Neamț – județ european cu apucături românești. Gunoaie gestionate doar pe hârtie

Civilizația presupune, printre altele, și un sistem gândit, bine pus la punct, pentru preluarea și depozitarea deșeurilor. Producem munți de gunoaie, dar prea puțini ne punem întrebarea ce se întâmplă cu ele după ce-am cărat sacul din casă la pubela din spatele blocului. Cineva trebuie să le colecteze, să le transporte, să le selecteze, teoretic să refolosescă ce se mai poate din ele și, la final, să le depoziteze într-un spațiu adecvat, fără a pune în pericol sănătatea cuiva. Cât de bine se întâmplă toate aceste lucruri la Neamț?

Niște puhoaie, apărute în câteva rafale de ploaie, au adus spre civilizație deșeuri suficiente cât să umple întregul depozit făcut din bani europeni la Girov. Și este doar un exemplu. Mai avem, aproape în fiecare comună, râpe umplute cu tot felul de gunoaie, adevărate bombe infecțioase, care pun în pericol pânza freatică, din care cu toții ne luăm apa, asta ca să pomenim doar de unul din neajunsuri. Cu certitudine putem afirma că, în anul de grație 2016, în județul european Neamț, lucrurile stau nu prost, ci foarte prost din punct de vedere al gestionării gunoaielor, în condițiile în care banii alocați pentru chestia asta n-au fost deloc puțini.

Valoarea totală a proiectului ”Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Neamț” (SMID) este de 150.965.441 lei, cu tot cu TVA, banii fiind asigurați Fondul European de Dezvoltare Regională și bugetul statului – 105.592.479 lei, precum și din contribuția locală – 2.154.948 lei, la care se adaugă ”cheltuielile pentru lucrările considerate neeligibile în cadrul POS Mediu, dar necesare pentru implementarea proiectului, în sumă totală de 14.116.652 lei”, după cum informează Consiliul Județean Neamț.

Ce au făcut autoritățile cu acești bani?

Un depozit central la Girov (”Depozitul Girov va prelua toate deșeurile din județ, excepție făcând cele ce provin din Piatra Neamț, care vor fi transportate la Depozitul Piatra Neamț, depozit ce va continua să funcționeze până în 2017” – zice site-ul oficial al Consiliului Județean), trei stații de transfer la Cordun, Târgu Neamț și Tașca, plus o stație de sortare la Cordun. Toate sunt construite în stil mai degrabă heirupist – să ne amintim vizitele periodice de lucru făcute de Culiță Tărâță și ședințele cu amenințări asupra constructorilor, etc. – și, din ele, niciuna nu funcțționează acum la parametri.

Motivele trebuie căutate în interesele generate banii câștigați într-o asemenea activitate, care a atras atenția Mafiei din toată lumea, în incapacitatea politicienilor locali de a trece peste orgolii și, din nou, interese, într-o legislație stupidă și încâlcită, făcută parcă să încurce, și, nu în ultimul rând, în proasta (nu, nu e slabă, e chiar proastă!) pregătire a funcționarilor care trebuie să o aplice.

În Neamț, am avut de toate și în primul rând orgolii. Consilierii PSD au blocat mult timp organizarea licitației pentru desemnarea operatorului de salubritate, care să primească pe mână sistemul integrat și să gestioneze gunoaiele măcar la nivelul prevăzut în proiect, dacă mai mult nu se putea. Când s-a ajuns, totuși, în faza licitației, interesele au fost atât de mari încât s-au văzut până și din fruntea județului, fapt pentru care lumea s-a speriat și licitația a fost anulată.

Ca să ne convingem cum s-a pus problema, să ne amintim că un om de afaceri din domeniu, cu relații la cel mai înalt nivel, atât în servicii, cât și în politică, declara (neoficial, desigur) că el nu se bagă la licitație, pentru că nu intră pe domeniul lui Pinalti și că, până la urmă, oricum va câștiga o firmă locală, una protejată de toată lumea și cu oameni plasați în structurile de control pe tot ce înseamnă Mediu. Și mai zicea respectivul că oricine va câștiga își va lua lumea în cap, din cauza șicanelor, controalelor, amenzilor etc.

