Miezul verii pastorale este indicat de intervalul de trei zile (15-17 iulie sau, în alte zone, 16-18 iulie), atunci când la sate este ținută cu sărbătoarea Circovilor de vară. Împreună cu Circovii de iarnă, Circovii de vară împart anul popular în două părți egale. Circovii sunt descriși ca niște forțe, entități malefice sau benefice, în funcție de zona unde este ținută tradiția. Aceste existențe provoacă furtuni, vârtejuri, tunete și fulgere, prăpăd în turmele de vite, precum și o boală ciudată, numită ”Luatul din Circovi”, asemănătoare cu ”Luatul din Căluș”.
Frați ai Circovilor de Iarnă, care marchează miezul iernii și împreună cu care împart anul pastoral în două anotimpuri, Circovii de Vară fac parte din sărbătorile populare românești. Sărbătoarea lor ține trei zile – 15, 16 și 17 iulie. În satele de altădată, aceste trei zile aveau o serie de restricții: erau interzise cusutul, țesutul, torsul, prelucrarea lânii și a pieilor de animale.
În veacurile trecute, majoritatea țăranilor nu știau carte și, ca să țină minte mai ușor sărbătorile mărunte de peste an, atunci când urmau unele după celelalte, le uneau sub semnul uneia singure. Așa s-a petrecut atât cu Circovii de Iarnă (”Sfântul Petru de Iarnă”, Sfântul Antonie, Sfântul Atanasie și Sfântul Chiril, prăznuiți pe 16, 17 și 18 ianuarie), cât și cu frații lor din miezul verii, Circovii de Vară sau Circovii Mărinei (Sf. Mc. Chiric și Iulița, Sf. Mc. Atinoghen, Sf. Mare Muceniță Marina), însemnați calendarul popular între 15 și 17 iulie.
Împreună cu Circovii de iarnă, aceștia împart anul în două părți egale: vara cea trudnică, atunci când turmele de oi sunt duse la munte, și iarna cea liniștită, când oile se întorc la iernat.
În alte zone, zilele Circovilor de Vară erau ținute cu strășnicie mai ales de femeile îngreunate (însărcinate); mai erau ținute și pentru ca oamenii să fie feriți de poceală, amețeală, nebunie, căzături, trăsnet, grindină, primejdie în vite.
Circovii se mai numesc Goreșniți și, în aceste trei zile, nu se strâng lucrurile în grămezi, nu se fac căpițe de fân, ca să nu se aprindă de la trăsnet.
* Obiceiuri și tradiții populare de ziua Sfintei Mucenițe Marina
Într-o legendă, se povestește că Marina l-ar fi bătut pe dracu-n cap cu un ciomag și un ciocan, pentru simplul motiv că dracul ar fi vrut să toace la o biserică. Ziua ei era ținută altădată cu sfințenie, mai ales de nevestele tinere. Despre Sf. Marina se spune că este protectoarea pasărilor de curte și a sufletului copiilor morți. Această zi o țin în special femeile însărcinate, de frica bolilor.
Prin unele părți, de Sfânta Marina, femeile se prind surate, iar bărbații frați de cruce. Toată viața se vor ajuta între ei, ca și frații de sânge.
De Circovii Mărinei nu se lucra, nu se împrumuta nimic și nu se făcea curat. Se dă de pomană pâine și miere. Cei mai importanți sfinți ai perioadei aveau, fiecare, câte trei circovi – Ciurica, Marina și Sântilie. Se spune despre ei că au fost trimiși pe pământ ca să observe oamenii și să-i pedepsească atunci când nu sunt respectate regulile transmise din moși strămoși.
Oamenii erau sfătuiți ca, în această zi, să lucreze numai până la prânz. După aceea, era bine să citească viața sfintei Marina, să fie liniștiți, alături de familie. Din popor se spune că, făcând acestea, vor fi feriți de pericole în călătorii, precum și de căzături, smintituri, de foc și de înecăciuni.
În aceste zile, se împărțeau de pomană lumânări, pui de găină, mere și mături de pelin.
Ziua Marinei se ținea pentru ca sufletul să iasă lesne când i-a venit sorocul. În alte părți, Cuvioasa Marina se serba cu o săptămână de post, pentru că înfrânge răutatea, ferind pe oameni de ispită.
* Circovii Mărinei
Primul dintre circovi este Ciurica. Numele se pare că provine de la expresia veche ”a ciurui în bătaie”. De altfel, cei care sunt bătuți în această zi vor fi bătuți tot anul.
Suflet bun, Ciurica îi apără, însă, de bătaie pe cei mai slabi. Femeile devin acum mult mai puternice decât bărbații, putând chiar să-i bată, cu o singură condiție: ele trebuie să clădească, până seara, un cuptor și primul lucru pe care-l vor coace să fie o turtă, pe care o vor mânca împreună cu familia.
Tot acum, femeile nu au voie să lucreze nimic, nici să împrumute lucruri sau să facă curat. Altfel, tradiția sărbătorii spune că asupra lor se vor abate boli grave (ciuma sau vărsat), iar vitele vor fi mâncate de lupi.
A doua zi de Circovi sunt reluate unele dintre activitățile casnice, dar până la prânz. Totuși, nu e bine să coși, să te piepteni sau să te speli pe cap. Este ziua în care se pot scoate ceapa și usturoiul din pământ, altfel vor putrezi.
A treia zi de Circovi era foarte respectată de femeile însărcinate. Ele țineau această zi pentru a nu da naștere unor copii pociți sau bolnavi.
* Superstiții de Sfânta Marina
În popor, se spune că această sărbătoare n-o spune popa, că-i moare preoteasa. Sătenii nu știu în ce zi cade și țin trei zile, doar s-o nimeni într-una.
Marina se serbează pentru că ea îi înspăimântă pe draci și îl apără pe om de ei.
Pe cine lovește în această zi Marina, nu se mai scoală.
Despre Sf. Marina se spune că ar pune foc din cer în recolta acelora care muncesc, mai ales la grâu și fân.
Deoarece în această perioadă este mare pericol de trăsnete, oamenii de altădată nu adunau lemne în curte. Foarfecile se închideau într-un sertar și se mai scoatea abiau a doua zi. Se credea că folosirea lor atrage după sine o mulțime de nenorociri. Pelinul era la mare preț, fiind un leac eficient împotriva bolilor, alunga puricii, iar despre zeama de pelin se spune că subțiază și împrospătează pielea obrazului.
