Adevăratul scandal Microsoft: licențe în școli pe cap de angajat!

La sfârșitul săptămânii trecute, directorii școlilor din Neamț primeau un îndemn din partea inspectorilor, să cumpere licențe noi pentru calculatoare, ca să nu aibă surpriza, neplăcută, să lucreze cu licențe învechite. Cum nu e Neamțul buricul pământului, nici măcar când vine vorba de aplicat legi, este clar că vorbim de un subiect valabil pentru toate școlile din țară, mai ales că implică sonoritatea pe care o are Microsoft și ecourile pe care le stârnește, inevitabil, prin legătura, la fel de inevitabilă, cu anul 2014, când DNA a dat iama prin 9 foști miniștri, cercetați, unii și acuzați, pentru fapte de corupție, de ordinul a sute de milioane de euro.

Scandalul nu s-a stins, o parte a lui se duce pe teritoriul justiției, până la irevocabil. Cu toate acestea, Ministerul Educației a decis, în același an 2014, să nu prelungească licențele Microsoft din școli. Cu binecuvântarea financiară a Ministerului anulată, directorii de școli s-au văzut nevoiți să se descurce care cum poate, pe cheltuiala lor sau a părinților, cum au fost semnalate cazuri în țară. Unii și-au înnoit licențele, ca să aibă elevi pregătiți în armonie cu vremurile, mai ales dacă era vorba de licee cu profil informatic, alții au plusat și-au oferit inclusiv celor de la secretariat și contabilitate posibilitatea de a lucra computerizat, cu licența la purtător.

De aici, în 2016, s-a ajuns la un pas de scandal. Până acum, școlile erau nevoite să cumpere licențe pentru fiecare calculator din dotare. De anul acesta, licențele se cumpără pentru fiecare beneficiar/ utilizator de calculator din școală, exceptând personalul nedidactic, deși, probabil, fochistului i-ar prinde bine un joculeț pentru momentele de inactivitate solitară. Anunțul i-a surprins pe directorii din Neamț, mai ales că mulți au înțeles recomandarea cu titlu obligatoriu. Parțial, așa este. Obligativitatea nu există, oficial, dar constrângerea da.

”Microsoft a schimbat cu totul conceptul, este cu totul altfel. Plata pentru licențiere se face per angajat. Se iau în considerare doar acei angajați care efectuează cel puțin 200 de ore pe an, într-o școală. Se scad doar angajații din personalul nedidactic, femei de serviciu, portari, deoarece se presupune că nu au nevoie de licențe. Astfel, nu vor mai fi date licențe pe calculator, nu mai interesează pe nimeni câte calculatoarea aveți. Vor fi acoperite toate”, a spus inspectorul Florentina Ungureanu. De unde vine constrângerea?

Păi, după cum a precizat aceeași Florentina Ungureanu, licențele sunt importante inclusiv pentru evaluările făcute de ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar), lipsa lor fiind un motiv de depunctare ARACIP în materie de tehnologie informatică și comunicare.

* Spaima directorilor: costurile

Prețul pentru o licență Microsoft e între 18 euro și 25 euro/ persoană/ an, cu contracte care se încheie pe unul (1) sau trei (3) ani. Greutatea financiară pică în cârca directorilor, care trebuie să acopere costurile de licențiere din fonduri proprii. Aici, inspectorul general Viorel Stan s-a arătat deosebit de amabil cu directorii, pe care i-a îndrumat, sfătos, pe principiul ”un nebun din minister aruncă piatra și zece deștepți din județ n-o pot scoate”: ”Se finalizează bugetele locale. Luați legătura cu primarii, faceți un calcul și faceți rost de bani! Acum, zilele astea!”.

Urgența e dată, desigur, de condițiile economiei de piață: oferta de 18-25 de euro per bucată e valabilă numai până pe 24 iunie 2016!

A mai spus dna Florentina Ungureanu că varianta de 18 euro pe cap de angajat didactic presupune găzduirea serviciilor în ”Cloud”, iar la cea de 25 de euro găzduirea se face pe serverele proprii. Și că sistemul de operare din această ofertă este ”Windows 10”, cum s-ar zice cel mai recent produs scos pe piață de Microsoft, anul trecut, o adevărată binecuvântare, în opinia inspectoarei, mai ales că majoritatea școlilor din Neamț lucrează cu Windows Vista, ”care merge prost și este un mare consumator de resurse, ce duce la suprasolicitarea sistemelor de calcul”.

Cum s-ar zice, schimbarea e obligatorie.

* Calcule mici cu sume mari

Colegiul Național de Informatică din Piatra Neamț are, potrivit directoarei Daniela Neamțu, vreo 200 de calculatoare și vreo 40 de profesori titulari, situație în care oferta s-ar putea să fie mai avantajoasă pe cap de cadru didactic. ”Noi am fost un liceu cu regim special în acest sens, deoarece noi am devenit Academie Microsoft și pentru asta plăteam aproximativ 1000 de euro pe an, însă eram acoperiți și cu licențele, și cu toate certificările. Era un fel de bibliotecă virtuală. Acum, s-a schimbat politica și pentru noi. Va trebuie să plătim toate licențele separat”. Un calcul simplu arată că, la CNI, licențele pentru calculatoare vor ajunge la 720 de euro, fără TVA (presupunând că optează pentru versiunea de 18 euro).

Școala nr. 3 are, potrivit directoarei Anișoara Oniciuc, vreo 50 de titulari numai buni de licențiat: ”Dacă ar trebui să plătim licențe pentru toți angajații, atunci este foarte dificil din punct de vedere financiar. De unde să luăm atâția bani? Până acum, nu s-a pus problema atât de acut. Cred, totuși, că ar trebui făcută o ședință cu cei din IT din școli, pentru că ei înțeleg mai bine cum e cu aceste licențe”.

