Nemțenii își dau seama cât de importantă e apa curentă abia atunci când nu le mai curge la robinete. S-a întâmplat în martie, când o avarie de patru zile a paralizat jumătate de oraș. Atunci au fost doi factori majori care au generat avaria – trecerea pe o singură sursă de alimentare cu apă a municipiului (după infestarea cu Clostridium Perfringens a Lacului Bâtca) și gradul de uzură a rețelei de apă. S-a tot vorbit, în acel moment, despre necesitatea investițiilor în reabilitarea rețelei, doar că avaria a trecut, problemele s-au uitat până la următoarea, iar rețelele au rămas la fel.
Directorul companiei Apa Serv, Cătălin Dughir, spune că stăm ca pe un butoi de pulbere din cauza vechimii rețelei, avarii fiind posibile în orice clipă.
”30% din rețeaua de apă potabilă din județul Neamț are durata de viață expirată. Fără sprijinul financiar al acționarului majoritar, Consiliul Județean, nu putem să facem reabilitarea rețelelor de apă din cauza gradului de îndatorare. Pentru accesarea fondurilor europene, prin care am derulat investițiile de până acum, Apa Serv achită anual aproape 6 milioane de lei: pentru proiectul pe ISPA – 2.743.023 lei, pentru cel de pe AM POS Mediu – 3.000.000 de lei, la care se adaugă și rata anuală de 123.480 de lei către Fondul Național de Garantare. După ce acoperim ratele anuale de la împrumuturi, nu mai avem ce fonduri să alocăm pentru înlocuirea rețelelor vechi, iar fondurile europene nu se alocă pentru reabilitări de rețele uzate, ci doar pentru extinderi”, a declarat acesta.
Din punctul de vedere al directorului Cătălin Dughir, prevenția ar fi cea mai bună soluție – prin asta înțelegând înlocuirea rețelei vechi -, însă fondurile de investit în așa ceva nu se arată prea curând: ”Cea mai mare parte din infrastructura uzată este în Piatra Neamț, dar există o porțiune și în Târgu Neamț. Am solicitat celor de la Consiliul Județean sprijinul pentru implementarea unui plan comun de reabilitare a rețelelor, proiect care să se bucure de sprijinul financiar de la județ, fiind principalul majoritar. Fără investiții majore, riscăm să ne trezim că cedează magistralele mai ales, lucru care s-a văzut și-n luna martie, la Piatra Neamț, când, din cauza bacteriei din lacul Bâtca, s-a trecut pe furnizarea dintr-o singură sursă, fapt ce a dus la creșterea presiunii și care, în final, a făcut ca magistrala uzată să cedeze. Riscăm, totodată, să ajungem să cheltuim foarte mulți bani pe reparații, în momentul în care vor ceda magistralele de apă”.
* O nevoie de 90 de milioane de lei pentru schimbarea conductelor uzate
Pentru a obține sprijinul financiar, directorul Dughir spune că Apa Serv a trimis o serie de adrese către Consiliul Județean Neamț, prin care s-au încercat niște explicații asupra gravității situației. Potrivit datelor din adresa nr. 20981 din 17 iulie 2016, peste 300 de kilometri de rețea de apă au durata de viață expirată: ”Pentru înlocuirea acestor conducte, sunt necesare fonduri de investiții în valoare de peste 90 de milioane de lei, în condițiile în care sursele de finanțare disponibile pentru investițiile din Fondurile IID, aferente anului 2016, sunt în valoare de doar 2.938.677 lei – din care, pentru reabilitări, a fost posibilă alocarea sumei de 1.358.923 lei -, iar obligațiile asumate pentru Finanțarea Investițiilor din Fonduri de Coeziune ne permit executarea doar a lucrărilor de extindere a rețelelor de alimentare cu apă, fără executarea lucrărilor de reabilitare sau înlocuire a rețelelor cu durata de viață expirată, aflate în funcțiune”.
Prin același document, Apa Serv a propus celor din Consiliul Județean să prindă, în planurile anuale de investiții, cu eșalonare începând din 2016, sumele necesare pentru susținerea pe termen lung a unui program de lucrări de înlocuire a rețelelor care prezintă valori critice ale pierderilor reale (fizice) de apă.
* Captarea de la Preutești – conductă cu probleme și terenuri deținute de alții
O altă conductă cu probleme este cea de la Preutești, lucru care se face simțit mai cu seamă în lunile secetoase de vară. Executată în 1991 și, pare-se, nu așa cum trebuia, conducta cedează la presiune mai mare. ”Acum au secat iar puțurile în zona Târgu Neamț, de la captarea Lunca, și se suplimentează de la captarea Preutești, dar mereu înregistrăm avarii din cauza modului cum a fost executată conducta”, a precizat Cătălin Dughir.
