Cum bine se știe, la moartea gen. Victor A. Stănculescu, exegeții în problema Revoluției Române din Decembrie ’89, au avut poziții surprinzătoare. Unii l-au numit pe marele dispărut ”erou”, alții ”trădător”, iar restul ”mason”. Ce a fost masoneria, unde a apărut și cum s-a lățit până în Țările Române? Acestea sunt întrebări care se vor limpezi în rândurile ce urmează.
Francmasoneria a fost o societate universală secretă, în tainele căreia au pătruns, de-a lungul secolelor, mari personalități politice și culturale ale lumii, dar cei care cunosc istoria masoneriei sunt destul de puțini. Despre respectiva societate secretă sunt mai multe păreri. Unii consideră masoneria ”opera evreilor și a stângii”, afirmând că ea ”ar fi la originea tuturor releor care-l urmăresc pe omul contemporan”. Alte păreri? ”Masoneriei îi datorăm cel puțin câteva din împlinirile noastre istorice, cum ar fi, de exemplu, Unirea din 1859”. Să nu uităm lista cu personalitățile marcante care au aderat la masonerie: Vasile Alecsandri, Gh. Asachi, Titu Maiorescu, Vasile Pogor, M. Sadoveanu, C. Argentoianu… Facem precizarea că Eminescu și Creangă nu au fost primiți în masonerie, erau prea calici, făceau parte din ”talpa țării”. Bădia Creangă de la Humulești nu se putea compara cu Pogor de la ”Junimea”. Cine a vizitat ”Casa Pogor” din Iași înțelege foarte ușor ce vreau să spun.
În spațiul românesc, francmasoneria a pătruns pe mai multe căi: în Transilvania, lojile masonice au fost înființate în orașe săsești și maghiare, sub influență austriacă, iar în Moldova și Țara Românească, boierii au fost probabil inițiați în masonerie de ofițerii ruși și ai trupelor de ocupație, în timpul războaielor ruso-turce. Simbolurile clasice ale masonilor erau: echerul, compasul și firul de plumb.
Un dicționar francez precizează că: ”originea masoneriei române este necunoscută”. În timp ce unii istorici afirmă că prima lojă masonică a fost înființată la Iași, în 1776, de secretarul italian al unui principe fanariot, J.J. Carra, alții consideră că începutul masoneriei a fost câteva decenii mai târziu. Ce să mai crezi? Se spune că aproape toată suflarea boierilor și intelectualilor ieșeni a fost contaminată de microbul masonic, la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Încă din 1756 se menționează existența unei loje masonice la Iași, al cărei venerabil era Lascarache Gemet, așa cum se scria în paginile revistei ”Paza”, din 1923. În 1776, este atestată documentar loja ”Moldova” din Iași. Această lojă se pare că a fost ”cea mai activă în Țările Române în acest secol” (v. cartea ”Românii în francmasoneria universală”, semnată de Dan Lăzărescu). Ca toate societățile de acest fel, loja era condusă de un Venerabil (întruchipând înțelepciunea), de un prim Supraveghetor (simbol al forței), de un al doilea Supraveghetor (simbol al frumuseții) și de un Mare Orator. Ultimul, Marele Orator al lojei ”Moldova”, a fost paharnicul Toma Cara, iar venerabilul ei, marele boier Iordache Russet Roznovanu. Lui i-a urmat beizadea Dimitrie Moruzi, fratele domnitorului Alexandru Moruzi.
Să nu uităm că, prin Țările Române, activau tot felul de tineri străini, care răspândeau idei ”periculoase”. Un astfel de tânăr a fost și masonul francez Jean V. Vaillant, care a trecut și prin Piatra Neamț, în excursia lui organizată pe masivul Ceahlău. Francezul a înființat două loje masonice, una la București și una la Iași. Cea de pe Bahlui a fost inaugurată în 1841 și se numea ”Fiii coloniei lui Traian”. Loja lui Vaillant din Moldova a fost suprimată de domnitorul Mihail Sturdza, iar autorul alungat, bineînțeles, în Franța.
