Motto: ”Eram mulți și puternici, stăpâneam vaste teritorii…” – reclamă tv la Domestos
Comunele din jurul municipiului Roman sunt exact ceea ce trebuie să fie din punct de vedere al salubrizării, adică părți ale aceluiași domeniu care lesne s-ar putea numi feuda Rossal.
Toate au, prin primarii lor aleși sau realeși, contracte cu unica firmă, Rossal, diferențe apărând doar la modul de colectare a gunoiului și, ușor, la taxare.
Spre exemplu, cine-și permite are contract de colectare a gunoiului din poartă-n poartă, iar cetățenii plătesc o taxă primăriei, pentru asta sau nu neapărat. Cine nu-și permite, centralizează gunoiul, firma îl preia și, la fel, cetățenii plătesc o taxă primăriei. Cine își permite chiar mai mult decât cei cu contracte din poartă în poartă, centralizează gunoiul, firma îl preia și cetățenii NU plătesc o taxă primăriei…
Este cazul comunei Săbăoani, unde doamna primar Valeria Dascălu argumentează lipsa taxei: ”Cetățenii nu au nicio facilitate, își duc singuri gunoiul, cum pot, cu roaba, cu sacul, la punctele de colectare (și sunt 34 de puncte în toată comuna – n.n.) și, deci, nu au ce să plătească”.
Dar serviciul de a scăpa de gunoi nu ar fi de plătit? Ba da, dar îl plătește primăria firmei Rossal. ”Cam un miliard de lei vechi pe an”, declară doamna primar. Așa o fi, deși unii susțin că, de fapt, suma ar fi chiar dublă, dar, vorba aceea, dacă își permit…
La Dulcești, după cum arată pubele, nu s-ar zice că sunt prea ”frecventate”, dar, în ochii legii – nu ai lumii -, lucrurile sunt acoperite de hârtii.
Primarul Mihai Michiu detaliază: ”Avem un contract cu Rossal de… trei ani. Și nici nu a mai apărut altcineva. Avem contract Primăria cu firma, nu contracte individuale, fiindcă avem pubele pentru gunoi. Cetățenii duc gunoiul la pubelă și, de acolo, este ridicat de firma de salubritate. Primăria plătește 70-80.000 de lei pe an ridicarea gunoiului, iar cetățenii plătesc la primărie o taxă anuală de salubritate, în valoare de 15 lei de persoană. În momentul de față, așteptăm să vedem ce se întâmplă cu Eco Neamț… Probabil vor fi alte reglementări, operatorul care va câștiga licitația va face contract cu fiecare persoană și nu va mai fi implicată primăria cu nimic, în afara pubelelor care sunt obligatorii la instituții. Dar văd că merge greu tare…”
La Horia, chiar peste drum de primărie, este un punct de colectare, pe DN 15D. Asta e practica. Teoria ne-o explică dl. Cristian Baciu, primarul comunei: ”Avem un contract de prestări servicii cu Rossal Roman până preia Eco Neamț. Firma vine de două ori pe săptămână și preia gunoiul. Cetățenii au saci pentru gunoi – le-am dat noi -, ei scot gunoiul la poartă în saci, de la poartă îl colectează primăria, cu tractorul cu remorcă și cei de la 416 (beneficiarii Legii 416/2001 a venitului minim garantat, care sunt obligați să presteze un număr de ore de muncă în folosul comunității – n.n.) și îl duce la punctul de colectare. Acolo este o rampă, unde avem în custodie douăzeci și ceva de pubele. Se pune gunoiul în pubele, vine mașina de la Rossal și se încarcă din pubele în mașină și, astfel, avem strictă evidența cantității de gunoi. Cetățenii plătesc o taxă anuală de salubritate, de 40 de lei pe gospodărie”.
Petrică Prichici povestește cum e cu gunoaiele în general și cu Rossal-ul în particular, în comuna Ion Creangă, al cărei primar este: ”Salubritatea în comună o rezolvăm cu Rossal-ul. Când s-a făcut licitație, acum mai mulți ani, s-au prezentat două firme și asta a oferit condițiile cele mai avantajoase. Efectiv, primăria strânge gunoiul de la populație și îl colectează într-un singur punct, de unde vine Rossal-ul și îl ridică, de două ori pe săptămână. Așa ne iese mai ieftin. Adică vreo douăzeci și ceva de mii de lei. Asta fiindcă i-am ținut din scurt… din foarte scurt i-am ținut… Populația plătește o taxă anuală de salubritate, de 29 de lei pe gospodărie, iar societățile comerciale plătesc o taxă de 174 de lei pe an. Și, astfel, reușim să acoperim facturile Rossal-ului, cu banii din taxa de salubritate. Dar asta fiindcă îi ținem din scurt… Problema este că acest contract se apropie de expirare și nu mai putem să-l prelungim, fiindcă nu mai avem cadru legal… Și nici nu putem face o altă licitație, fiindcă suntem cu județul… Dar nici județul nu termină odată… Eu am făcut deja intervenții, și la Consiliul Județean, și la Eco Neamț, dar n-am primit niciun răspuns… Și chiar e o problemă, fiindcă, după aceea, intrăm în contradicție cu mediul. În viitor, nu prea știu cum va fi. Se spune că taxele vor trebui mărite. Și, dacă nu plătește populația, trebuie să plătească primăria. Iar oamenii abia așteaptă să nu plătească… Ce să mai vorbim…? Eu spun de atâția ani: primăriile – mă rog, angajații – funcționează după aceeași lege, 215, și la oraș, și în comune; da, dar în timp ce la oraș există în organigrama primăriei servicii, compartimente, birouri, cu șefi de serviciu, șefi de compartimente și așa mai departe, la comune omul este și serviciul. El e și șef, el e și subordonat, el e și executant…”
Adrian Diaconu, fost primar al comunei Cordun, este cel cu darea de seamă pe cum s-a făcut salubrizarea până în luna iunie și, în principiu, cum a lăsat-o moștenire: ”Contractul de salubritate este încheiat între Rossal și primărie. Primăria achită facturile Rossal-ului, iar populația plătește o taxă la primărie, taxă anuală în valoare de 30 de lei pe persoană. Primăria a dat, gratuit, fiecărei gospodării din comună, câte două pubele și saci, tot gratuit, pentru 2 ani. Efectiv, populația ar trebui să predea gunoiul cumva separat: gunoi menajer și alte deșeuri… De aceea le-am și dat câte două pubele. Colectarea de către Rossal se face din poartă în poartă și ei ar trebui să ia gunoiul separat, numai că… Bine, pe domeniul public am pus pubele metalice și colectoare pentru PET-uri, în care populația depune de asemenea deșeuri… E un fel de preselecție, fiindcă suntem obligați să reciclăm o anumită proporție din deșeuri. Asta e acum. Când o să apară noul operator, acela va încheia contract direct cu cetățeanul și o să vedem cum va mai fi…”
La douăzeci și ceva de kilometri de Roman, în comuna Boghicea, traficul de „atelaje cu tracțiune animală” este considerabil încă. Cele patru sate, Boghicea, Căușeni, Slobozia și Nistria, sunt curățele. Nu vezi gunoaie aruncate prin șanțuri ori pe câmp.
