Motto: Un țăran vine la târg cu un cal. Vine un cumpărător și-l întreabă:
– Bade, vinzi calul?
– Îl vând, lua-l-ar gaia!
– Da’ ce-are de stă așa bleg, e bolnav?
– E bolnav, putred de bolnav!
– Dar măcar mănâncă?
– Nu mănâncă deloc.
– Dar când era bine, trăgea la căruță, nu?
– Nu trăgea deloc.
– Atunci alerga bine?
– Ăsta? Moare de leneș!
– Măcar e liniștit, te-ascultă?
– E nebun, dacă nu ești atent dă cu copita.
– Auzi, bade, da’ de ce l-ai mai adus la târg?
– Ca să-l fac de râs!
Avem guvern nou. Tehnocrat și, ca să rimeze, bine intenționat. El a fost scos în piață și prezentat poporului. Nu a apucat să lucreze încă, dar de râs s-a făcut un pic, pe linie de sănătate și justiție. Strada l-a cerut și l-a primit prompt, livrat pe persoane fizice, la purtător. Cine-i strada care a fost servită este o altă problemă, una despre care, oricum, e mai sănătos să nu discuți. În definitiv, trebuia un guvern care să dea impresia unei rupturi cu vechile partide, care să reprezinte un punct de plecare pentru o alianță Cioloș-Iohannis și nimeni nu poate contesta asta. De aici încolo, pot și vor începe discuțiile. Evident că, imediat, o parte a presei va fi tentată să unească cele două nume, deja circulă o poreclă a noului guvern: Ciol(h)annis. Cealaltă parte va propune schimbarea calendarelor și va începe procesul de canonizare a lui Dâncu, Cioloș și Iohannis, plus ceilalalți 19 apostoli din guvern. Evident că vor fi cu toții sărbătoriți pe 16 noiembrie, odată cu sărbătoarea lumească a primului an de la instalarea unui nou președinte deschizător de orizonturi luminoase.
Lăsând gluma la o parte, trebuie să consemnăm că avem un nou guvern, că, în mod sigur, el nu este format din fecioare și nedezvirginați politic, dar el există și trebuie creditat cu o încredere moderată. A venit la putere pe un teren, pregătit de demonizarea (binemeritată) a clasei politice, de incapacitatea partidelor de a crea lideri care să nu fie specializați în primul rând în șmenuirea banului public. În mod normal, într-o societate cu partide politice adevărate – care se conduc singure, nu prin intermediul ordinelor primite în plic sau al dosarelor vechi și noi -, acestea ar fi trebuit să reacționeze și să se bată pentru a rezista și a demonstra că reprezentă o alternativă. În definitiv, toate partidele au avut, în istoria lor, politicieni corupți, dar au avut și patrioți, care au vrut binele acestei țări. N-o fac, pentru că, de fapt, ele nu reprezintă nimic și pe nimeni, în afară de aparatul de partid, atras prin funcții plătite la stat Cei care nu au fost condamnați încă sunt doar niște șmecherași închipuiți, preocupați să se reorienteze, cu tot cu rețelele care-i controlează sau pe care le controlează, spre noua ordine care se instaurează în țară.
Cum au reacționat partidele în Neamț la noua situație și ce repercusiuni poate avea schimbarea sau resetarea României, este un subiect de analizat.
PSD-ul care s-a ascuns după propria-i umbră
Perioada cuprinsă între tragedia de la clubul ”Colectiv” și numirea noului guvern a demonstrat că PSD-ul nemțean este un partid care-și cunoaște exact limitele. Niciun comunicat în care să laude strada, niciun comunicat în care să critice intenția de a forma un guvern tehnocrat, nicio poziție locală care să iasă cu ceva în evidență. Adică exact așa cum este organizația județeană: plată, fără nimic care să iasă în evidență, dacă nu poate uza de aparatul guvernamental sau local. Lideri locali se gândesc cu groază la ce negocieri vor urma, încă nu știu cu cine le vor purta și, mai ales, dacă vor mai fi în măsură să le poarte ei.
În discuțiile cu responsabili din partid, se vorbește despre conjurații mondiale, care le vor fura funcțiile și le vor distruge interesele locale. Brusc, toți cei care frecau clanța actualului președinte Ionel Arsene se gândesc cu nostalgie la Culiță Tărâță și la relațiile pe care acesta le avea cu actualul premier tehnocrat.
Problemele PSD în Neamț sunt multe. În primul rând, conservarea funcțiilor tuturor celor promovați pe interes, relații și pile. Apoi, a contractelor. Tocmai se rezolvaseră probleme de acces la marile contracte din județ, gen Apa Serv sau finanțare drumuri județene, și acum, fără protecție la nivel înalt, totul se poate nărui. De aceea, în acest moment, sub presiunea de la centru și, probabil, pe baza asigurărilor care se dau liderilor județeni, nimeni nu face nimic și așteaptă primele mișcări ale noului guvern. În care, cel puțin la Neamț, nimeni nu vede ceva bun din partea lui Vasile Dâncu. El este omul care s-a opus numirii ca vicepreședinte național a lui Ionel Arsene, scoțând în față posibile probleme de imagine. Liviu Dragnea a cedat pe toate planurile și așteaptă o decizie de la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul în care va ajunge după gratii, se va pune, în mod sigur, și problema echipei care l-a propulsat în funcție, din care face parte și Arsene.
