De mai bine de 10 ani lacurile de pe Valea Bistriței sunt vizitate de numeroase păsări ce se opresc aici în pasajul lor determinat de ciclul anotimpurilor. Când gerurile cumplite ale nordului le determină să se îndrepte spre sud în căutarea unor locuri mai calde, multe se opresc din periplul lor pe lacurile Vaduri, Pângărați și Bâtca Doamnei situate amonte de Piatra Neamț, în căutarea hranei sau pentru a-și petrece aici iarna. Mai mult, unele specii, cei drept în număr mai mic, rămân în continuare pe tot parcursul anului, astfel încât putem spune că prezența lor este de acum un fapt obișnuit.
Numărul mare de păsări și specii a determinat Ministerul Mediului să declare cele trei lacuri zone speciale de protecție avifaunistică având codul și titulatura de identificare ROSPA 0125 Lacurile Vaduri și Pângărați.
Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău, la cererea și cu susținerea Consiliului Județean Neamț, a preluat în custodie cele trei lacuri din toamna anului 2016. Astfel cei ce administreaza din 2005 Parcul Național Ceahlău își extind zona de administrare ce o aveau până acum de pe Ceahlău până la Piatra Neamț, de la munte “la lacuri”.
Domnul Cătălin Gavrilescu, directorul Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău a subliniat că această arie de protecție a fost înființată cu scopul ocrotirii unor populații de păsări migratoare, specii rare sau amenințate, care utilizează lacurile pentru hrană și adăpost, în special în timpul iernii când se refugiază aici de gerul ce pune stăpânire pe partea nordică a continentului. Deși bazinul Bistriței era vizitat de diferite păsări acvatice dinaintea formării lacurilor de acumulare, în anii ’60, acestea erau apariții de scurtă durată, în migrație. Stabilizarea și maturizarea ecosistemelor acvatice ale lacurilor oferă în prezent condiții de staționare mai îndelungată a păsărilor, prin instalarea unei vegetații acvatice și prin extinderea plajelor, fiind semnalate în literatură cuibăriri frecvente în special de rață mare și fluierar de munte.
La ora actuală, lacurile au devenit una din principalele atracții de weekend pentru locuitorii din Piatra Neamț, mai ales prin farmecul și culoarea pe care le dau locului două specii de păsări ce au găsit aici, în număr din ce în ce mai mare, adăpost: lebăda mută sau lebăda cu ciocul roșu –Cygnus olor și rața mare-Anas platyrhynchos. Prezența lor atrage numeroși localnici și turiști care cu mic cu mare vin să le admire „in situ” și să le copleșească uneori cu prea multă atenție. Să nu uităm totuși că avem de a face cu niște specii sălbatice chiar dacă uneori comportamentul lor este departe de a le clasifica astfel.
Domnul Liviu Moscaliuc, biolog în cadrul Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău, ne-a adresat următoarele sfaturi:
Lacurile asigură în cantitate suficientă hrana lebedelor și a rațelor prin prezența îndestulătoare a plantelor și a nevertebratelor acvatice însă cele două specii învață foarte ușor să profite de hrana suplimentară pusă la dispoziție de cetățeni, în special pâine și boabe de cereale. Faptul că lacurile asigură hrană suficientă poate fi dovedit și de prezența lebedei de iarnă cu ciocul galben (Cygnus cygnus), care fiind mai puțin obișnuită cu omul, nu vine la punctele de hrănire.
Hrănirea suplimentară a acestor specii, mai ales în perioadele de iarnă grea, când îngheață mare parte din luciul apei, este binevenită și Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău mulțumește celor care au avut această inițiativă. Din 2017 urmează să fie prevăzute și în bugetul acestei instituții fonduri pentru achiziționarea unor cereale, boabe de mazăre și salată pentru a putea ajuta păsările, la nevoie, în iarna 2017-2018.
Dorim să atragem totuși atenția, spune domnul biolog Liviu Moscaliuc, că suplimentarea cu pâine a hranei acestor specii nu este indicată.
Pâinea este un aliment cu indice caloric mare, un aliment ușor asimilabil și făcând o comparație “plastică”, este un fel de șaorma (sau orice alt fast food) pentru lebede. Hrănind lebedele astfel pot apare o serie de probleme:
- Primul efect este dereglarea comportamentului, lebedele preferând să lenevească între hrăniri în loc să caute hrana lor naturală (alge verzi filamentoase din genurile Cladophora și Spirogyra, vegetație submersă sau terestră – Elodeacanadensis, Juncus, Salix, nevertebrate acvatice). Astfel pierd mult timp urmărind oamenii pe marginea lacurilor în așteptarea hranei care vine așa de ușor. Mai multe studii au confirmat că atunci când nu sunt hrănite cu pâine, lebedele petrec 67% din timp căutând hrană față de doar 20% din timp dacă devin dependente de om;
- Ca și în cazul oamenilor, acest tip de regim de viață duce, la lebede, la o reducere a masei musculare a pieptului, necesară zborului, deși rezervele de grăsime rămân constante;
- Pe lacuri există și lebede în creștere (ușor de recunoscut după penajul gri), a căror dezvoltare poate fi perturbată de o dietă hipercalorică și neechilibrată, care combinată cu lipsa de mișcare și factori genetici cauzează uneori deformarea aripilor, sindromul Angel wings;
- Aglomerația lebedelor în locurile unde primesc pâine poate provoca răniri deoarece multe se ciupesc, împing sau se împiedică. Lebedele sunt mult mai calme însă atunci când li se oferă boabe de cereale, varză, salată sau mazăre.