Directorul companiei Apa Serv a amintit și de o altă problemă, dureroasă atunci când vine vorba de apa nemțenilor, cea de toate zilele a nemțenilor: problema terenurilor din zona punctelor de captare de la Preutești (zona Târgu Neamț), Pildești-Simionești (zona Roman) și Vaduri (zona Piatra Neamț).
La finalul lunii mai, în plin Comitet pentru Situații de Urgență, s-a discutat despre o sesizare legată de captarea de la Preutești, comuna Timișești, care nu era împrejmuită, iar o turmă de oi păștea liniștită fix lângă ea. Atunci au sărit cei de la DSP și au retras autorizația de funcționare, după care au început să curgă și amenzile către Apa Serv, deși problema e mult mai complicată și se știe de ea de ceva timp. Totul pornește, de fapt, de la terenurile din zonele stațiilor de captare, terenuri cu proprietari privați, care nu sunt de acord ca Apa Serv să vină să le blocheze accesul pe proprietate.
Concluzia discuției din mai, dintre membrii Comitetului pentru Situații de Urgență, a fost că, dacă proprietarii nu vor să-și vândă terenurile, singura soluție ar fi exproprierea acestora pentru utilitatea publică. Însă, din mai și până la jumătatea lui septembrie, lucrurile nu s-au schimbat în niciun fel. ”Noi am prins captarea de la Preutești și în noul proiect pe fonduri, care prevede ca alimentarea din nord-estul județului să meargă până la Roman și să reușim, astfel, să rezolvăm și problemele din perioada de secetă, când captarea de la Pildești-Simionești nu mai face față pentru zona Roman sau când captarea de la Lunca nu mai poate asigura necesarul pentru zona Târgu Neamț. Dacă nu se rezolvă problema terenurilor, nu vom putea accesa fondurile. Pe 27 septembrie, dacă totul decurge cum trebuie, semnăm contractul de consultanță, însă ne vom bloca, după aceea, în aceste terenuri, care nu sunt degrevate de sarcini. Nici autorizațiile de la DSP sau SGA nu le vom mai obține în continuare. Până acum, se dau provizorii, dar nu se merge așa la infinit. De la Consiliul Județean am primit un răspuns cum că s-au făcut demersuri pentru expropriere, dar atât”, a spus Cătălin Dughir.
Problema terenurilor este și la celelalte stații de captare, după cum spune directorul companiei de apă: ”La Vaduri și Preutești nu știu cum se va rezolva, pentru că oamenii nu vor să renunțe la proprietăți. Doar la Roman avem promisiune de la Primărie că va face toate demersurile necesare să cumpere respectivele terenuri. Până ce nu se rezolvă această problemă, vom avea mereu necazuri cu autorizațiile, cu amenzile și cu implementarea proiectelor”.
Tot la Preutești mai este o problemă – un dig de protecție la inundații, care deservește atât comuna, cât și Apa Serv. ”Digul este dat în administrarea Apa Serv, dar el deservește și comuna. În 2010, din cauza viiturilor, captarea de apă a fost inundată, pentru că digul nu a făcut față. Noi am încercat să-l ridicăm, astfel încât să evităm inundarea captării pe viitor, dar nu avem garanția că rezistă. Astfel, se periclitează capacitatea de prevenire a contaminării sursei de apă brută, prin infiltrarea unor ape murdare, provenite din viituri. Din 2010, am cerut în permanență sprijinul județului și al celor de la Apele Române pentru a consolida digul. Printr-o adresă înaintată la județ în 2015, am propus alocarea a aproximativ 50.000 de lei, pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru optimizarea soluției de protecție a frontului de captare de la Preutești, și a aproximativ 2 milioane de lei pentru executarea lucrărilor de reabilitare a digului”, a adăugat directorul Apa Serv.
* Transformarea nămolului în energie electrică cu fonduri europene
Printr-o altă adresă înaintată de cei de la compania de apă către conducerea județului, Apa Serv le solicită sprijinul pentru rezolvarea unei probleme destul de costisitoare – nămolul colectat la stațiile de captare. ”Un deșeu care poate deveni valoros este nămolul obținut în urma procesului de epurare a apelor uzate. La nivel european, depozitarea finală și reutilizarea sau reciclarea nămolului generat în stațiile de epurare este o problemă foarte disputată. Noi adunăm, anual, aproximativ 6.500 de tone de nămol de la stațiile de epurare. Acest deșeu nu poate fi dus mereu la groapa de gunoi, mai ales că plătim cam 250.000 de lei/an pentru depozitarea la groapă. Am dus în agricultură atât cât s-a putut, dar trebuie găsite alte soluții”, este de părere Cătălin Dughir, directorul Apa Serv.