La Școala ”Elena Cuza”, aceeași nelămurire majoră: ”Noi avem mai multe tipuri de licențe. Dacă ar fi să luăm licențe pe fiecare persoană din școală, asta implică niște costuri destul de mari. Totuși, situația prezentată a rămas în coadă de pește. În sensul că nu știu în ce măsură se poate face această licențiere per persoană, că nu e ca la carnetul auto. Cumva, lucrurile trebuie lămurite. În orice caz, aceste licențieri vor implica mulți bani”, a spus directorul Anton Gheorghiu.

* Fezabilitate, oportunitate și obligativitate

Argumentele insp. Florentina Ungureanu
– Trebuie achiziționate licențe pentru școli?

– Nu, nu există acest ”trebuie”. Toată lumea este acoperită cu licențe, conform etapei SEI (Sistem Educațional Informatizat) în care au fost dotate unitățile de învățământ, pe partea de laboratoare, în care lucrează elevii.

• Vorbim de lucruri diferite: licențele pe care lucrează elevii și alte licențe, pe care lucrează personalul, din secretariat, contabilitate?

– Nu. Până acum, oferta Microsoft-ului pentru educație a fost doar pentru laboratoarele în care lucrează elevii. De anul acesta, au schimbat conceptul. Informarea mea a pornit de la solicitările unor unități de învățământ, pentru a le acorda sprijin cu reînoirea licențelor la laboratoare. Anul trecut a fost o ofertă, erau eligibile calculatoarele strict din laboratoare, care au fost achiziționate cu licență Microsoft. Pentru sistemul de operare, în special. Anul acesta, Microsoft a propus un alt program, a schimbat conceptul. Înainte, școala lua legătura cu unul dintre ”selleri” (vânzători), iar acesta venea în școală, verifica toate calculatoarele, stabilea care sunt eligibile și se aplica oferta din anul precedent.

• Sunt, deci, dezavantajate școlile cu puține calculatoare…

– În unele cazuri. Orice școală a primit măcar 10 calculatoare. Sunt avantajate școlile gimnaziale care au intrat primele în program, pentru că erau laboratoarele mici, de 10 calculatoare, dar, în același timp, sunt școli mari din oraș, care s-au străduit și au căutat și alte modalități de achiziționare. Spre exemplu, prin parteneriate cu societăți. Multe dintre școli au, totuși, mai puțini salariați decât calculatoare. Acestea pot calcula câți angajați au, dar care lucrează cel puțin 200 de ore. Se scad cei despre care se presupune că nu lucrează la calculator – ne-au dat ca exemplu portarii, femeile de serviciu – și rămâne numărul de angajați ai școlii. Școala își poate stabili numărul de angajați, dacă vrea găzduire în Cloud sau pe servere proprii, care din cele două pachete îl alege. Se asigură ”Windows 10”, ”Upgrade”, cu tot ce înseamnă pachetul ”Office”, dar și aplicații de management centralizat al stațiilor de lucru, se pot transmite date de pe un calculator pe celelalte. Sunt mai multe aplicații în pachet. Anul trecut a fost un pachet, comparabil cu acesta, dar s-a putut negocia să ia din pachet doar Windows și Office. Deci, oferta de anul trecut era mai convenabilă pentru cei cu multe calculatoare. Acum, au mers de la ideea unei tehnologizări excesive. Poate s-au orientat către marile licee din București…

• Cu licența plătită pe capul său, angajatul poate accesa un calculator de acasă?

– Nu. Licența este pentru școală. Profesorii pot duce la școală calculatorul lor de acasă dacă vor să lucreze. Trebuie să solicite dreptul de a-l folosi la școală și se include în inventarul școlii, dar numai la școală. Iar elevii au același acces la Office 365 online, deci e un câștig și pentru ei.

• Bref, școlile nu sunt obligate să cumpere licențe, dar sunt constrânse de cele vechi, pe care le au acum.

– Eu aș spune că primii care ne constrâng sunt elevii. Vorbesc din punctul de vedere al unui profesor de informatică. Altfel crește interesul elevului când îi arăți cele mai noi licențe și cu totul altceva când oferi un soft pe care el îl consideră depășit. Când ministerul nu a mai asigurat (finanțare – n.r.), toată lumea a fost nevoită să revină la licențele achizionate odată cu calculatoarele, s-a făcut un pas înapoi. Atunci au fost licee care s-au pliat, au vrut să achiziționeze licențele respective, fără să le oblige nimeni. Anul acesta, ne-au cerut sprijin școli generale, chiar și din mediul rural. Directorii trebuie să înțeleagă că nu vor păți nimic, dar, în același timp, în acreditarea ARACIP, dotarea pe partea de TIC este un criteriu în evaluare.

• În loc de concluzii

Există și variante pentru licențe gratuite, dar asta presupune rețele administrate, deci personal specializat. În condițiile școlilor unde secretara, directorul sau oricine altcineva a citit mai mult de trei cărți de informatică ține această rețea, e greu de găsit acest personal specializat. Și, uite-așa, în țara învățământului gratuit și garantat, directorii sunt puși să meargă cu mâna-ntinsă la primării, dacă n-au fost isteți să meargă până acum pe la firme. Pentru că Ministerul Educației a luat decizia cea mai ușoară: să sufle-n iaurt cu gura altora. La mijloc, ca întotdeauna, rămân banii.

Marian TEODOROF

Dana OSTAHIE