Dacă va fi să ajungă parlamentar de Neamț, după cum își dorește și candidează la Senat din partea Partidului Mișcarea Populară, Costache Lupu spune că va milita pentru obținerea fondurilor necesare dezvoltării turistice a orașului Bicaz, loc prea puțin promovat și susținut, din punctul său de vedere. ”În 1990, când am preluat catedra de la Liceul din Bicaz, primarul de atunci, Radu Andrieș, care îmi fusese elev înainte, a insistat să preiau și conducerea Casei de Cultură, instuție practic inexistentă, care intrase într-un con de umbră odată cu moartea fostului director, Alexandru Gârbuleț. Nu aveam nici măcar un sediu pe atunci, așa că primăria mi-a dat fosta cantină a săracilor, din zona stadionului. Am renovat-o și ne-am apucat de treabă. Am înființat primele formații artistice – grup satiric și un grup vocal – cu elevii de la liceu și am încercat să revigorăm viața culturală a orașului”, își amintește Costache Lupu de primele sale încercări în a reînvia activitățile cultural-artistice din Bicaz.
În acea perioadă, anii ’90-’91, reînviase și legătura cu Republica Moldova: ”Atunci, sprijiniți și de Clubul Cimentiștilor, am înființat și un ansamblu folcloric și, în iarna lui 1991, am făcut un prim turneu în Republica Moldova, cu un spectacol cu datini și obiceiuri. Țin minte cum gazdele plângeau în sală și, la finalul spectacolului, veneau și ne invitau la ele acasă. În primăvara anului următor, am avut un turneu de două săptămâni în raionul Orhei”.
Costache Lupu spune că, tot în 1991, a organizat prima sărbătoare a orașului Bicaz, pe care a denumit-o ”Montana” și care se păstrează și în prezent, de sărbătoarea Sfântului Dumitru. Tot atunci, datorită colaborării sale cu Baza Hipică, a organizat și primul concurs demonstrativ de sărituri peste obstacole, demonstrație pe care o face și în prezent, dacă este invitat la Zilele Orașului Bicaz. ”Este una din realizările mele și mă mândresc cu asta. Studiasem în arhiva orașului și am aflat că, în perioada interbelică, de Sfântul Dumitru, când coborau păstorii, în oraș se adunau oameni din toate comunele din jur și se făcea un târg de animale și produse, și serbări câmpenești care țineau trei zile. Am reluat acest lucru și prima ediție a fost un real succes, mai ales că, atunci, mai existau încă unitățile agricole din județ. Și am reușit să facem un târg ce i-a impresionat pe toți”, spune Costache Lupu.
Dacă ar ajunge senator, și-ar dori să concretizeze un proiect, făcut cu un prieten din Republica Moldova, în perioada 2000-2004, când era viceprimar la Bicaz: să refacă lacul de agrement din centrul orașului. ”În 1973, când eram director la Casa Pionierilor din Bicaz, am făcut «Portul Pionierilor» pe lacul din zona centrală. Se ridicase un baraj de la Casa Pionierilor la Primărie – baraj care a fost dinamitat după aceea, din cauza inundațiilor – și, între Primărie și Clubul Cimentiștilor, era un lac de agrement. Am făcut concursuri pe apă cu elevii și mi-aș dori să se reia acest lucru. Proiectul de refacere a barajului, cu tot cu procedurile de evacuare a apei în caz de inundații, l-am făcut deja. Există la primăria din Bicaz, dar lipsesc fondurile. Chiar și actualul primar e de acord cu ideea refacerii lacului din centrul orașului, așa că aș milita pentru obținerea finanțării, mai ales că trebuie consolidată și clădirea Primăriei pe partea cu albia râului. Nu trebuie să uităm că e fosta Casă Regală”.
Din punctul său de vedere, nici unicitatea ”mării dintre munți” nu este speculată la adevărata valoare: ”S-ar putea face baze nautice pentru practicarea sporturilor pe apă. S-ar putea ridica pensiuni care să ofere condiții decente de cazare și, mai mult decât atât, s-ar putea dezvolta întreaga zonă din punct de vedere turistic, pentru că, vrem sau nu să acceptăm, cum industrie nu prea mai este, turismul e singura șansă de salvare a Bicazului. Iar Bicazul este un adevărat nod turistic, pentru că de aici se pleacă în toate părțile. De aceea mi-aș dori să-l transformăm și într-un punct important pe harta turistică a țării”.
Andreea AMARIEI
