– Asistăm la o perioadă în care încep să se anunțe toți candidații din lupta pentru Primăria Piatra Neamț. De ce credeți că sunt așa de mulți de dreapta și doar unul de stânga, al PSD-ului?
În România, cel mai reprezentativ partid de stânga este Partidul Social Democrat. Celelalte care au apărut au fost formate fie cu ajutorul PSD, fie prin ruperea unor bucăți din PSD. Exemplu concret este cel al UNPR, care s-a format și a dospit sub aripa protectoare a PSD-ului. Iar cel mai recent partiduleț format pe stânga este cel al domnului Mircea Geoană. Realitatea ne arată că aceste mici partide de stânga, fiind conștiente că nu vor putea trece pragul electoral, aleg mai mereu să facă alianțe electorale cu PSD, pentru a obține câteva funcții politice, în principal pentru cei de la București. Politica dusă de PSD este de a rămâne la putere prin orice mijloc, asta incluzând și implicarea în unele partidulețe, declarate de dreapta, și impunerea unor persoane pentru a candida pe diverse funcții. La Piatra-Neamț, PSD aplică aceeași rețetă: divizarea electoratului ”de dreapta”, păcălirea partidelor mici de stânga să nu-și desemneze candidați proprii, în speranța că vor câștiga ușor în cursele electorale.
Eu cred, însă, că locuitorii orașului Piatra-Neamț nu pun foarte mare preț pe politica ”de dreapta” sau ”de stânga”. Nici eu nu cred în doctrinele politice, din simplu motiv că mă interesează mai mult proiectele concrete, care pot îmbunătăți viața comunității în care trăiesc, indiferent cine le propune. Dar foarte important este și forul care propune aceste proiecte și omul care le pune în aplicare. Iar aici mă refer la viitorul Consiliu Local și la viitorul primar al municipiului Piatra-Neamț. Acești oameni trebuie să fie cu un trecut curat, cu o pregătire superioară dovedită, cu o oarecare carieră profesională și, foarte important!, cu puterea de a pune interesul general în fața interesului personal.
Întradevăr, s-au anunțat unii candidați pentru primărie; am văzut că unii au și început campania electorală, poate ar trebui să-i anunțe cineva că e ilegal ce fac. Dar fiecare cum se pricepe. Eu îmi văd de drumul meu, mă pregătesc pentru examenul din vară și sper să-l trec cu bine.
– Ați fost consilier local o scurtă perioadă, înainte să fiți deputat. Cum ați găsit orașul din această postură și cum îl vedeți acum, când v–ați reîntors să candidați?
Am fost consilier local 6 luni de zile, la începutul mandatului 2012-2016. Chiar am încercat să obțin poziția de viceprimar, dar niciun consilier nu a susținut această formulă, deși eu, candidând la funcția de primar, obținusem un număr impresionant de voturi, după cel care a și ieșit primar pentru al treilea mandat, domnul Ștefan. Oricum, am căutat să-mi fac datoria cât mai bine și cred că am fost o voce – de multe ori, chiar singura voce -, care ridica anumite obiecții la propunerile primarului. Dacă nu mă înșel, împreună cu domnul Teodorescu, eram singurii care ceream materialele de la secretariat, pentru documentare, pe marginea proiectelor care erau pe ordinea de zi. Era foarte mult de studiat, de multe ori ițele foarte încâlcite, de nu puteai să îți dai seama de ce era acolo. Îmi amintesc de propunerea cu spitalul de oncologie de pe Cârlomanu. Informațiile erau puține și neclare, documentele la fel, dar, cu toate astea, Consiliul a votat ”de principiu” – asta chiar e tare: să votezi ”de principiu” – să rupă 8 ha de teren și să intre într-o asociere cu o firmă, cu un nume pompos, dar care nu mai făcuse vreodată un asemenea proiect. Și multe altele, gen asocierea cu FC Ceahlăul, concesionări sau vânzări de terenuri fără o licitație, alocări de contracte pe ochi frumoși, pomparea de bani din buget în niște societăți așa-zise ale Consiliului Local, păguboase și falimentare.
Chiar dacă nu mai sunt consilier local, am urmărit activitatea acestuia și cred că suntem toți de acord că nu s-au schimbat prea multe. Poate doar tensiunea din sala de consiliu să nu mai fie aceeași, datorită faptului că domnul Ștefan nu mai este primar și nu mai participă la ședințe. În rest, același mod de lucru anost, fără luări de cuvânt, fără dezbateri, fără soluții pentru problemele curente ale locuitorilor.
– În ce măsură considerați că mai există o influență a fostului primar în administrația orașului?
Chiar dacă nu mai este primar, sunt sigur că domnul Ștefan mai trage niște sfori. Este ca Băsescu, nu se poate retrage de tot. Vedeți dvs., a reușit să creeze un sistem bazat pe obediență, pe interese private și chiar pe teamă. Teama de a lua atitudine la o propunere care nu e în regulă. A pus oameni în locuri cheie, reușind să aibă control total al instituțiilor. A îngenunchiat Consiliul Local, făcând din el o simplă masă de vot la comandă. A filtrat potențialele investiții serioase ce se puteau instala și dezvolta în Piatra-Neamț, pe principiul ”dacă eu nu fac, nu mai face nimeni”. Ei bine, acest sistem nu a dispărul peste noapte, el încă există și probabil va fi folosit de cel care a fost numit să-i țină locul. Am temerea asta, pentru că m-am confruntat cu acest sistem, și înainte de a intra în politică, și după.