Problema care a făcut mari valuri cândva este întrebarea: a fost ”Junimea” de la Iași o creație masonică sau nu? Să nu uităm că Venerabilul Ion C. Brătianu, viitorul prim-ministru, a devenit Mare Maestru al Ordinului Masonic Român. Lojele masonice din țară s-au implicat și în activitatea ”Monstruoasei Coaliții”, care avea drept scop înlăturarea lui Cuza și instaurarea prințului străin. Venirea în țară a principelui Carol I de Hohenzollern, a cărui familie avea legături cu masoneria, a favorizat extinderea rețelei din Iași și București. Încurcate sunt căile Domnului! Cuza e sprijinit de masonerie să ajungă primul domn al României, iar după 7 ani de adulații e ”ras”. Evident, tot de masonerie. Probabil a mișcat în front. A deranjat.
Omenirea e tot mai panicată din cauza viitorului. Noua Ordine Mondială (globalizarea) i-a băgat în fibrilații pe spaimologi. Nu-i de șagă cu anularea granițelor tuturor statelor și formarea unui guvern mondial alcătuit de francmasoni. De aici și definiția: ”masoneria este produsul unei lumi și a unui context istoric care n-a mai existat”. În consecință, pronosticurile unor politologi chiar se pot adeveri.
După cum spuneam, prima lojă masonică atestată documentar a fost la Iași, în 1776. Curios sau nu, în același an 1776 s-au născut Statele Unite ale Americii și s-a conceput bancnota de un dolar, având întipărită pe ea piramida cu 13 trepte, simbol al noii ordini. Din informațiile oferite cu dărnicie de Radio ”Șanț” am aflat că atât Bush, cât și fostul președinte Gorbaciov erau francmasoni. Așa că tot ce au tăinuit împreună ni se pare firesc. Înțelegerea lor viza nu numai căderea ”zidului Berlinului”, ci și unificarea în viitor a celor două superputeri: SUA și URSS. Vă vine a crede așa ceva? Un alt scop urmărit de noii francmasoni era și căderea populației globului, de la cifra actuală până la un miliard. Așa că scăderea natalității în România după Revoluție poate avea o explicație masonică. Un alt scop urmărit de francmasoneria contemporană – dacă există cu adevărat – e cucerirea planetei Marte, unde urmează să se mute ordinul, aruncând Terra în aer. Trebuie să recunoașteți că francmasonii sunt cam duși cu pluta. Cică și SIDA a fost inventată într-un laborator din Berlinul de Est și a fost folosită acolo unde a trebuit.
Prof. Dumitru RUSU
* Biserica Creștin-Ortodoxă Română a condamnat masoneria
« Temei Nr. 785/1937. Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, dă citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod încă din anul 1934.
Sfântul Sinod însușindu-și concluziile din referat hotărăște:
- Biserica osândește Francmasoneria ca doctrină, ca organizație și ca metodă de lucru ocultă și în special pentru următoarele motive:
- Francmasoneria învață pe adepții ei să renunțe la orice credință și adevăr revelat de Dumnezeu, îndemnându-i să admită numai ceea ce descoperă cu rațiunea lor. Ea propagă astfel necredința și lupta împotriva creștinismului ale cărui învățături sunt revelate de Dumnezeu. Vânând pe cât mai mulți intelectuali să și-i facă membri și obișnuindu-i pe aceștia să renunțe la credința creștină, Francmasoneria îi rupe de la Biserică, și având în vedere influența însemnată ce o au intelectualii asupra poporului, e de așteptat ca necredința să se întindă asupra unor cercuri tot mai largi. În fața propagandei anticreștine a acestei organizații, Biserica trebuie să răspundă cu o contrapropagandă.
- Francmasoneria propagă o concepție despre lume panteist-naturalistă, reprobând ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume și ideea omului ca persoană, deosebită, destinat nemuririi.
- Din raționalismul și naturalismul său, Francmasoneria deduce în mod consecvent o morală pur laică, un învățământ laic, reprobând orice principiu moral “heteronom” și orice educație ce rezultă din credința religioasă și din destinația omului la o viață spirituală eternă. Materialismul și oportunismul cel cras în toate acțiunile omului, este concluzia necesară din premisele Francmasoneriei.
