A fi sau a nu fi oficial mason?

Data de 20 ianuarie 2017 va fi sigur înscrisă în calendarul masonic, evident în ani masonici. Este pentru prima oară, după venirea la putere a lui Ion Iliescu și a grupului său, când o instituție represivă a statului român – vorbim aici despre DNA – face o referire la apartenența la Masonerie, într-un document oficial, respectiv o trimitere în judecată a unui înalt demnitar.

A nu se înțelege că se blamează această apartenență. Nici n-ar avea cum, deoarece Guvernul Năstase, din dorința de a-și legitima marea majoritate a membrilor săi, a admis, prin lege, că Masoneria este o asociație de utilitate publică. Această utilitate publică a determinat DNA să considere că, făcând parte dintr-un ONG util publicului, membrii masoneriei trebuie să-și declare această apartenență în obligatoriile formulare de interese, dacă sunt persoane publice (politicieni, oameni din administrația centrală sau județeană, șefi de instituții). Nefăcând această mențiune în declarațiile de interese, înseamnă că se încadrează la articolul din Codul Penal care vorbește, destul de dur, în ani de pușcărie, despre fals în formă continuată.

Preșul a fost tras odată cu fostul șef al Poliției Române, dl. Liviu Popa, din Bihor de loc, care suportă câteva acuzații de luare de mită asupra cărora nu insistăm, dar care, suplimentar, este acuzat, împreună cu unul din subalternii săi, de faptul că ”în perioada 2008-2016, nu au menționat în declarațiile de interese calitatea de membri ai unei Loje din România”.

Cine este foarte curios poate citi, în integralitatea sa, comunicatul DNA din 20 ianuarie 2017. Cine este doar curios se poate lămuri din imaginea alăturată.

Situația a fost comentată pe site-ul comisarul.ro și, din câte rezultă, ea este aplicabilă în fiecare județ din România, nu doar în Bihor:

«Ne întrebăm câtă justiție putea să se facă în Bihor dacă afaceristul mason era cercetat de subordonații polițistului mason, iar, în final, ajungea la judecata ”magistratului-frate”. Acest scenariu s-a și petrecut în realitate.

Potrivit surselor comisarului, ”nașii masonici” ai judecătorului ar fi chiar fostul șef al Poliției, Liviu Popa, și respectiv omul de afaceri, Ioan Mintaș, pe care Galea și soția sa, judecător la Curtea de Apel Oradea, l-au judecat în trecut.

Asta și acuză DNA: magistratul nu avea cum fie imparțial câtă vreme avea legături de ”frăție” cu alți membri MLNR, relație pe care a ascuns-o chiar dacă legea îl obligă să o dezvăluie, în declarațiile de interese. În această situație, cine ajungea împotriva lui Mintaș sau firmelor sale, la judecata lui Galea, nu avea nici măcar posibilitatea de a recuza judecătorul, în lipsa informațiilor despre ”rudenia lor masonică”. Dacă pe unul din nașii masonici Galea l-a ajutat, de la celălalt ar fi putut primi chiar judecătorul sprijin, pentru că, prin natura funcției de șef al Poliției, Liviu Popa avea acces la activitățile DNA de urmărire a magistratului, suspectat inclusiv de luare de mită și putea astfel să-l avertizeze și să-l protejeze».

Noi încercăm să anticipăm posibilele consecințe ale încadrării celor de la DNA și cum ar putea afecta ele județul Neamț.

* Este o infracțiune să fii mason?

Nici vorbă! Nu, dacă vorbim despre o instituție care, teoretic, operează la lumină, fiind agreată de statul român, care i-a dat și teren să-și construiască un sediu. Condusă de P:.R:.Fr: (Prea Respectabilul Frate) Radu Bălănescu, doctor chirurg pediatru, Marea Lojă Națională a dus o politică de deschidere spre opinia publică, mai puțin partea de ritualuri și cea care ține de modul cum funcționează mașinăria de interese a masonilor. Deci, din acest punct de vedere, nu putem vorbi despre o încălcare a legii.