În acest context, nici alb, nici negru, ci cu mai multe tonuri de gri, județul Neamț este fericitul beneficiar al proiectului european de gestionare a gunoaielor.

* Teoria, ca teoria, dar practica ne omoară…

În acest moment, un metru cub de gunoi dus la Girov este preluat cu 44,92 lei/mc cu tot cu TVA. Preț considerat mic, că nu include marjă de profit și nici redevență, serviciul fiind asigurat – în lipsa unui câștigător al licitației care nu s-a mai organizat – de o structură a Consiliului Județean. La costuri, se adaugă cele de colectare și transport, deloc neglijabile.

Teoretic, potrivit prezentării mărețului proiect european, colectarea ar fi trebuit să decurgă astfel: ”În zona urbană vor exista puncte de precolectare pentru blocuri, pentru casele individuale, colectarea se va realiza din casă în casă, iar în zona rurală vor exista puncte speciale de precolectare. Totodată, pentru a asigura și selectarea deșeurilor, la fiecare două puncte de precolectare vor fi containere selective pentru sticlă, metal, plastic și hârtie”.

A apărut chiar și un organism special înființat pentru a centraliza și controla/ coordona activitatea din proiect. Se numește ADI Eco Neamț și cuprinde toate localitățile din județ, cu tot cu Consiliul Județean. Până acum, însă, ADI Eco Neamț este celebră doar prin angajări preferențiale și multă vorbărie.

Practic, avem foarte multe vorbe, hârtii, contracte și, de cele mai multe ori, apar cuvinte precum ”legislație incompletă”, ”nu există norme de aplicare”, ”așteptăm lămuriri”, ”vom face”, ”vom drege” etc. În tot acest timp, gunoaiele se adună în județ.

La nivel de contracte, totul a început în februarie 2011, cu perioadă de implementare care se încheie pe 17 noiembrie 2016.

Cei 470.766 de beneficiari teoretici ai acestui serviciu mai au de așteptat, fiindcă, pare-se, unii s-au împiedicat în lege.

Toate investițiile realizate prin SMID Neamț ar fi trebuit concesionate operatorilor economici de salubrizare, care ar fi preluat și echipat platformele de colectare din județ cu: ”1.515 bucăți containere din plastic pentru colectarea deșeurilor din hârtie/carton (1,1 metri cubi), 1.515 bucăți containere din plastic pentru colectarea deșeurilor din sticlă (1,1 metri cubi), 1.515 bucăți containere din plastic pentru colectarea deșeurilor din plastic (PET, PEID, PE, PP) și metal (1,1 metri cubi), 12.700 bucăți pubele din plastic pentru colectarea deșeurilor biodegradabile (120 l) și 8.200 bucăți pubele din plastic pentru deșeuri reziduale în mediul urban (120 l)”, obiecte care sunt depozitate în acest moment la Stația de sortare și transfer Cordun, precum și cu 3.024 containere metalice (1,1 metri cubi) pentru deșeuri reziduale în mediul rural, care sunt depozitate la depozitul județean de deșeuri nepericuloase Girov.

De ce, nici măcar la această oră, nu au fost predate spre folosire acele containere? Explică managerul de proiect Mihaela Popa: ”Până la această dată nu a fost atribuit, prin licitație publică, nici un contract de delegare prin concesiune a unor activități componente ale serviciului de salubrizare a UAT-urilor din județul Neamț. Legislația aplicabilă concesiunii de servicii publice s-a modificat, acum fiind în vigoare Legea 100/ 2016. Nici până la această dată nu au apărut Normele de aplicare, fapt ce determină întârzierea reluării procedurilor de licitație anulate sau nederulate încă”.

În proiect, județul a fost împărțit în patru zone. Contractul de concesionare a serviciilor pentru Zona 1, cea din jurul municipiului Piatra Neamț, dar fără a include și orașul, ar trebui publicat în iulie 2016, dar fără o dată certă.