Eu sunt de părere că rolul Consiliului Local este chiar mai important decât al primarului. Pentru că el, Consiliul, ar trebui să decidă ce se face și ce nu se face în Piatra-Neamț. Și, bineînteles, să răspundă pentru deciziile luate. Primarul este cel care pune în aplicare hotărârile Consiliului Local, fiind ordonator principal de credite, dar nu cred în varianta ”omul minune”, indiferent cine este el. Piatra-Neamț nu mai are nevoie de un om care le știe pe toate, ci are nevoie de o ECHIPĂ, care să găsească soluții reale pentru o dezvoltare durabilă a orașului. Altfel, orașul va eșua și toți vom avea de suferit.
– Se tot vorbește de societățile Consiliului Local, în care orașul este acționar unic sau majoritar, că sunt un fel de pușculițe pentru afaceri speciale. Cum vedeți problema acestor societăți?
Bine spus ”pușculițe”, asta și sunt: niște mijloace de a scoate bani, terenuri, clădiri, echipamente, instalații, etc. din bugetul și patrimoniul municipiului și de a le transfera către cei interesați. Dacă aceste societăți ale Consiliului Local s-ar lupta pe piața liberă, cu alte firme, private, în licitații transparente, atunci să le văd cum rezistă! Așa, ele primesc contracte în mod direct, cu siguranță se înțeleg foarte bine cu conducerea Primăriei și totul merge uns: lucrări proaste, bani foarte mulți plătiți, controale de formă sau deloc și așa mai departe. Unele au făcut credite, gajând cu bunurile orașului, iar după ce au cheltuit banii, au pus creditele tot în cârca Primăriei și a bugetului local. Ba intră și în insolvență, sub pretextul că vor să se redreseze, dar eu cred că este praf în ochii noștri. De fapt, vor să falimenteze, să șteargă urmele și să nu mai poată nimeni cerceta. Avem exemple din urmă: a se vedea fosta AQUA CALOR SA, fosta TRANSURBAN SA sau NEAMȚ TRANSPORTER SA. Dar de serele din Piatra-Neamț vă amintiți? Unde au ajuns cele 5 ha de teren de sub ele? Dar terenul de sub Transurban unde este? Poate ne răspunde actuala conducere a primăriei. Ori, oameni buni, treaba asta nu se poate să meargă așa la nesfârșit.
Aceste societăți sunt utile atunci când sunt performante și fac profit. Din acest profit, o parte trebuie să revină la bugetul orașului. Cu cât profitul societăților este mai mare, cu atât banii la buget sunt mai mulți. Dar, în situația în care aceste societăți primesc contracte direct, folosesc bunurile orașului și sunt mereu în pierdere, de este nevoie să le dea Primăria bani lor, nu invers, atunci nu e bine. Aceste societăți trebuie evaluate serios. Care pot face față să rămână, care nu – să fie desființate. Municipiul să-și ia înapoi bunurile date spre folosință, dacă mai există, și să le administreze în mod direct. Cred că va fi mai bine.
– Ce model european de administrare publică locală agreați?
Sunt multe modele la nivel european, avem de unde alege. Cel mai tare se resimte influența școlii franceze în administrația românească, fie ea centrală sau locală. Însă modelele administrative scandinave sunt foarte eficiente, scopul final fiind bunăstarea generală și organizarea coerentă în acord cu așteptărilor cetățenilor.
Finlanda oferă un model de profesionalism, etică și morală, la care visează mulți dintre noi. Aici, corupția este aproape inexistentă și asta contează foarte mult, dacă vrei o administrație eficientă. În Finlanda, de exemplu, la nivel local există constituite federații municipale, create pe baza relațiilor puternice de cooperare, din care fac parte specialiștii din domeniul respectiv. Federațiile din domeniile sănătate și educație sunt foarte puternice. Ele influențează decisiv deciziile conducerii locale. Iar la nivel local nu există instituții centrale de control, autonomia administrativă a municipalităților fiind evidentă.
Suedia este, de asemenea, un model de analizat și de aplicat. Sistemul suedez este mai ușor aplicabil în România, deoarece este oarecum asemănător cu al nostru, din punctul de vedere al administrației locale.
În aceste două state, administrația este structurată pe trei nivele – național, regional și local. Nouă ne lipsește nivelul de mijloc, cel regional, iar asta influențează decisiv dezvoltarea unei regiuni. Regionalizarea, dacă s-ar face, ar fi poate cea mai mare reușită a României din ultimii 25 ani, în domeniul administrației publice. Dar, orice model am analiza, nu va funcționa, dacă, întâi de toate, nu ne schimbăm noi și nu renunțăm la vechile obiceiuri. Și modelul românesc ar funcționa, dacă am respecta regulile.
Dana OSTAHIE
Un comentariu
Zise (…), Cătălin Drăgușanu.
Băiete, du-te acasă! Ești penibil.