Atunci, de ce nu asistăm la o recunoaștere publică a calității de mason din partea multora din membri? În afară de deja cunoscutele și intens comentatele saluturi de recunoaștere… De ce, întrebat fiind dacă face parte din organizație, un mason, cunoscut și recunoscut, răspunde doar bolboroseli? Sunt întrebări la care doar masonii au un răspuns și, câtă vreme nu-l vor da, cu argumente, se vor supune oprobriului unei mari părți a opiniei publice, cu sau fără motiv.

* Avem masoni în Neamț? O grămadă și foarte puțini!

Stând de vorbă cu oareșce inițiați, în Neamț, se găsesc masoni pe la toate colțurile. Oameni de afaceri, politicieni – parlamentari, primari, consilieri de tot felul -, profesori, medici, judecători, procurori, finanțiști, sportivi, actori, oameni din administrație… Sunt printre cei care fac parte din masonerie sau măcar lasă să se înțeleagă acest lucru. Există locuri unde se adună frecvent, cu regularitate, unde discută, unde fac planuri. Locuri pe care multă lume le cunoaște și sunt urmărite de cei care se ocupă cu așa ceva.

Privind din acest punct, în județul nostru avem o groază de masoni și, câtă vreme nu deranjează, să-i lăsăm în grija Domnului, mai ales că au început să fie primiți și preoți printre ei.

Raportându-ne, însă, la declarațiile de interese, obligatoriu de completat și depus de cei care ocupă funcții de conducere în politică sau în diversificata administrație, atunci nu avem niciun mason în Neamț!

Niciun parlamentar nu are trecută această calitate în declarația de interese, chiar dacă se știe sigur că frecventează ședințele diverselor Loje. Mai mult sau mai puțin discret. Acest lucru este valabil atât la PSD, cât și la PNL, care-și împart frățește și lojele, și interesele nedeclarate.

Mergând mai departe, în administrație, lucrurile devin și mai hazlii. Dacă ar corobora cineva declarațiile de interese cu prezența la ședințele diverselor loje, am rămâne fără jumătate din Consiliul Județean, fără mulți consilieri muncipali și fără mulți primari. Toți se califică, fără niciun fel de îndoială, la încadrarea ”fals în formă continuată”, precum frații de la Bihor.

Cum DNA a dat (deja) tonul, așteptăm să vedem dacă vor fi completate rapid declarațiile de interese și, acolo unde este cazul, să le mai completăm noi cu informații. Asta dacă nu cumva se va da ordin, pe lojă nu pe garnizoană, pentru intrarea în legalitate, din punctul de vedere al intereselor.

Privită din alt unghi, problema devine și mai interesantă. Dacă ție, mason, ți-e rușine și jenă că ești mason, cum privește organizația această ”lepădare” și cam ce atitudine va lua când va vedea că, măcar declarativ, te dezici de ea? Mai poate avea încredere într-un frate care nu are curajul răspunderii?

Ne întoarcem tot la Bihor, care ne oferă, din nou, exemplu de bune practici, întrucât managerul public al orașului, dl. Dacian Palladi, a dat dovadă de deschidere și a completat în declarația de interese apartenența la Masonerie.

De ce nu s-ar întâmpla acest lucru și în Neamț? Ca să ne dăm seama câți din cei care iau decizii pentru noi, în diverse instituții, s-au întâlnit înainte, în ședințe cu ușile închise și cu ritualuri specifice… Am avea, în felul acesta, un tablou interesant al rețelelor de interese locale, racordate la cele naționale. Și ar fi bine pentru toată lumea. O parte din noi ne-am completa informația, iar cealaltă parte din ei ar avea un cap de acuzare mai puțin, acolo unde este cazul.

Valentin BĂLĂNESCU

P.S.: Un mason cu simțul răspunderii și cu o mare influență este Remus Borza, cunoscut prin modul cum a adminstrat insolvența Hidroelectrica, care nu face niciun secret din calitatea sa de membru de frunte al Marii Loje Naționale din România. Este adevărat că a suferit o condamnare cu suspendare, dar asta nu l-a oprit și nu-l oprește să fie un model de eficiență în ceea ce face. Și nici nu i-a afectat activitatea în cadrul Masoneriei.