Din punct de vedere al legalității, Consiliul Județean Neamț este un fel de struțo-cămilă, care a fost ales pe baza legii 215/2001 și funcționează, în acest moment, pe baza modificărilor aduse de legea 115/2015. Și nu vorbim aici despre funcții lipsite de importanță, ci ne referim chiar la funcția de președinte și la cele de vicepreședinți.
Pentru aducere aminte, în anul 2012 era ales președinte al Consiliului Județean Neamț, pe baza votului uninominal, Culită Tărâță, care câștiga alegerile în fața lui Vasile Pruteanu. După validarea sa în funcția de președinte, au fost validați și consilierii județeni, iar din rândul lor au fost aleși doi vicepreședinți, Mihai Fărcășanu și Gabriel Farcaș. Atunci, pentru alegerea lor, au fost folosite prevederile legii 215 din 2001, care spune clar, în articolul 101, alin. (1): ”Consiliul Județean alege dintre membri săi doi vicepreședinți”, prin vot secret al consilierilor. A urmat o adevărată sarabandă a vicepreședinților, aleși în funcție de tot felul de alianțe de conjunctură. Momentul cel mai important, din punctul de vedere al demonstrației noastre, îl reprezintă decesul lui Culiță Tărâță; trebuia ales un vicepreședinte care să preia atribuțiile președintelui. Acest vice a fost ales tot în baza legii 215/2001, în persoana lui Constantin Iacoban, de la UNPR, în ciuda dorinței clare a PSD-ului de a pune mâna pe funcție.
În acest moment, județul este condus de Emilia Arcan, ajunsă pe funcție după o acțiune fulger, coordonată de oameni din UNPR, din PSD, totul sub privegherea prefectului Ioan Vlad Angheluță, cel care trebuia să dea girul de legalitate acțiunii. Constantin Iacoban a anunțat intenția de a trece la ALDE, a urmat retragerea sprijinului politic de la centru, ordinul prefectului de încetare a mandatului de consilier județean și o ședință pentru alegerea noului președinte. Care se face pe baza Legii 115/2015, adică noua legea depusă de guvernul PSD, pentru a-și conserva niște avantaje pur electorale.
În acest moment, în județul Neamț, există o situație total anormală: avem un consiliu județean ales pe o lege, în care președintele era ales uninominal, și un președinte ales indirect, prin votul consilierilor, pe baza altei legi, ulterioare, care, în mod normal, nu poate acționa la acest nivel decât de la începutul unui ciclu electoral. Și mai și prevede asta, în mod expres, la art. 132 (alin. 1), ceea ce se leagă de minune cu prevederile art. 102 din 215/2001.
În acest joc administrativ, un rol esențial l-a avut prefectul originar din Târgu Neamț, Ioan Vlad Angheluță, care a încercat să avantajeze în mod fățiș PSD-ul. Evident, tot cu trimitere la texte de legi, tot cu o acoperire juridică, dar fățiș.
* Prima încercare de forțare a legii – o scatoalcă de la minister
O primă încercare de a forța legea a fost în iunie 2015, când se dorea funcția de președinte al Consiliului Județean. Pentru asta, s-ar fi vrut organizarea de alegeri, folosind noua lege, despre care vorbeam și pe baza căreia, la începutul acestui an, a fost aleasă Emilia Arcan. În vara lui 2015, Prefectura a cerut lămuriri Ministerului, cu speranța, neexprimată, că ele vor certifica tentativa din județ. Lămuririle au venit repede. Din păcate pentru instituția nemțeană, Ministerul a tălmăcit legea foarte clar. Din adresa respectivă (vezi foto), cităm un fragment care, apropo de subiect, ne interesează: ”Conform art. 135 din Legea nr.115 (adică legea nouă!!!), pentru posturile vacante de președinți de consilii județene aleși prin vot direct până la momentul alegerilor generale locale, se aplică în mod corespunzător art. 132, astfel:
- Pentru posturile vacante de președinți de consilii județene aleși prin vot direct, până la data intrării în vogoare a legii, cât și pentru cele care se vor vacanta în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii și data alegerilor locale din anul 2016, nu se pot organiza alegeri locale parțiale.
- Pentru posturile devenite vacante în perioada sus menționată, consiliile județene nu pot alege președinți prin vot indirect, deoarece potrivit alin (1) al art. 132, legea se aplică alegerilor organizate pe durata unui mandat, or, conform dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 215/2001, mandatul aleșilor locali este de 4 ani (art.26, art. 38 și art. 93).
- Prin abrogarea art.102 din Legea nr. 215/2001, președinții consiliilor județene aleși prin vot direct, precum și vicepreședinții acestora, exercită în continuare atribuțiile prevăzute la art. 69, art.70, art.71 alin (1), (2) și (3) și atr. 72, până la data organizării alegerilor generale locale din anul 2016, întrucât, așa cum am arătat, prevederile Legii 115/2015 se aplică alegerilor organizate pe durata unui mandat, conform alin. (1) al art. 132.”