- Resturile de pâine se dizolvă în apă și duc la poluarea prin eutrofizarea a acesteia dupa cum au determinat în 2013 Käßmann si Woog, formând, mai ales în punctele de hrănire, o mâzgă împreună cu resturile fecale, care se prinde de penele lebedelor. Această mâzgă este un mediu bun de creștere pentru o ciupercă, Chrysonilia sitophila provenită tot din pâine pe care păsările o transferă cu ciocul pe pene. Astfel, în special vârfurile aripilor capătă culoarea roz a ciupercii iar penele afectate nu mai sunt impermeabile, se udă foarte ușor și se pot rupe;
- Steiniger a stabilit încă din 1962 că în locurile unde păsările se adună des, apa devine poluată cu fecale și cu bacterii care pot fi ingerate de lebede odată cu pâinea foarte poroasă și pot cauza îmbolnăviri. Totodată, pâinea foarte uscată și în bucăți prea mari poate rămâne blocată în gât, deasupra claviculei, putând omorî lebăda;
- Dacă pâinea este mucegăită, poate cauza moartea lebedelor prin înbolnăvirea de Aspergilloză, mucegaiul dezvoltându-se în bronhii și blocând căile pulmonare. Este posibil și ca mucegaiurile de tip Aspergillus să elibereze aflatoxină, extrem de otrăvitoare pentru oameni și chiar mai mult pentru animale. În doze mari aflatoxina distruge ficatul, produce convulsii, hemoragii, comă și moarte. În doze mai mici poate fi dăunătoare păsărilor dereglându-le creșterea și dezvoltarea și uneori cauzând deformarea aripilor sau sindromul Angel wings prin blocarea asimilării proteinelor;
- Evident, lebedele “domesticite” și obișnuite cu pâine pot fi victime ușoare pentru vandali sau oameni de rea credință.
În incheiere, specialiștii de la Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău ne-au dat următorul sfat: în locul pâinii (sau al chipsurilor, biscuiților, pufuleților), cei ce doresc să ajute iarna lebedele și rațele, le pot hrăni cu semințe de grâu, orez, ovăz, struguri, mazăre verde decongelată, salată sau alte legume mărunțite și chiar râme. Încercați deasemenea să nu aruncați mai multă mâncare decât pot păsările să consume pentru a evita poluarea zpei în zona de hrănire.
Foarte important este si sprijinul dumneavoastra, al celor ce iubesc natura si aceste fapturi minuntate. De aceea, dacă observați orice activitate suspectă sau amenințări pentru păsările prezente în Aria Protejată sau păsări ce pot avea nevoie de ajutor vă rugăm să ne contactați la e-mail: [email protected], Tel. / Fax: 0040-233-256600 sau la sediul nostru din Stațiunea Durău, Comuna Ceahlău, Județul Neamț.
Pentru fapte de braconaj sau pentru incidente privind poluarea mediului puteți contacta și partenerii nostri: Garda de Mediu Piatra Neamț – Tel: 0233 218954; 0233 218964 sau Asociația Națională de Combatere a Braconajului și Poluarii – [email protected].
Cu această ocazie Direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău dorește să vă atragă atenția asupra sărbătoririi pe data de 2 februarie a Zilei Mondiale a Zonelor Umede, ocazie cu care, sâmbătă, 4 februarie, echipa Administrației va fi prezentă în mai multe puncte de observație pe malul Lacurilor pentru a face un recensământ al păsărilor prezente și pentru a discuta cu persoanele interesate despre protecția păsărilor, despre geografia și geologia văii Bistriței și bineînțeles, despre Muntele Ceahlău. Vă așteptăm și pe dumneavoastră!
Referințe bibliografice
COOK, M. 2000. Skeletal deformities and their causes: introduction. Poultry Science, 79, 982-984.
HARRISON, M. J. 1963. Aspergillosis in an immature Bewick’s Swan. Wildfowl, 14.
JOHNSON, S. Angel Wing or Slipped Wing. https://www.beautyofbirds.com/angelwing.html.
KÄßMANN, S. & WOOG, F. 2013. Influence of supplementary food on the behaviour of Greylag Geese Anser anser in an urban environment. Wildfowl, 58, 46-54.
KHAJARERN, J., KHAJARERN, S., MOON, T. & LEE, J. 2003. Effects of dietary supplementation of fermented chitin-chitosan (fermkit) on toxicity of mycotoxin in ducks. Asian Australasian Journal Of Animal Sciences, 16, 706-713.
MULTIDIMENSION RESEARCH AND DEVELOPMENT 2016. Raport final. Servicii elaborare studii științifice necesare plan de management integrat, elaborare/aprobare plan de management integrat – în cadrul proiectului “Management pentru ariile naturale protejate Lacul Pângarati și Lacul Vaduri”.
MUNTEANU, D. 2000. Avifauna bazinului montan al Bistriței Moldovenești, Ed. Alma Mater.
O’CONNELL, M. M., KEATING, U., MCELLIGOTT, D., O’REILLY, P., O’CALLAGHAN, J. & O’HALLORAN, J. 2013. An investigation of a novel anomalous pink feather colouration in the Mute Swan Cygnus olor in Britain and Ireland. Wildfowl, 61, 152-165.
SEARS, J. 1989. Feeding activity and body condition of mute swans Cygnus olor in rural and urban areas of a lowland river system. Wildfowl, 40, 88-98.
STEINIGER, F. 1962. Salmonella sp and Clostridium botulinum in waterfowl and sea-birds. Wildfowl, 13, 4.