Primăria comunei are încheiat un contract de salubritate cu… ați ghicit, Rossal! Primarul (nou ales) Mihai Cazamir este bine pus în temă: ”Rossal-ul vine o dată pe săptămână. Noi avem tomberoane în toată comuna, adică în toate cele patru sate, și oamenii duc gunoiul la tomberoane. Cei de la Rossal, când vin, opresc întâi la primărie, iau un reprezentant cu ei și merg și golesc tomberoanele. Delegatul de la primărie confirmă cantitatea și… De costat, ne costă cam 5.000-6.000 de lei pe lună (adică 60.000-72.000 de lei pe an – n.n.)… De la cetățeni, noi încasăm o taxă specială de salubrizare, de 10 lei/ gospodărie/ an”.
Ceva mai la sud, în comuna Bâra, la orele amiezii, activitatea pare să înceteze complet. Dar nu și în primărie, unde se asigură un fel de ”permanență”… ”Domnul primar este la masă, dar trebuie să fie domnul vice…”, ne informează o funcționară, deloc afectată de caniculă, întrucât poartă pulover… Domnul viceprimar Constantin Ciobanu a fost cât se poate de ambiguu în răspunsuri: ”N-aș putea să vă dau sume exacte și nici n-am de la cine le lua, dar, oricum, e piperat costul salubrității cu Goscom… cu Rossal am vrut să zic. Cu cetățenii cum facem: le dăm la schimb sacul menajer și îl colectăm cu un tractor cu remorcă. Sacii îi dăm gratuit, dar, după aceea, se percepe o taxă care este aprobată de Consiliul local… Nu mai știu cât e taxa asta, că hotărârea e de demult… Și-apoi, noi avem multe familii numeroase, în care veniturile sunt… venitul minim garantat. Și, dacă te duci la o familie, cu 14 persoane să zicem, și aplici taxa raportată la numărul de persoane, ar însemna ca tot ajutorul social să-l dea numai pe gunoi…”
Ceva mai târziu, când a venit și domnul primar Dănuț Petraru, am înțeles de la el cam cum stau lucrurile: ”Mai avem mult de muncă la nivelul mentalităților… Să vă dau un exemplu: primăria le-a dat saci pentru gunoi, primăria vine și le ia gunoiul din poartă, deci nu fac niciun efort să-l care undeva, primăria – când ia, să zicem, doi saci cu gunoi – dă alți doi saci, pentru data viitoare. Și pe acești saci gospodarul dă 2 lei… Ei bine, chiar în condițiile astea, tot mai sunt oameni care îi dau unuia 5 lei, ca să le ducă gunoiul în vreo râpă…De aceea spun: e vorba de mentalități. Și de aceea noi nu ne-am aruncat la niște taxe… Am zis că, mai întâi, să facem educație, să-i capacităm, să-i mobilizăm, să-i aducem pe calea civilizației și abia după aceea să aplicăm taxe…”
Comuna Sagna apare, de la distanță, cea mai cosmopolită: multe firme private, cabinete de avocatură și de mediere, parcări amenajate cu dale… Domnul primar Gheorghe Iacob e ferm în declarații: ”Cred că, în zona asta, de est, a județului, dintre comune, noi predăm cea mai mare cantitate de gunoi. Avem un serviciu de salubritate al primăriei, distribuim cu titlu gratuit saci menajeri către populație, colectăm sacii cu gunoi și Rossal vine, de trei ori pe săptămână, și ridică gunoiul. Asta ne costă cam 25.000 de lei lunar. Evident că nu putem acoperi suma asta cu banii din taxa specială de salubritate, care este de 30 de lei/ persoană/ an, așa încât dăm bani și din buget. Va fi însă greu, greu de tot, cu civilizația… Dacă așa, că ia primăria gunoiul din poartă, și tot mai avem probleme cu gunoaiele de pe câmp sau din viroage… vă închipuiți cum va fi când cetățenii vor trebui să depună gunoiul selectiv în acele pubele… Nu disperăm, însă trebuie educație… Când nu te costă nimic, te scapă primăria de gunoi, tu încă îi mai dai unui amărât un rachiu, ca să-ți ducă gunoiul la gârlă sau în altă parte… asta nu înțeleg…”
Dan AILINCĂI