O variantă pare să fi fost găsită de cei de la compania de apă, dar, pentru a putea implementa respectivul proiect, este nevoie de susținere de la județ: ”Acest nămol poate fi transformat în energie electrică prin ardere. A fost o societate – Sander’s Co.Ltd., care are încheiat un Memorandum de înțelegere cu Institutul de Studii și Proiectări Energetice și care ne-a contactat și ne-a propus un astfel de proiect, care se poate implementa cu fonduri europene. Dar accesarea lor ar trebui făcută de Consiliul Județean, pentru că, astfel, contribuția locală ar fi de doar 2%, restul de 98% urmând să fie asigurat din fonduri. Dacă accesează Apa Serv, cofinanțarea trebuie să fie de 30%, fondurile asigurând doar 70% din costuri”. După cum a precizat Cătălin Dughir, proiectul ar presupune realizarea unei stații de tratare a nămolului obținut de la stațiile de epurare a apei și transformarea acestuia în energie regenerabilă – termică sau electrică. ”Noi credem că așa s-ar crea și locuri de muncă pe timpul realizării și exploatării stației de tratare, plus că s-ar atinge unul dintre obiectivele asumate de țara noastră – până în 2020 trebuie să reducem cu 20% cantitatea de dioxid de carbon emanată în atmosferă și să creștem, tot cu 20%, procentul de energie curată din total consum. Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile în totalul consumului brut de energie electrică trebuie să fie, la nivelul anului 2015, de 35% și, la nivelul anului 2020, de 38%”.
Pe 3 august, Cătălin Dughir spune că a primit răspunsul celor de la Consiliul Județean, care au susținut că instituția nu a avut și nici nu are un serviciu de utilitate publică pentru alimentarea centralizată cu energie termică a populației, aceste rețele ținând de administrarea consiliilor locale. ”Ne-au informat că anvergura proiectului pentru producerea de energie termică și energie electrică este prea mare pentru a fi utilizat doar de Consiliul Județean, ca beneficiar al proiectului, așa că ne-au recomandat să accesăm noi fondurile. Noi nu am spus că energia astfel obținută ar trebui folosită neapărat de comunitățile locale, ea putând fi direcționată către tot felul de proiecte de dezvoltare a județului, cum ar fi un parc industrial, de exemplu. Este posibil să nu se fi înțeles ce am sugerat noi prin adresa respectivă, așa că vom reveni cu mai multe informații”.
* Primăriile nu s-au grăbit să cofinanțeze proiectul de extindere a rețelei de apă
Cătălin Dughir spune că inclusiv proiectele începute se împiedică în tot felul de piedici din partea autorităților locale. De exemplu, proiectul ”Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată din județul Neamț” are probleme de finanțare: ”ADI Aqua Neamț răspunde solidar, ca Autoritate Delegantă cu autoritățile publice locale, de asigurarea contribuției din bugetele locale necesare cofinanțării Proiectului și asigurarea cheltuielilor altele decât cele eligibile. Însă Asociația nu s-a implicat în sprijinirea noastră pentru a recupera cofinanțarea de la primării. În cazul neplății sumelor aferente cofinanțării, AM POS Mediu poate sista proiectul, din cauza imposibilității de plată a lucrărilor efectuate în cadrul proiectului și poate chiar rezilia contract de plin drept, fără intervenția instanței de judecată și fără orice altă formalitate. Noi i-am informat pe cei de la județ în nenumărate rânduri că nu ne asumăm și nu ne vom face vinovați de nerespectarea angajamentelor asumate de UAT-uri și le-am anexat și situația cu primăriile care au angajamentele neonorate”. Tot directorul Apa Serv spune că are adrese, trimise de-a lungul timpului către Consiliul Județean, dar și către Prefectura Neamț, informări privind situația plăților restante, o slabă tentativă de a primi sprijin în încercarea de a recupera cele aproape două milioane de lei de la primăriile implicate în proiect. ”Proiectul s-a terminat, dar banii de la UAT-uri nu s-au virat în cont. Cel mai mare datornic este Primăria Roznov, cu 1,1 milioane de lei. Din acest motiv, am întâmpinat probleme și la finalul anului trecut, și în acest an. Cei de la Aqua Neamț ne-au cerut numai rapoarte și, când au apărut probleme, au venit să ne întrebe tot pe noi de ce nu le rezolvăm. În schimb, nu s-au implicat deloc în susținerea proiectului și nici în recuperarea sumelor pe care UAT-urile și le-au asumat. Pe 8 august, i-am informat și pe cei de la județ și pe cei de la Aqua Neamț că suntem în imposibilitatea de a plăti constructorii pentru lucrările efectuate și că se poate ajunge la blocarea proiectului. Le-am atras atenția că neimplicarea dumnealor poate duce, totodată, și la declararea ca neeligibil a întregului Proiect Major”.
Probleme sunt multe, din câte dă de înțeles șeful companiei de apă, iar cei care sunt, la final, afectați cu adevărat sunt nemțenii. Ei sunt cei care suferă în perioadele de secetă, ei sunt cei care suferă și când cedează rețeaua mult prea uzată și tot ei au de îndurat și reparațiile finale.
Andreea AMARIEI
