Ca peste tot în județ, gunoiul generează probleme și la Bicaz, numai că, fără a se putea afirma cu siguranță că e spiritul tradițional al locului, chestiunea deșeurilor – colectare, transport, valorificare – este împrăștiată la Bicaz. Inclusiv în instanță.
Pe de o parte, una rezolvată, există depozitul vechi, care nu mai putea fi folosit și, deci, a fost închis și destul de bine conservat. Este gard și, mai surprinzător, acesta rezistă, a crescut iarba peste pământul cu care au fost acoperite gunoaiele, iar zona pare să-și revină, chiar dacă maschează o groapă destul de mare de gunoi. Ce s-o fi întâmplând în profunzime, la nivelul pânzei freatice, este greu de anticipat și va cădea în sarcina nepoților noștri să o rezolve. În loc de pază, care ar costa foarte mult, a fost instalată o cameră video, alimentată de la un panou solar. Dacă ar încerca să fure cineva gardul, există și un sistem de avertizare. Asta acum.
Mai înainte vreme, Primăria Bicaz și alte primării din zonă au avut o încercare de asociere cu o societate din Miercurea Ciuc, județul Harghita. Este vorba despre Ave Huron, cu acționariat inclusiv din Ungaria. Povestea asocierii este foarte complicată, dar cu un deznodământ cert: în acest moment, Primăria Bicaz are un proces cu firma harghiteană, unul în care acuzațiile curg din toate părțile. Ave Huron acuză faptul că Primăria Bicaz nu a trecut în acte toată populația orașului. Cei de la primărie susțin că firma nu a plătit redevențele. O parte a adevărului se presupune că va fi stabilit de instanță. O altă parte va rămâne probabil un mister generat de negocieri pe undeva prin zona Tașca.
În acest moment, pentru colectare, s-a încheiat contract cu societatea Brantner, care operează și la Piatra Neamț. Pentru a putea face față cheltuielilor cu colectarea și transportul gunoiului, fiecare locuitor al orașului plătește lunar 5 lei, indiferent că stă la casă sau la bloc. Anual, asta înseamnă vreo 500.000 lei.
Viceprimarul Nicu Butnaru ne-a declarat că în fiecare lună se strâng între 120-130 de tone de gunoi. Potrivit datelor financiare puse la dispoziție de Primărie, fiecare tonă de gunoi se plătește cu 200 de lei, la care se adaugă TVA-ul de 20%. La o medie lunară de 125 de tone, vorbim despre 30.000 lei plătiți către Brantner, care preia gunoiul din zonele de colectare amenajate în oraș. Excepție fac satele Secu și Izvorul Alb, unde colectarea o face Primăria, că pe drumurile forestiere se intră destul de greu cu mașinile, în lipsa ”mijloacelor specifice”.
Un calcul simplu arată că Primăria Bicaz încasează lunar spre 41.700 lei și cheltuiește cu Brantner aproximativ 30.000 de lei. Diferența de bani acoperă, probabil, colectarea gunoiului din cele două sate. Plus sumele de până în 15%, care sunt aplicate pentru colectarea neselectată a gunoaielor, bani care ajung la Administrația Fondului de Mediu. În mod surprinzător, pentru anul 2015, Primăria Bicaz a plătit o sumă infimă, până în 1.100 lei! Semn că, de multe ori, contează raportările, nu neapărat situația din teren.
* Încasări pe proprie răspundere
Primăria Bicaz încasează, din taxa pe gunoi, 41.673,6 lei lunar, sumă care include și contribuțiile firmelor. De la firme, pentru gunoi, se încasează 101.916 lei, anual. Agenții economici sunt taxați la metru cu de gunoi, în funcție de declarațiile pe proprie răspundere.
În total, într-un an, locuitorii și firmele aduc primăriei peste 500.000 de lei.
Valentin BĂLĂNESCU
