Săptămâna aceasta se numește „Săptămâna Luminată” sau „Albă” și aduce timp înnoit și ceruri deschise, ceremonialuri funerare arhaice, prezente încă în hotarul satelor noastre, ”slobozirea apelor pentru morți” și obiceiuri precum ”plugarul”, ”tânjeaua”, ”udatul” ori ”stropitul fetelor”, ce odinioară constituiau importante practici magice de protecție, fertilizare, purificare.
Joia de după Paști mai este numită în popor Joia necurată sau Joia rea. Împreună cu prima joi de după Rusalii, alcătuiește, în calendarul popular, Joile verzi. Aceste sărbători mai sunt ținute de femei. Există credința printre ele că, dacă muncesc de aceste sărbători, le va merge rău.
Femeile țineau această zi pentru ca membrii familiei lor să fie feriți de boli și pentru ca pomii să dea rod. În această zi, este recomandat să se dea de pomană pește, de sufletul celor adormiți. Tot pentru cei adormiți se realiza un ritual, încă de răsăritul soarelui. În zori, se făcea focul, cu nouă buciumei, pentru a încălzi sufletele morților.
De altfel, săptămâna de după Paști era ținută de femei aproape toată: marțea pentru boala cea rea, miercurea pentru tunete și trăsnete, joia pentru grindină, vinerea pentru rodirea pământului. Amintim de „Sâmbăta Tomii”, prima din ciclul celor nouă sâmbete interzise, și „Duminica Tomii”, numită în calendarul popular „Paștile Mic” sau „Paștile Morților”.
aptamana* Porțile Raiului în Săptămâna Luminată
Prin Învierea Domnului nostru Iisus Hristos din morți, în tradiția creștină s-a împământenit vorba că Raiul se deschide tuturor sufletelor reținute în prinsoarea iadului, începând de la Adam și până la venirea Mântuitorului. Porțile Raiului ar rămâne deschise de la Înviere până la Duminica Tomei.
Ca dovadă că, în acest interval, Raiul este deschis, după credința poporului și datina cea veche, în ziua de Înviere se scoate ușa din mijloc a altarului bisericii și se pune deoparte. Așa stă, apoi, toată Săptămâna Păștilor.
Vorbe din bătrâni spun că cine moare în acest interval – și mai ales în ziua de Paști sau în săptămâna cea dintâi după Paști, numită pretutindeni Săptămâna Luminată – merge de-a dreptul în Rai.
Bătrânii povesteau că Lumina Raiului strălucește fiecărui suflet care și-a încheiat existența întrupată în această săptămână, dar și pentru că, în timpul acesta, ușile Raiului sunt deschise, iar cele ale iadului închise. Cel care moare este primit în Rai, indiferent de păcatele care le-a făcut, căci toate i se iartă.
Și pruncii care se nasc în această perioadă (Vinerea Scumpă) sunt binecuvântați. Iar cel ce se naște – mai ales când trage clopotul întâia oară la biserică – este un om norocos pentru toată viața.
Alte credințe din popor arătau că după Vinerea Scumpă se dă dezlegare la ploi. Prima duminică după Paște, numită Duminica Tomei sau Paștile Mici sau Druștele, este o sărbătoare consacrată celor adormiți. În această zi, se fac și pomeniri pentru cei înecați.
În unele zone, se păstrează tradiția conform căreia Botezul era săvârșit în noaptea de Paști, iar cei botezați erau numiti „luminați”. Ei purtau haine albe în toată săptămâna următoare, de unde și numele de Săptămâna Luminată.
