Secvențe din filme celebre turnate în Neamț

Bijuteria ”Telegrame”

Unul dintre filmele românești ale cărui secvențe s-au turnat și în județul Neamt, mai exact la Piatra-Neamț și Agapia, este bijuteria ”Telegrame”. Întinse pe durata a mai bine de trei luni (23 iunie – 3 octombrie 1959), filmările exterioare s-au executat în București, Sinaia, Buftea, Piatra-Neamț și Agapia, iar cele interioare în București și la Buftea.

Pelicula ”Telegrame” a fost nominalizată la Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, în 1960. Costurile de producție s-au ridicat la suma de 6. 224.000 lei și, potrivit Secvențe.ro, ”pelicula reprezintă a treia și ultima contribuție (după ”Două lozuri” și D’ale carnavalului) a tandemului regizoral Gheorghe Naghi-Aurel Miheleș în materie, cu o distribuție care epuizează floarea teatrului românesc” (Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Horia Căciulescu, Jules Cazaban, Ștefan Ciubotărașu, Mihai Fotino, Alexandru Giugaru, Dem Rădulescu, Mircea Șeptilici, Carmen Stănescu, Horia Șerbănescu, Vasilica Tastaman, Grigore Vasiliu-Birlic – n.red).

Prima imagine din film este cea în care apare Turnul lui Ștefan cel Mare și continuă cu o serie de cadre înregistrate în centrul vechi al Pietrei.

”Amintiri din copilărie” – o nestemată marca Elisabeta Bostan

Luând-o într-o ordine cronologică din punct de vedere al apariției, nestemata ”Amintiri din copilărie”, a Elisabetei Bostan, realizată în 1964 și filmată în mare parte la Humulești-Neamț, s-a bucurat de un succes uriaș, fiind recompensată cu un premiu important. ”Anul 1964 este anul în care Elisabeta Bostan a dat lovitura odată cu ecranizarea celebrelor «Amintiri din copilărie», scrise de Ion Creangă, film pentru care a primit marele premiu și premiul special al juriului la Festivalul Internațional al filmului pentru copii și tineret de la Gijon din Spania” (CineMagia).

Nică a fost interpretat magistral de Ion Bocancea (64 de ani), de obârșie din Bicaz, în prezent pensionar. Potrivit gândul.info, ”Bocancea s-a născut în Bicaz, dar nu i-a fost scris să îmbătrânească acolo. De dragul soției, s-a mutat în celălalt capăt al țării, aproape de Reșița”. Pentru rol, au dat probe atunci 12.000 de copii. „Erau mulți copii, este adevărat. Dar eu aveam destul de multe în comun cu personajul. Dacă îmi cereai atunci să urc până în vârful unui copac, nici nu apucai să clipești și eram acolo. Ca orice copil, aveam multă energie. Cei mai mulți au renunțat când li s-a cerut să se dezbrace pentru scena de la scăldat. Au refuzat, pur și simplu. Nici eu nu mă simțeam confortabil, dar m-am gândit că, dacă tot nu mă cunoaște nimeni, nu am nimic de pierdut și… asta a fost”.

• ”Dorința mea de a face regie a fost dintotdeauna”

Născută la Buhuși, regizoarea de clasă mondială Elisabeta Bostan a împlinit, în luna martie, 84 de ani. De Piatra-Neamț o leagă amintiri plăcute, mai ales că aici a urmat cursurile Liceului Calistrat-Hogaș. ”Dorința mea de a face regie a fost dintotdeauna. Am făcut regie în liceu, am avut și o mare plăcere de a face spectacole. Le făceam la Piatra-Neamț, pentru că acolo era liceul meu, Calistrat Hogaș. Foarte multe din piesele clasice românești le puneam în scenă acolo”, a declarat, pentru ”Vechiul Buhuși”, profesoara universitară Elisabeta Bostan.

În iulie 2009, Elisabeta Bostan a revenit după mulți ani la Piatra-Neamț, unde a fost invitată de directorul Ionuț Cucoară, la o întâlnire organizată de Centrul pentru Cultură și Arte ”Carmen Saeculare”, în cadrul proiectului ”Gânduri vorbite”. Elisabeta Bostan a mai fost în orașul nostru și în 2012, când a participat, alături de fiica sa adoptivă, Izabela Moldovan, actrița din ”Campioana”, la o nouă ediție a Festivalului Internațional de Film pentru Copii și Tineret ”Punguța cu 2 bani” eveniment găzduit de cinematograful Dacia Panoramic. De altfel, ea, împreună cu regizorul Gheorghe Naghi, este fondatoarea Festivalului de la Piatra-Neamț. Ar fi bine să nu uităm că, ”Elisabeta Bostan rămâne în istoria cinematografiei românești prin secvențele în care chipurile copiilor din filmele sale descoperă lumea. O lume plină de iubire, de speranță, o lume plină de candoare. Cu darul ei îmbogățit cu fiecare film ne-a bucurat sufletele și ne-a luminat copilăria”. (Ziarul Metropolis, 2015)