Fie că se vorbește în PSD, fie că nu, în Neamț, după dispariția lui Culiță Tărâță, numele Dacian Cioloș este asociat cu cel al lui Liviu Harbuz, care se află într-o poziție numai bună să se prezinte ca o victimă a politicianismului local. Scos pe tușă de echipa lui Ionel Arsene împreună cu Ioan Chelaru, pare a fi omul potrivit să vină – vorba aceea, ca un tehnocrat – să reformeze filiala locală a PSD.
Cu ajutorul potrivit, va fi foarte ușor să fie prezentat ca ”o sosie” a premierului în teritoriu.
Iar argumente se vor găsi destule, de la contractele de finanțare direcționate spre zona Târgu Neamț până la eșecurile în guvernarea locală, de la oameni până la pierderea luptelor pentru Primăria Piatra Neamț.
Cu condiția să scape de presiunea procesului pe care-l are cu Agenția Națională de Integritate.
PNL-ul care este
Nu există probe mai clare privind starea PNL-ului nemțean decât două comunicate primite de presa nemțeană. Cei doi lideri, Eugen Țapu și Mugur Cozmanciuc, comunică, sec, cât sunt ei de bucuroși că a apărut un nou guvern, competent, tehnocrat și musai iohannist, care va coborî cinstea, competența și bunăstarea peste România, situație în care cei doi nu au nimic împotrivă.
Dacă aceste comunicate ar fi venit de la vreun ONG abonat la bani publici, probabil nu ar fi atras atenția cu nimic. Dar el vine de la un partid care, de luni de zile, își trâmbițează dorința de a guverna țara, a făcut moțiuni împotriva Guvernului Ponta, ba chiar și-a pregătit ”guvern din umbră”. Cu asemenea comunicate de presă, în alte vremuri, când partidul era condus de un liberal autentic, cei doi nu ar mai fi fost membri PNL. Cum lideri liberali autenci nu mai există, din comunicatele celor doi se desprinde concluzia firească: partidul prezidențial a racolat deja primii membri și PNL-ul va fi folosit ca bază logistică pentru noua construcție, dacă nu cumva, de formă și pentru rezonanță, va fi păstrat și numele partidului.
În privința restului partidului, el oricum nu contează. Marea bătălie democratică pentru candidatura la postul de primar s-a fâsâit și, pe rând, toți candidați scoși din joben au dispărut, rămânând singur în ring Dragoș Chitic. Cât va mai acccepta și el să fie portdrapelul formațiunii în Piatra Neamț și cât va fi lăsat.
UNPR-ul care conduce
Partidul lui Gabriel Oprea în Neamț a fost nevoit să tragă frâna de mână exact în momentul în care prinsese viteză. Avea tot mai mulți consilieri județeni, primarii se uitau cu speranță la sigla partidului și învățau crezul interesului național. În acest moment, partidul se identifică până la asimilare cu activitatea lui Constantin Iacoban la Consiliul Județean. Ce va face organizația din Neamț este foarte greu de spus, în condițiile în care există câteva localități unde ar putea avea un cuvânt greu de spus. Dacă vor rămâne uniți și vor face față presiunilor de la centru, probabil că vor putea negocia ceva. Dacă fiecare va negocia pentru el, vom vorbi la trecut despre filială.
În acest moment, cu excepția sectorului lui Onțanu, filiala Neamț este cea mai puternică. Rămâne de văzut dacă talentele de negociator ale lui Iacoban vor putea suplini umbrela despre care toți credeau că o oferă Gabriel Oprea.
Mișcarea Populară care… Băsescu
Previzibil, singurii care au scos capul de la cutie au fost oamenii de la Mișcarea Populară.
Chiar dacă alegerea a fost nefericită – Mihaela Stoica, în rol principal de a prezenta fețe noi în politică fiind un fel de vizionare sadică a filmului ”Ziua cârtiței” de 5 ori pe zi și-o dată seara -, partidul s-a agitat și, spre deosebire de altele, se poate baza pe o locomotivă la centru, fostul președinte Traian Băsescu.
În rest, niciun fel de idei noi, ca să nu mai vorbim despre luări de poziții locale ferme, clare și de care să se țină seama.
Ar fi și destul de greu, câtă vreme, înainte de conferințele de presă ale MP, Mihaela Stoica se sfătuiește cu oameni care i-au marcat destinul cât timp a fost în PDL. (Valentin BĂLĂNESCU)
4 comentarii
„Ziua cartitei” e chiar un film haios, ce aveti cu el?!
Astia au mai fost…
In sfirsit D-l Ponta a fost impins pe trepte si avem un guvern asa zis tehnocrat independent si comandat de insusi Iohanis care si-a vazut visul cu ochii.Cu o fata ca de luna plina radia de bucurie ca un copil caruia i sa cumparat o jucarie noua,si primele lui dorinte sunt de a face PSD-ul bucatele pentru a nu mai avea nici un fel de opozitie.Eu cred ca timpul ramas pina la alegeri va fi un bun prilej de reflectie si schimbare a celor care prin comportamentul lor au adus prejudicii de imagine tuturor partidelor politice si sa aduca la suprafata o noua clasa de politicieni tineri, cinstiti si in slujba celor multi.
pai cei curati si dornici sa faca treaba sunt marginalizati, soaitele stau la panda si asteapta sa vada ce miscari face adversarul , se studiaza reciproc !!!cat despre noul guvern cred ca va trai cat cel a lui ungureanu !!!