Pentru următoarele zone – 2 Roman, 3 Târgu Neamț și 4 Bicaz -, lucrurile au fost mai complicate. S-a ajuns la Curtea de Apel Bacău. Ca să ne dăm seama de cât de mare este prostia în administrația centrală și locală, cireașa de pe tort – sau, ca să păstrăm registrul, vârful grămezii de gunoi – aflăm că nu se prea pot face licitații noi, că nu există norme de aplicare a Legii 100/2016 privind concesiunile de servicii publice! Dacă luăm de bun ce ne zic cei de la Consiliul Județean, înseamnă că nicăieri în țară nu se mai organizează proceduri, că nici pe-acolo nu sunt norme. E greu de crezut așa ceva… Mai degrabă, explicația se găsește în altă parte.

Licitații blocate de incompetență sau de interese obscure

Pentru a putea fi pus în practică – sau, vorba dragă a funcționarilor, implementat – un proiect de asemenea anvergură, este nevoie de niște societăți comerciale puternice, autorizate, și de un beneficiar care să vrea să încheie contractele cu aceste societăți, nu cu unele propulsate în față de interese politice sau de grup.

În acest moment, nu există nici un contract încheiat sau, cum spun cei de la Consiliul Județean, ”Nu a fost atribuit prin licitație publică niciun contract de delegare prin concesiune a unor activități componente ale serviciului de salubrizare a UAT-urilor din județul Neamț”.

Dacă îi întrebăm pe cei de la ADI Eco Neamț, vom afla că, din punctul de vedere al firmelor potențial participante la licitație, este contestată o prevedere din caietul de sarcini, ca personalul care urma să opereze contractele să fie din Neamț, și că, din punctul de vedere al Eco Neamț, ei au vrut să facă un bine atunci când au impus această condiție în caietul de sarcini. În acest punct, ne mirăm, ne scuturăm și încercăm să ne revenim din șoc.

O asemenea prevedere, idioată din punct de vedere al legislației muncii, unde să dai liste cu numele și prenumele celor pe care urma să-i angajezi și să plătești penalități către Eco sau județ, era clar că poate fi contestată, ceea ce s-a și întâmplat. Dacă mergem pe prezumția de prostie bine intenționată, atunci avem o problemă cu competența celor care au întocmit caietul de sarcini și se impune de urgență o schimbare. În schimb, dacă mergem pe ideea că s-a vrut avantajarea unei firme sau a mai multora, lucrurile trebuie privite din altă perspectivă, iar amânările cauzate de asemenea interese ar trebui suportate din buzunarul incompetenților interesați.

”În caietul de sarcini pentru licitații, la solicitarea primarilor din Neamț, care până acum gestionau problema deșeurilor pe cont propriu, am introdus criteriul social – angajații firmelor care vor concesiona serviciile să fie din județ. Primarii spuneau că le rămân oamenii fără loc de muncă, așa că am căutat o soluție. Doar că, atunci, a apărut o firmă din Bacău, care a reclamat în instanță criteriul introdus de noi și așa s-a pierdut, și s-au amânat și licitațiile pentru concesionarea serviciilor” – Vasile Șendrea, director executiv la ADI Eco Neamț.

* Și administrarea depozitului de la Girov s-a blocat în instanță

Depozitul de la Girov este – sau ar trebui să fie – inima întregului sistem. Aici trebuia să vină un agent economic, care să preia serviciul, să plătească o redevență județului și să se ocupe de deschiderea unui nou depozit, din banii încasați pe primul. Deși lucrarea este gata de mult, nici în acest moment nu s-a găsit operatorul: ”În prezent, activitatea de operare a Depozitului județean de deșeuri de la Girov este realizată, începând cu 1 iulie 2015, de către Serviciul Public de Administrare a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în Județul Neamț (SPA SMID Neamț), aflat în subordinea Consiliului Județean Neamț, înființat în baza Hotărârii nr. 53 din 19.03.2015, pe o durată limitată de timp, până la desemnarea prin licitație publică deschisă a unui operator specializat”, precizează aceeași Mihaela Popa, managerul proiectului. Altfel spus, o soluție de avarie, găsită pe timpul lui Constantin Iacoban.

De ce s-a ajuns în situația aceasta?

