Daniel Vasiliu, consilier județean și lider a două GAL-uri din Neamț, este, de curând, secretar general al Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală din România, funcție din care a avut ocazia să conducă delegația României la lucrările Parlamentului Rural European, de la Scharding (Austria), în perioada 3-7 noiembrie. Evenimentul a trecut cvasineobservat în țară, dat fiind contextul agitat, dar el, prin efectele sale, poate fi unul substanțial pentru viața comunităților rurale și urbane. Scopul întâlnirii a fost legat de implementarea programelor țintite asupra problemelor din domeniul social, dar și promovarea conceptului de GAL-uri Urbane. Lucrările PRE au fost conduse de prof. Michael Dower, autor al ceea ce se numește Agricultural and Rural Convention. Dezbaterea, de larg interes, a reunit 250 de participanți din 40 de țări europene și, în termeni sumari, și-a propus să creeze un plan de acțiune pentru rezolvarea unor probleme care persistă în Uniunea Europeană, indiferent că e vorba de economia socială, comunitățile de romi, situația femeilor din mediu rural, activități de mediu etc.
– Ce impresii v-a lăsat întâlnirea de la Scharding?
În calitate de reprezentant al FNGAL România, am împărtășit colegilor care au activități similare în țările membre ale UE situația implementării programului LEADER în țara noastră, rezultatele obținute, dar și dorința de a îmbunătăți și extinde colaborarea cu autoritățile naționale și europene, care pot finanța activitatea ONG-urilor românești, mai ales a celor preocupate de susținerea activităților care pot aduce plus valoare în spațiul rural românesc. În final, am exprimat dorința colegilor mei din FNGAL de a organiza pe viitor o întâlnire a Parlamentului Rural European în România, în ideea promovării valorilor naționale și, în mod special, bogăția culturală, sub toate formele, din vatra satului românesc.
– Cât de cunoscute sunt GAL-urile și cât de reprezentative sunt pentru zona fiecăruia?
Datorită faptului că programul LEADER este implementat de aproximativ 3 ani în România, GAL-urile nu au un istoric atât de îndepărtat încât să confere o recunoaștere unitară la nivel național, dar poate și faptul că astăzi discutăm acest subiect, prin intermediul publicației dvs., aduce un procent în plus la coeficientul de cunoaștere de către cetățeni despre activitatea GAL. Cele 163 de GAL-uri, care au funcționat până în prezent, au acoperit cam 69% din teritoriul eligibil al țării, conform documentelor elaborate de Ministerul Agriculturii. Cât privește reprezentativitatea, vă pot spune că minimum 51% dintre partenerii statutari ai fiecărui GAL sunt, conform reglementărilor, reprezentanți din partea privată (SRL, ONG, asociații, fundații, lăcașe de cult sau orice altă formă juridică privată recunoscută legal), iar maximum 49% pot fi entități publice. Așadar, în funcție de ce înglobează un teritoriu, ca areal sau dezvoltare economică, acesta poate contribui, mai mult sau mai puțin, cu entități reprezentative pentru cetățenii din acele comune aparținătoare GAL-ului. Cu alte cuvinte, se poate adera ca membru, prin Hotărâre de Consiliu Local, care vine cu teritoriul comunei „X”, iar pentru partenerii privați este necesară o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor sau, după caz, o decizie în funcție de prevederile statutare ale fiecărei entități care aderă. Faptul că devii membru nu-ți conferă drepturi suplimentare la depunerea sau selecția proiectelor. Așadar, cred că, printr-o bună mediatizare a ce poate finanța un GAL, se poate ajunge ca fiecare cetățean să fie reprezentat în proiectele depuse și realizate de o unitate administrativ teritorială. Dacă într-o comună se construiește sau reabilitează un cămin cultural, un drum, un pod, o școală, putem afirma că este de utilitate publică și, automat, fiecare cetățean își regăsește interesul reprezentat prin această realizare.
– În ce măsură au devenit punct de atracție pentru mediul privat și nu doar pentru administrațiile publice?
Vreau să fiu onest cu dvs. și nu vă ascund faptul că proiectele instituțiilor publice au fost în număr mai consistent față de cele provenite din privat. Explicația este că adresabilitatea unui proiect implementat de o primărie este una generală pentru majoritatea locuitorilor acelei comune, dar poate și faptul că nu există cofinanțare la suma primită, în comparație cu partea privată, care trebuie să scoată din buzunarul propriu chiar și jumătate din valoarea totală a proiectului, excepție de la regulă fiind doar ONG-urile. Cu toate acestea, avem destule exemple pozitive de proiecte duse până la capăt de anumite societăți comerciale, care generează profit, ajută bugetul local prin taxele plătite, scad procentul de șomeri datorită angajărilor de personal, dar, totodată, creează și o emulație în zona respectivă, pentru alți doritori de a începe o afacere acasă, în bătătura satului în care au copilărit, sătui poate și de pribegia dusă printre străini. În viitoarea programare, îmi doresc să punem accent pe finanțarea proiectelor provenite din mediul privat, primăriile având acces la fonduri mai generoase în măsurile naționale, cu care pot remedia problemele de infrastructură – cele mai des întâlnite în satul românesc. De aceea, contribuția societății civile pentru identificarea problemelor din teritoriul unui GAL este extrem de importantă în viitoarea strategie de dezvoltare a comunelor membre. Un punct important al discuțiilor a fost atins împreună cu reprezentantul Comisiei Europene, dl Roman Haken, legate de implementarea programului CLLD (GAL-uri urbane), care și-a arătat disponibilitatea de a sprijini activ dezvoltarea acestui program finanțat prin Ministerul Economiei.
