitoriu a apartamentelor cumpărate de la firma Stedax devoalează modul cum se legau afacerile la Piatra Neamț.
Legături primejdioase: Stedax – Mihaela Stoica – Claudiu Stafie – Decebal Draghiș
Locuitorii municipiului Piatra Neamț au putut admira apariția foarte rapidă a unui monstru arhitectonic, denumit bloc, într-un spațiu aglomerat, în plin centrul orașului Piatra Neamț, construit pe o fostă centrală termică de către societatea SC Stedax Internațional SRL, unde proprietar era un tânăr antreprenor, Cezar Dinescu. Acesta s-a asociat, în participațiune, pe persoană fizică cu doamna Mihaela Stoica, om de bază în echipa administrativă a lui Gheorghe Ștefan, ca viceprimar, apoi city-manager și apoi deputat. Blocul s-a ridicat cu peripeții. Oameni din Aqua Calor vorbesc și acum despre curentul electric necesar șantierului care era trecut pe cheltuielile societății primăriei sau despre faptul că o altă societate a acceptat facturi rezultate de la transportul gunoiului de pe urma construcției, care facturi n-au fost achitate nici în ziua de azi către Bratner. Rechizitoriul despre care tot vorbim ne arată cum investitorii unui bloc construit cu probleme reușesc să vândă apartamente la prețuri foarte bune. Practic, din banii de mită, un apartament a fost cumpărat de Decebal Draghiș și în el a locuit, un timp, o tânără doamnă care se ocupa de un restaurant despre care se spunea că este al domnului Draghiș în Piatra Neamț. Celălalt apartament a ajuns, prin vânzări succesive se spune, chiar la Gheorghe Ștefan sau la apropiați ai acestuia. Un apartament apare ca fiind cumpărat cu 88.000 de euro în data de 2.02.2010, de firma Explorer Corporate Ltd, iar celălalt cu 55.930 euro de DD Land Oil Company, cu contract de vânzare-cumpărare în aceeași zi cu primul.
Cum spuneam, în același bloc este proprietar și dl Claudiu Stafie, care are trecut în declarația de avere un împrumut substanțial, făcut pe persoană fizică, în favoareab fiicei dnei deputat Mihaela Stoica. Semn că, dincolo de amiciții și afaceri imobiliare, poate exista, la nevoie, și un sprijin financiar pe termen lung. Dacă împrumutul este sau nu legat și de proprietatea spațiilor declarate de Claudiu Stafie nu putem ști, dar este clar că o studiere atentă a numelor proprietarilor de apartamente din blocul respectiv ar arăta extrem de interesant într-o piramidă a numelor celor care au profitat de banii județului și ai municipiului Piatra Neamț.
Gabriel Muraru și tranzacțiile fictive
În rechizitoriu, deși numele său apare în toate momentele afacerii Microsoft (atâta cât s-a făcut public în cazul cvartetului care-l include și pe Gheorghe Ștefan), Gabriel Muraru lasă impresia, că nu știe ce este usturoiul, că nu cunoaște mirosul acestuia și că el este doar un martor cinstit, care, pentru binele comunității, a acceptat să fie folosit de Gheorghe Ștefan, total dezinteresat și fără avantaje personale: „Cu privire la sumele de 86.000 de euro (încasată din DD Land Oil Company Ltd, cu titlul de majorare capital social) și suma de 40.000 de euro (încasată din Explorer Corporate Ltd, cu titlul cesionare părți sociale deținute de Marius Novac la firma The Studio) martorul susține că sunt operațiuni fictive. Martorul Gabriel Muraru susține că suma de 125.000 euro i-a remis-o inculpatului Gabriel Sandu, ca urmare a presiunilor inculpatului Gheorghe Ștefan”.
Concluzie
Procurorii de caz au conchis că: „Având în vedere declarațiile martorilor Decebal Draghiș, Muraru Gabriel, Colman Aurelian, Niculae Maria și Tomi Răzvan, rezultă că sumele de bani ce au intrat în contul DD Land Oil Corporate Ltd și care au reprezentat comisionul acceptat de inculpatul Gheorghe Ștefan pentru influența exercitată asupra inculpatului Gabriel Sandu, în urma acestor tranzacții simulate au ajuns sub diferite forme la inculpatul Gheorghe Ștefan”. (Valentin BĂLĂNESCU)
