O poveste desprinsă din filmele horror, despre o măicuță de la Agapia călugărită împotriva voinței ei, care ar fi murit la Viena, a provocat reacții intense în mediul on-line. În esență, au fost înfierați Biserica (în calitatea ei de instituție) și medicii, care n-au văzut că tânăra ar fi avut un făt mort în uter, nu o tumoră, și ar fi trimis-o la Oncologie, la Iași, de unde ar fi ajuns – paradoxal și inexplicabil – la Viena. Toată povestea are accente de-a dreptul dramatice, începând cu copilăria fetei – austeră, cu un tată polițist fixat pe reguli -, apoi cu obligarea ei la a merge la mănăstire „să se spele de păcate lumii”, continuând cu o dragoste interzisă, o tentativă de a face avort, muncă la animalele din grajdurile mănăstirii în condițiile unei hemoragii severe, pentru ca, în final, să intervină bâlbâiala dintre spitale și moartea iminentă.
Bineînțeles, comentariile au curs gârlă pe blogul pe care a apărut povestea, dar nimeni nu zice că ar fi cunoscut-o pe această Iasmina Popescu (născută pe 21 mai 1989) altfel decât din mediul on-line, unde a existat un cont de facebook cu numele acesta, dar, între timp, a fost șters.
Cum simpla poveste a devenit un complicat scandal, poliția a intrat pe fir și a început verificările. De la prima consultare a bazei de date, au apărut suspiciuni că întregul subiect este, de fapt, o fabulație – cutremurătoare și lacrimogenă, e adevărat -, dar cu extrem de multe semne de întrebare și nepotriviri. În fond, dintr-o țară fruntașă în Europa la numărul de cazuri de cancer de col uterin (confirmate și grave), de exemplu, câte ajung la Viena? Și cam cât de incompetenți ar trebui să fie medicii de la un institut Oncologic, regional totuși, ca să nu vadă că „tumora” are „mâini și picioare” și este, de fapt, un făt ucis în pântecele mamei? Ca să nu mai vorbim că un pacient care decedează într-un spital din Europa marți în niciun caz nu poate fi înmormântat sâmbătă la Târgu-Neamț, în condițiile în care numai formalitățile durează una-două săptămâni.
În ciuda nepotrivirilor, polițiștii chiar au verificat fiecare aspect. Mai ales că, deja, pe anumite mijloace media, începuseră să apară titluri șocante și breaking-news-uri.
În baza de date, n-a fost găsită nicio persoană cu numele Iasmina Popescu, născută la data respectivă, în județul Neamț. S-a mers, apoi, pe ipoteza că numele Popescu nu este real, dar nici căutările după prenume n-au dat un alt rezultat. Deci, această persoană nu există, pur și simplu.
După cum nu există niciun polițist din județul Neamț care să aibă o fiică de această vârstă, care fie călugăriță. În evidențele Mănăstirii Agapia nu există nicio persoană cu acest nume, la Spitalul Târgu-Neamț n-a ajuns nicio tânără cu hemoragie, care să fi fost transferată la Institutul Oncologic din Iași, iar sâmbătă, la Târgu-Neamț, nu este programată nicio înmormântare a vreunei persoane tinere.
„Eu am mari îndoieli că este ceva adevărat, dar am verificat fiecare aspect, să ne asigurăm că nu este vorba despre comiterea vreunei infracțiuni”, a declarat comisarul șef Paul Tablan, șeful Poliției Neamț. „Dacă ar fi ceva real, am discuta despre ucidere din culpă și chiar ar fi un dosar simplu de instrumentat. Dar nu avem nicio victimă, această persoană nu există, n-a făcut nimeni plângere și, din câte am înțeles, prietenul ei, care susținea că ar fi tatăl copilului, a afirmat că, de fapt, el n-a întâlnit-o niciodată”.
Până să se lămurească lumea că nimic nu e adevărat, iar măicuța gravidă nu există, răul este deja făcut și pe obrazul mănăstirii se mai vede urma bine conturată a unei palme. Întrebarea este cui folosește.
„Am auzit de acest subiect și am făcut verificări la mănăstire”, ne-a declarat preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. „Din informațiile pe care le deținem, această persoană nu făcea parte din obștea Mănăstirii Agapia. Cred că este bine să vă adresați organelor de poliție, care vă pot confirma că nu apare nicio persoană cu acest nume ca fiind domiciliată în Agapia, nici măcar cu viză de flotant și nici născută în 1989”.
Concluziile pot fi trase la o analiză sumară a cazului. S-a creat o emoție, reală, pe baza unei povești, în esență, false. Deși, dacă „despicăm” cazul pe felii, în fiecare din ele găsim accente reale. Au existat fete nefericite călugărite cu forța, la fel cum au existat măicuțe care au adus copii pe lume (inclusiv o stareță de mănăstire). Au existat și, din păcate, mulți mai profesează încă, medici care au pus diagnostice greșite, la fel cum au existat pacienți care au murit în spitale. Iar pe aceste bucăți de întâmplări, adevărate și frecvente în societatea în care trăim, cineva a creat o poveste mincinoasă, chiar dacă a făcut-o cu bune intenții. Cu precauții, pentru că n-avem nume de medici, n-avem nume de părinți, n-avem nici măcar numele victimei, ci doar un cont de facebook, șters imediat după ce subiectul a „explodat”. Un singur nume e real și terfelit: cel a Mănăstirii Agapia. Deci, ”prietenul virtual” a reușit un atac țintit și eficient.
Pentru că, în aceste vremuri, cu mult prea multe ”like”-uri și ”share”-uiri, dar prea puțină curiozitate în a merge și dincolo de un titlu șocant, oricâte dezmințiri s-ar da de acum înainte, va fi foarte greu de estompat ideea că ”ceva-ceva tot a fost acolo”. Răul a fost amplificat prin faptul că povestea a fost preluată de televiziuni și de ziare on-line, care, fără să facă minime verificări, au răspândit-o la rândul lor. Lucru care nu s-a întâmplat, de exemplu, în cazul altor povești horror: ambulanțele care răpesc copii de pe stradă pentru prelevare de organe.
Practic, toată povestea este o lecție de manipulare făcută ca la manual, după toate ”rigorile” meseriei. Cu atât mai mult, revine, obsedant dacă doriți, întrebarea ”Cui folosește?”.
Dana Ostahie