Vreo doi ani, în Consiliul Județean s-au dus lupte politice, între Culiță Tărâță și reprezentanții PSD cu diferite formule de colaborare, care au blocat inițierea licitației. Când ea a fost, totuși, organizată, s-au introdus în caietul de sarcini – din dorință politică, neștiință sau indolență – prevederi care puteau fi ușor contrestate. În aceste condiții și în urma presiunilor imense, licitația a fost suspendată, pe 14 ianuarie 2015. Și va rămâne așa până la ”soluționarea definitivă, în instanță, a contestațiilor formulate în cauză de către participanți la licitație, cauza formând obiectul dosarului nr. 916/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a II a, Contencios Administrativ și Fiscal. La termenul de 02.03.2016, instanța a amânat pronunțarea până la 09.03.2016. La data de 09.03.2016, instanța s-a pronunțat în ședință publică, respingând contestația formulată de Asocierea ASA Servicii Ecologice SRL – Compania Romprest Service SA, ca neîntemeiată, cu drept de recurs la Tribunalul București în 15 zile de la comunicarea hotărârii. Nu s-a comunicat hotărârea până la această dată, cu toate că instituția noastră a transmis și solicitare scrisă la instanță”, spune Mihaela Popa.

Cum se pierd gunoaiele pe traseu

După atâta teorie, o altă anomalie constatată din practică este că, în mod oficial, la Girov a ajuns mai puțin gunoi decât se estimase. Până la această dată, deci într-un an de funcționare, în celula I de la Girov, s-au depozitat 34.000 tone de deșeuri, care ocupă aproximativ 45.000 mc, reprezentând 4,3% din capacitatea calculată a celulei (care este de 980.000 mc), cu o durată de viață estimată de 5 ani. Dacă se menține același ritm, este mai mult decât probabil că se va prelungi durata de viață a celulei I.

Întrebarea firească este dacă, în acest moment, producem mai puțin gunoi decât înainte de pornirea depozitului. Răspunsul clar și logic este gunoi se produce chiar mai mult. De ce nu ajunge el, tot, la Girov? Din nou, răspunsul este simplu și ține de costurile de operare, care ajung să depășească puterea de plată a unei primării. Din acest motiv, se caută soluții, de cele mai multe ori dincolo de lege, dacă nu chiar bine încălcând-o. Se depozitează gunoiul prin râpe, pe marginea apelor, se dă foc la ce se poate, totul pentru a se plăti cât mai puțin. Nici chiar firmele care au contracte cu primăriile nu sunt interesate să transporte tot gunoiul colectat, deoarece asta înseamnă costuri suplimentare.

Oficial, un răspuns din interiorul sistemului sună așa: ”Calculele de atunci, din 1998, nu mai corespund cu realitatea de acum. Populația a scăzut, fapt ce a dus și la scăderea cantității de gunoi produse. O altă cauză o reprezintă cei care preferă incendieze gunoiul, în loc să-l transporte la depozit, pentru că îi costă mai puțin. Rentabil este, dacă ne raportăm la momentul de dinainte de deschiderea depozitului, când cei din zona de munte trebuiau să ducă deșeurile în alte județe și nu în cele apropiate. Dacă va mai fi sau nu rentabil, rămâne de văzut și în funcție de cum vor decurge lucrurile din punctul de vedere al legislației europene”, spune Vasile Șendrea.

Unele primării au introdus taxă de salubritate, altele nu percep niciun ban de la oameni, există o mulțime de soluții găsite pe plan local. La un moment dat, deputatul Ioan Munteanu vorbea de o inițiativă care să ducă la acordarea unei subvenții pentru primării în cazul colectării gunoaielor. El spune că s-a discutat în comisii parlamentare, iar actualul ministru al mediului s-ar fi arătat interesat de idee, urmând ca specialiștii din minister să caute corespondențe în alte tări pe acest subiect. Până atunci, primăriile fac contracte cu operatorii pe care-i găsesc pe piață și, teoretic, ar trebui ca gunoiul să ajungă într-o rampă de sortare, după care la Girov.

În materialele care urmează, încercăm să facem o radiografie a câtorva din aspectele privind această problemă, așa cum le-am văzut, ca reporteri. Din partea dumneavoastră, a cititorilor, așteptăm reacții, informații locale și propuneri pentru autoritățile locale și județene.

Andreea AMARIEI

Valentin BĂLĂNESCU