- În lojile francmasone se adună la un loc evreii și creștinii și Francmasoneria susține că numai cei ce se adună în lojile ei cunosc adevărul și se înalță deasupra celorlalți oameni. Aceasta însemnează că creștinismul nu dă nici un avantaj în ce privește cunoașterea adevărului și dobândirea mântuirii membrilor săi. Biserica nu poate privi impasibilă cum tocmai dușmanii de moarte ai lui Hristos să fie considerați într-o situație superioară creștinilor din punct de vedere al cunoașterii adevărurilor celor mai înalte și al mântuirii.
- Francmasoneria practică un cult asemănător celui al misterelor precreștine. Chiar dacă unii adepți nu dau nici o însemnătate acestui cult se vor găsi multe spirite mai naive asupra cărora acest cult să exercite o oarecare forță quasi-religioasă. În orice caz, prin acest cult Francmasoneria vrea să se substitue oricărei alte religii, deci și creștinismului.
În afară de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are în considerare și motive de ordin social când întreprinde acțiunea sa contra Francmasoneriei.
- Francmasoneria este un ferment de continuă și subversivă subminare a ordinei sociale prin aceea că își face din funcționarii Statului, din ofițeri, unelte subordonate altei autorități pământești decât aceleia care reprezintă ordinea stabilită vizibil. Îi face unelte în mâna unor factori neștiuți încă nici de ei, având să lupte pentru idei și scopuri politice ce nu le cunosc. E o luptă nesinceră, pe la spate; niciodată nu există siguranță în viața Statului și în ordinea stabilită. E o luptă ce ia în sprijinul ei minciuna și întunerecul. Împotriva jurământului creștinesc pe care acei funcționari l-au prestat Statului, ei dau un jurământ păgânesc.
- Francmasoneria luptă împotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform căreia omenirea e compusă din națiuni. Biserica Ortodoxă, care a cultivat totdeauna specificul spiritual al națiunilor și le-a ajutat să-și dobândească libertatea și să-și mențină ființa primejduită de asupritori, nu admite această luptă pentru exterminarea varietății spirituale din sânul omenirii.
Măsurile cele mai eficace ce are să le ia Biserica împotriva acestui dușman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale și al națiunei, sunt următoarele:
- O acțiune persistentă publicistică și orală de demascare a scopurilor și a activității nefaste a acestei organizații;
- Îndemnarea intelectualilor români, care se dovedesc a face parte din loji, să le părăsească. În caz contrar, «Frăția Ortodoxă Română» extinsă pe toată țara va fi îndemnată să izoleze pe cei ce preferă să rămână în loji.
Biserica le va refuza la moarte slujba înmormântării, în caz că până atunci nu se căiesc. De asemenea, le va refuza prezența ca membri în corporațiile bisericești.
- Preoțimea va învăta poporul ce scopuri urmărește acela care e francmason și-l va sfătui să se ferească și să nu dea votul candidaților ce aparțin lojilor.
- Sf. Sinod acompaniat de toate corporațiunile bisericesti și asociațiile religioase se va strădui să convingă Guvernul și Corpurile legiuitoare să aducă o lege pentru desființarea acestei organizații oculte. În caz că Guvernul nu o va face, Sfântul Sinod se va îngriji să fie adusa o astfel de lege din inițiativa parlamentară.
- Întreg referatul împreună cu concluziile se va tipări în broșură prin Consiliul Central Bisericesc și se va întrebuința ca mijloc de propagandă împotriva francmasoneriei.
Î.P.S. Patriarh prezintă declarația făcută în fața Sa, a delegaților lojei francmasone naționale în frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunoștință că aceste loji se autodizolvă, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient și spre a nu se crede că este împotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale și creștine. El – d. Pangal – în numele delegaților declară că toți membrii lojelor francmasone naționale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe.
Sf. Sinod ia act cu satisfacție de declarația d-lui Ion Pangal și a celorlalți conducători ai masoneriei naționale române, cetită în ziua de 25 Februarie a.c. în fata Î.P.S. Patriarh Miron, prin care anunță că această organizație se autodizolvă. Este prin urmare de sine înțeles că hotărârea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat și prin urmare nu mai există.
La orele 13, Î.P.S. Patriarh ridică ședința, prorogând Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineața.
Președinte, (ss) Miron
Secretar, (ss) † Galaction Craioveanu»