Semnează dr. Otilia Micloșină, director general adjunct al Direcției Generale pentru Îndrumarea și Controlul Instituției Prefectului, din Ministerul Afacerilor Interne.
O încercare de traducere a acestui limbaj specific ar putea suna în felul următor: nu se poate înlocui un președinte ales prin vot uninominal decât dacă se respectă regulie jocului. Poate fi în această postură numai dacă este vicepreședinte al consiliului județean respectiv, la momentul respectiv. Doar atunci poate prelua atribuțiile președintelui! Nu se poate alege dintre consilieri, TREBUIE să fie VICEPREȘEDINTE, altfel s-ar încălca și legea veche și legea nouă, care nu se referă decât la perioada de după alegerile din 2016.
Interesant este ce s-a întâmplat în Neamț.
* Este ilegală alegerea ca președinte a Emiliei Arcan?
Dacă mergem pe logica celor de la Minister – și nu avem de ce să o credem greșită, pentru că, atunci, prefectul Angheluță a renunțat la demersul de a organiza noi alegeri -, atunci, da, alegerea doamnei Emilia Arcan este în afara legii.
Emilia Arcan și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț în decembrie 2014, ca să lase locul liber pentru alegerea lui Constantin Iacoban pe această funcție. Vicepreședintele CJ Iacoban a fost împuternicit să exercite atribuțiile de președinte de CJ și, pe cale de consecință, Arcan a fost consilierul județean desemnat de plen să îndeplinească atribuții de vicepreședinte, prin HCJ 198 din 2 decembrie 2014 (vezi foto), dar, atenție!, pe perioada mandatului lui Constantin Iacoban.
Când Iacoban și-a pierdut calitatea de consilier județean și, implicit, pe cea de președinte, Emilia Arcan a redevenit, și ea, consilier județean. Singurul vicepreședinte pe funcție era Dan Manoliu, eterna rezervă de cadre a PSD-ului, care nu reușește niciodată să ajungă la mărul de aur. Consilierii județeni, sfătuiți nu se știe de cine, în urma negocierilor așa-zis de taină, au ales un alt (al doilea) vicepreședinte, pe Daniel Vasiliu Macovei, de la UNPR. În acest moment, Consiliul Județean Neamț avea doi vicepreședinți, dintre care, potrivit legii, trebuia să se aleagă un președinte. Și niciunul din cei doi nu era Emilia Arcan.
Reamintim pasajul din adresa transmisă Prefecturii Neamț în 2015: ”Prin abrogarea art.102 din Legea nr. 215/2001, președinții consiliilor județene aleși prin vot direct, precum și vicepreședinții acestora, exercită în continuare atribuțiile prevăzute la art. 69, art.70, art.71 alin (1), (2) și (3) și atr. 72, până la data organizării alegerilor generale locale din anul 2016, întrucât, așa cum am arătat, prevederile Legii 115/2015 se aplică alegerilor organizate pe durata unui mandat, conform alin. (1) al art. 132.”
Nu s-a procedat așa și Emilia Arcan a fost aleasă președinte prin votul consilierilor, indirect, adică exact cum spunea adresa de la minister că nu este legal!
Hotărârea Consiliului Județean Neamț prin care Emilia Arcan a fost aleasă indirect, prin aplicarea unei legi care, în acest caz, trebuia să-și producă electele după alegerile locale din 2016, nu a fost contrasemnată, pentru legalitate, de secretarul județului, tocmai din acest motiv. Acest lucru a fost adus și la cunoștința prefectului Angheluță.
Din acest moment, ar fi trebuit să intervină Prefectul, care știa poziția oficială, transmisă de minister. Ori, prefectul Angheluță a girat, el, numirea unui pesedist și a spus că, în urma unor alegeri pornite pe vot direct, uninominal, este legală alegerea un președinte prin vot indirect. Cu tot respectul pentru Instituția Prefectului, de data aceasta, a interpretat o lege în folosul unui partid dornic să conducă Consiliul Județean înainte de alegeri. O putea face foarte bine punându-l președinte pe Dan Manoliu, de exemplu, caz în care totul ar fi fost legal, el fiind vicepreședinte în funcție în acel moment. Sau ar fi putut-o pune chiar pe Emilia Arcan, dacă, mai întâi, ar fi ales-o vicepreședinte și apoi i-ar fi dat atribuții de președinte. Din motive care țin de bucătăria internă a PSD-ului și de relația cu UNPR-ul, a fost aleasă această soluție, care ocolește legea și care ar trebui să ducă la o reacție promptă din partea noului prefect, Niculina Dobrilă.
În fața acestor evidențe, Mesagerul de Neamț va solicita punctul de vedere oficial al ministrului de Interne Petre Tobă și, mai ales, al primului-ministru Dacian Cioloș, pe care-l invităm, de asemenea, să-și trimită Corpul de Control la CJ Neamț, pentru verificare și pentru a nu ne trezi mai târziu că toate actele semnate de Emilia Arcan pot fi contestate și lovite de nulitate.
Valentin BĂLĂNESCU