 ”Frumoasele vacanțe”

O secvență de-a dreptul spectaculoasă din coproducția româno-maghiară ”Frumoasele vacanțe” s-a turnat la Piatra-Neamț, în septembrie 1967. Numeroși curioși s-au adunat atunci în fața Hotelului Ceahlău și chiar au urcat pe acoperișurile blocurile din împrejurimi, pentru a trăi pe viu emoțiile unei asemenea experiențe cinematografice. George Demetru, artist emerit al poporului, și alți actori consacrați (Ilinca Tomoroveanu, Ion Dichiseanu, Florin Piersic, Florian Pittiș) au dat viață personajelor din acest film romantic, care a avut premiera în 1968. ”În aceste zile însorite, de început de toamnă, orașul Piatra-Neamț trăiește un eveniment artistic mai puțin întâlnit. De pe larga arteră centrală, o mulțime de oameni își îndreaptă privirile spre bolta azurie, așteptând cu interes aterizarea pe platoul din fața hotelului Ceahlău a unui elicopter care poartă, ca pe o nacelă, un turism mai puțin obișnuit cu doi tineri în el. În această secundă, regizorul dă comanda:

– «Motor! Cu atenția încordată! Se filmează!»

Ce se întâmplă de fapt? O echipă de cineaști realizează pe meleagurile noastre o secvență din filmul artistic de lung metraj: «Frumoasele vacanțe» – coproducție româno-maghiară -, al cărui scenariu este semnat de către Dumitru Carabăț și Kalloy Istvan. În esență, este vorba despre o poveste de dragoste, de o succesiune de aventuri și peripeții petrecute pe distanța Oradea-Piatra Neamț-București-Constanța. Întâmplările din această comedie muzicală (muzica Radu Șerban) se precipită cu haz, datorită faptului că o tânără româncă e chemată grabnic la București dintr-o călătorie în Ungaria – motiv ce declanșează subiectul filmului. În graba de a ajunge la București după ea, câțiva tineri se aventurează într-o călătorie, cu un turism de modă veche, ce le joacă feste tocmai la coada lacului Bicaz. Pornesc pe o plută, ca apoi să fie salvați întâmplător de un elicopter care aterizează la Piatra Neamț. Pentru populația localnică acesta este un eveniment cu totul neașteptat, neobișnuit. Să vezi cum din înălțimele albastre, elicopterul spintecă văzduhul aducând, ca un uliu în gheare, o mașină pe care o lasă binișor pe asfaltul străzii, aceasta nu se întâmplă în fiecare zi”. (Tiberiu Uță, N. Bistriceanu, Steagul Roșu, duminică, 17 septembrie 1967)

 ”B.D. la munte și la mare”

Și celebra comedie ”B.D. la munte și la mare”, apărută pe piață în 1971, are secvențe filmate în județul Neamț, în special în zona Mănăstirilor Neamț, Agapia și Sihăstria. Unul dintre actorii emblematici ai României, Sebastian Papaiani a povestit, pentru jurnal.ro, una dintre pățaniile de la filmări: ”Era în ajunul Paștelui. Era post și la masă ne-au dat mămăligă să mâncăm. Mămăligă cu ciorbă de fasole primul fel și aceeași mămăligă am mâncat-o la felul doi cu fasole iahnie. După două ore, de la mămăligă și de la fasolea aia ni s-a făcut iarăși foame. Jean Constantin s-a dus până la stareț și i-a spus că noi mai vrem ceva de mâncare. Și ne-a dat starețul atunci un miel pe care l-am mâncat”.

Și regretatul actor Jean Constantin a fost eroul unei întâmplării haioase cu ocazia realizării aceleași producții: ”Filmam la o mănăstire de pe lângă Piatra-Neamț, iar eu eram îmbrăcat în haine de preot. Intrasem atât de bine în rol, încât a venit o femeie la mine să o spovedesc. Luam 40.000 de lei pentru un film, iar în mână primeam cam 26.000 de lei”.

 ”Frații Jderi” și ”Ștefan cel Mare-Vaslui 1475”

La doi ani distanță de ”B.D. la munte și la mare”, în mai 1973, Mircea Drăgan, regizorul B.D.-urilor, a turnat la Mănăstirea Neamț primele secvențe din filmul istoric ”Frații Jderi”. Era al 11-lea film din carieră, respectiv al treilea istoric, după ”Neamul Soimăreștilor” și ”Columna”. Câteva cadre au fost trase și la Rezervația de Zimbri de la Vânători-Neamț, iar o secvență, de completare, s-a filmat pe 8 ianuarie 1974, la Hanul Ancuței, pe când filmul intrase deja la montaj.