– Noțiunea de GAL Urban presupune dezvoltarea zonei urbane sau a zonei metropolitane într-o zonă a aglomerării urbane?
Eu am auzit de acest concept anul trecut, când am și participat, ca delegat al FNGAL România, la o dezbatere pe această temă, organizată la Bruxelles. Am ascultat opinia colegilor din state în care se implementează acest program și am realizat că putem avea, și noi, acces într-un viitor cât mai apropiat. Iată că, astăzi, avem un ghid al unui astfel de proiect, editat de Ministerul Economiei, în care se precizează că GAL-urile urbane care vor cuprinde orașe cu peste 20.000 de locuitori vor avea ca obiectiv furnizarea unor strategii de dezvoltare a zonelor defavorizate dintr-o aglomerare urbană. De exemplu, acolo unde există un cartier în care infrastructura de bază și serviciile sociale nu sunt la același nivel cu zonele dezvoltate ale acelui oraș, se pot aplica proiecte pentru a corecta aceste carențe, identificate în urma unor studii, conform ghidului de implementare.
– Cum se văd GAL-urile din Neamț, comparativ cu cele din țară, ca impact social și valori atrase?
Eu sunt un om autocritic și în căutarea unei perfecționări continue. Pot spune că programul LEADER în România a fost unul de succes, cu toată presiunea de a derula proiecte de peste 400 milioane de euro în 3 ani. Ca analiză mai amănunțită, pot spune că nu întotdeauna au fost distribuiți banii către proiecte generatoare de profit, dar cu siguranță au remediat deficiențe locale. Din păcate, este atâta colb și sărăcie în vatra satului, încât ne trebuie câteva miliarde de euro să facem infrastructură și apoi să-i convingem pe investitorii privați că merită să-și investească propriile economii în afaceri derulate în spațiul rural. Satul românesc are valori inestimabile, care, dacă ar fi puse acolo unde le este locul, cred cu tărie că am putea face și turism, am putea dezvolta afaceri pentru micii întreprinzători, am putea face și economie socială, per ansamblu.
Revenind la întrebarea dvs., vă pot spune că cele 5 GAL-uri care au funcționat până în prezent în județul Neamț au implementat proiecte în valoare de aproximativ 13 milioane de euro, în cei 3 ani de funcționare. Teritoriul județului a fost 70% acoperit, iar din 2016 sper ca nicio comună sau oraș sub 20.000 locuitori să nu rămână în afara unui GAL. Din câte știu, s-au constituit alte două GAL-uri – ”Ținutul Zimbrilor”, în jurul orașului Târgu Neamț, și ”Elisabeta Doamna”, constituit din comunele aflate în vecinătatea Romanului. Comparativ cu celelalte GAL-uri din România, vă pot spune, cu patriotism local, că au fost implementate proiecte de succes, care au atras alte milioane de euro din partea investitorilor privați și că, la ora actuală, toate aceste entități județene au terminat proiectele, într-un procent aproape de limita superioară a alocării financiare, fără probleme deosebite. Indiferent de situarea celor din Neamț, important este că aceste entități, relativ nou create, au reușit să aducă un concept nou pentru comunitatea rurală, au dovedit că pot aduce plus valoare prin proiectele implementate pentru comunități, dar, mai ales, au oferit posibilitatea dezvoltării unor activități multiple, atât de necesare în locul din care au plecat cei mai valoroși români din istoria acestei nații. Închei prin a felicita colegii din echipele de coordonare ale acestor ONG-uri, pentru munca depusă și răbdarea cu care au construit, pas cu pas, aceste ferestre deschise către un viitor mai bun pentru locuitorii din comunele nemțene. Cum spunea Lucian Blaga, ”veșnicia s-a născut la sat”, iar eu cred cu tărie în valorile și renașterea satului românesc. De aceea, îi îndemn pe toți cei care simt că acest popor are valori incontestabile, într-o Europă din ce în ce mai divizată, să contribuie, fiecare în felul său, la păstrarea comorilor moștenite de la străbuni și să insuflăm respectul copiilor noștri pentru drapel și tradițiile românești, care ne fac unici în lume, în acest tărâm binecuvântat de Dumnezeu. (Marian TEODOROF)
