Vreți să vedeți cum își bat autoritățile joc de noi, cum au grijă de om, cum reacționează când este vorba despre o boală cu potențial contagios într-o comunitate aglomerată?
Iată un caz real și reacțiile funcționărești specifice.
Locul: Școala Gimnazială din Bicaz.
Ce s-a întâmplat: un elev se îmbolnăvește de scarlatină.
Prima reacție: Un părinte ne semnalează cazul, îngrijorat că nu toți părinții din școală știu despre situație și ne roagă să scriem.
Reacția directoarei școlii, doamna Paula Stăcescu: ne-a precizat că nu este de acord cu astfel de reacții și că părintele nemulțumit ar fi trebuit să meargă întâi la ea! Apoi a venit completarea: ”toți părinții au informați și au dat semnătură”. Nu ne-a precizat dacă este vorba doar despre părinții din respectiva clasă sau din școală.
Reacția DSP: De la Direcția de Sănătate Publică Neamț (DSP) aflăm că acest caz de scarlatină se confirmă. A fost anunțat de școală. Elevul a ajuns la spital luni, 9 noiembrie, iar DSP-ul a fost anunțat în următoarea zi. Tot de la DSP, aflăm de la doamna dr. Roxana Pipirigeanu că, în astfel de cazuri, oamenii instituției nu se deplasează la fața locului. De ce? „Am recomandat tratament profilactic contacților, pentru o perioadă de 10 zile. NOI NU NE PUTEM DEPLASA LA FIECARE CAZ DE ACEST GEN PENTRU CĂ SUNTEM PREA PUȚINI OAMENI. ABIA CÂND APAR MAI MULTE CAZURI, VEDEM CE PUTEM FACE”.
Reacția este tipică pentru funcționarul român: dacă nu sunt mai mulți bolnavi, nu ne deplasăm, că suntem puțini. Tratați-vă voi! Pe noi ne doare la bască, când sunt mai mulți bolnavi facem și noi ceva în afară de a înregistra funcționărește cazul în statistici.
Care ar fi scenariul normal conform metodologiei de supraveghere a scarlatinei: „contacții de clasă/grupa febrili și/sau cu angină eritematoasă investigați cu laboratorul primesc tratament profilactic până la primirea rezultatelor de laborator (identic cu cel efectuat pentru purtatorii de SGA), după obținerea rezultatelor de laborator se întrerupe tratamentul la cei negativi și se continuă în cazul anginelor eritematoase cu SGA timp de 7 zile, putând intra în colectiviate după 48 de ore de la administrarea tratamentului și prezentarea avizului epidemiologic.”
Ce au făcut părinții mai grijulii: pe cheltuiala lor, merg la laboratorul de analize, pentru a afla dacă ai lor copii au aceeași boală, făcând un banal exudat. Unii, probabil, au început să-și îndoape copiii cu antibiotic, la recomandarea medicului de școală și a specialiștilor din DSP, pentru a încheia povestea.
De ce asemenea reacții:
Pentru că-și permit și nimeni nu le monitorizează activitatea decât atunci când avem nenorociri sau când se îmbolnăvește copilul vreunui șef.
Pentru că e mai simplu să ascunzi gunoiul sub preș, pentru că nu e mare „fleac” un caz de scarlatină decât după ce se transformă într-un focar.
Pentru că e mai simplu să lucrezi la rapoarte și activității de coordonare și monitorizare, să distribui pliante când sunt zile internaționale ale diverselor boli (de altfel specifice DSP-ului) decât să te deplasezi într-un loc și să constați dacă lucrurile care au fost raportate sunt cele reale.
Mesagerul de Neamț își face datoria și avertizează părinții care au copii la Școala Gimnazială din Bicaz să fie atenți, deoarece scarlatina nu este o boală care trece de la sine și că transmiterea acesteia se poate face foarte ușor!
În rest, să auzim de bine și urăm o zi ușoară domnilor care monitorizează la Prefectura Neamț activitatea de zi cu zi a județului. Și care, teoretic, răspund și de școli sau DSP, prin instituțiile descentralizate care există în județ.
(V.B.)
PS: În România lucrului bine făcut, după cum se vede, Neamțu-i fruncea!
Nota redacției: Așteptăm cu nerăbdare comunicate de presă, pe subiect, din partea liderilor partidelor politice din Neamț, date nu la modul general și politicianist. Adică Ionel Arsene, PSD, Mugur Cozmanciuc, PNL, Constantin Iacoban, UNPR, și Cătălin Drăgușanu, cel care ar trebui să fie președinte ALDE în Neamț.