”… 8 iunie 1973. Mănăstirea Neamț. Spre altar se îndreaptă un strălucitor alai: Ștefan cel Mare, mitropolitul Sucevei, Alexăndrel, boieri. Se trag primele cadre la filmul istoric «Frații Jderi». Regizorul Mircea Drăgan declara pentru ziarul Ceahlăul: «Filmul îl vom realiza color, pe ecran lat în două părți. Asta înseamnă 4.000 de metri de peliculă. Aici vom trage aproape 600 de metri. Dar 600 de metri de film presupun mii de metri de peliculă pe care îi vom prepara în laboratoare. Vom filma în aceste locuri încă aproape două săptămâni. Restul filmului îl vom face în ținuturile sucevene. Ceea ce cred că trebuie remarcat în conceperea acestui film este faptul că peste 70% din acțiune se desfășoară în frumosul peisaj al Moldovei de Nord». Întrebat de ce s-a oprit tocmai la «Frații Jderi», acesta a răspuns: «E o dorință veche. Și mărturisesc că sunt fericit să o văd pe cale de realizare. Filmul istoric este un gen care, alături de filmul de actualitate, trebuie cultivat mai mult la noi. Mai mult și, în unele cazuri, mai bine. Apoi să nu uităm că prin aceste locuri și-a purtat gloria Ștefan cel Mare. Este primul film care se oprește asupra imensei lui personalități. De altfel în acest sens a fost realizat și scenariul pe care-l semnez alături de Profira Sadoveanu și Constantin Mitru»”. (D. Simionescu, Ceahlăul, duminică, 10 iunie 1973)

Imediat după realizarea filmului ”Frații Jderi”, pe 15 ianuarie 1974, regizorul Mircea Drăgan a demarat începerea înregistrărilor la o altă peliculă istorică de mare importanță: ”Ștefan cel Mare-Vaslui 1475”. La fel ca la precedentul film, unele dintre secvențe s-au turnat la Cetatea Neamțului și la Rezervația de Zimbri de la Vânători-Neamț.

Când Francis Ford Coppola a filmat la Piatra-Neamț

Oricum, cele mai importante secvențe care s-au turnat vreodată în Piatra-Neamț rămân cele din filmul” Tinerețe fără tinerețe”, al celebrului regizor american Francis Ford Coppola, câștigător a cinci premii Oscar, creatorul uneia dintre capodoperele cinematografiei mondiale, trilogia ”Nașul”.

Scenele s-au înregistrat în ianuarie 2006, în zona scărilor de la Turnul lui Ștefan cel Mare, la Gara Piatra-Neamț și la Palatul Copiilor și au redat atmosfera anului 1969. Pelicula”Tinerețe fără tinerețe”, o adaptarea a nuvelei scrise de Mircea Eliade, l-a costat pe Coppola cinci milioane de dolari, fiind realizată la casa sa de producție. De remarcat este faptul că filmările s-au făcut pe un ger cumplit, printre figuranți numărându-se și o parte dintre actorii Teatrului Tineretului.

La conferința de presă care s-a ținut în fața Casei Lalu (Palatul Copiilor), Francis Ford Coppola a făcut câteva mărturisiri: ”În nuvela «Tinerețe fără tinerețe», Eliade plasează casa personajului principal la Piatra-Neamț și am căutat prin oraș strada Episcopiei, dar n-am putut-o găsi. De asemenea, el vorbește despre cafeneaua Select, la care ar fi obișnuit să meargă Calistrat Hogaș, dar, probabil, nu mai există sau n-a existat niciodată. Mă bucur că pot filma în peisajul autentic din lucrarea lui Eliade. Am fost încântat să descopăr în nuvela lui Eliade conceptele-cheie pe care vreau să le înțeleg mai bine: timpul, conștiința și fundamentul fantastic al realității. Pentru mine, a face acest film înseamnă, de fapt, o întoarcere la idealurile cinematografice pe care le aveam pe când eram student”.

Memorabilă a rămas și scrisoarea trimisă de regizorul american, în semn de mulțumire, Inspectoratului Județean de Poliție Neamț: ”Vă mărturisesc faptul că mi-a făcut o reală plăcere să petrec câteva zile în orașul Piatra-Neamț. Am văzut un oraș curat, civilizat, dar mai ales frumos. Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibilă filmarea mea în Piatra-Neamț: domnului primar, Poliției, tuturor autorităților locale și, nu în ultimul rând, cetățenilor”.

În România, premiera filmului ”Tinerețe fără tinerețe” a avut loc pe 18 aprilie 2008, iar Coppola a descris acțiunea ”ca o experiență cinematografică mai greu de digerat. Trebuie să vezi acest film de cel puțin două ori pentru a-l descifra”.

Ana MOISE