La fel ca și la nivel mondial, și în România, principala cauză de deces o reprezintă afecțiunile cardiovasculare. Afecțiuni care, în general, sunt provocate de vicii precum fumatul, alcoolul, alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiului fizic și alți factori tratați fie cu superficialitate, fie neluați în seamă. Principalele cauze ce se distanțează de majoritate sunt alimentația nesănătoasă și lipsa de mișcare. Nu în ultimul rând, cel mai greu de ținut sub control este stresul. În „rama” acestui tablou clinic nu este de neglijat faptul că avem nevoie ca, din timp în timp, să ne întrebăm ce mai face inima noastră.
- Domnule doctor, care este cea mai întâlnită afecțiunea a inimii?
G.P. Cea mai frecventă afecțiune a inimii este hipertensiunea arterială. În fiecare zi am pacienți cu hipertensiune arterială. O boală foarte parșivă deoarece nu o simți decât atunci când este prea târziu, când apar niște manifestări destul de tardive. Până atunci, nu le simți. Vizează orice vârstă. Bineînțeles, cu precădere vârsta a II-a și a III-a. Hipertensiunea arterială duce la cardiopatie ischemică. Un factor de risc, dar mai există și alți factori de risc importanți cum ar fi hipercolesterolemia, care poate să înceapă și din adolescență și care, iarăși, este fără niciun simptom până când nu se descoperă. Asta facem noi activ, verificăm colesterolul, glicemia, cum s-ar spune, îl „curățăm” pe pacient de factorul de risc.
- Cum putem afla dacă ne numărăm printre cei cu hipertensiune arterială?
G.P. Numai cu tensiometrul. Analize nu sunt. Hipertensiunea înseamnă o presiune crescută în aparatul cardiovascular, care este un sistem de „țevi”. Dacă nu folosim manometrul nu avem cum să vedem că tensiunea este crescută, eventual doar când pleznește o „țeavă”.
- Ce să facem dacă nu avem tensiunea în valorile normale?
Primul lucru recomandat este să mergem la medic. Ca medic, atunci când ai în față pacient nu poți să fii sigur dacă tensiunea lui este stabilă sau e datorită faptului că a venit la tine la medic. Este așa-zisa „hipertensiune de halat alb” și pentru asta se pune un A.B.P.M. – asta înseamnă Arterial Blood Pressure Monitoring – un aparat pe care îl porți la mână, 24 sau 48 de ore și măsoară tensiunea arterială în tot acest interval. Abia atunci poți vedea care este situația reală și asta este cel mai important lucru pentru că, de multe ori, se poate întâmpla să-i dai un tratament și el să aibă tensiunea mai mică decât aia pe care i-ai găsit-o tu și începe să amețească. În general, trebuie știut faptul că hipertensivul tratat, paradoxal, nu se va simți bine. Asta pentru că, ani și ani, a fost obișnuit cu tensiunea mare. În momentul în care tensiunea ajunge la normal nu se simte bine și atunci amețește. Treaba asta durează cam o lună, două, cel mult, până când organimul se obișnuiește cu normalitatea.
- Ce alte puncte de reper ne mai dă inima atunci când nu este în regulă?
G.P. Palpitațiile, dispneea (jena respiratorie sau efortul de respirație), durerea este destul de tardivă. Durerea apare destul de târziu, când deja există o cardiopatie ischemică (boala coronariană ischemică, cea mai importantă cauza de deces pe plan mondial), când deja există vase parțial înfundate. Atunci apar durerile. Durerile nu apar numai la inimă, ci și la vasele periferice. Pentru că dacă se îngustează un vas și nu mai circulă sângele apar durerile de picioare. Omului îi trece, merge mai departe și în cele mai multe cazuri ignoră primele semne de alarmă.
- Să presupunem că, după un consult de specialitate, aflăm că inima „ticăie” normal. Ce putem face pentru a o menține în siguranță?
G.P. Pe de o parte este și simplu, însă, pe de alta, este și complicat. Este simplu pentru că trebuie să renunțăm la obiceiuri proaste: fumatul, mâncarea cu multe grăsimi vegetale și animale, dulciurile în exces, stresul. Cel din urmă, mai greu îl putem controla. Trebuie să renunțăm pe cât posibil și la sarea din alimente pe care îl folosim ca un condiment în prepararea mâncărurilor, dar pe care o găsim în cantități deloc neglijabile și în alimentele de pe rafturile magazinelor. Ne ajută foarte mult mișcarea. Ar trebui să facem mișcare cel puțin 30 de minute pe zi. Condițiile de viață ale omului modern care sunt din ce în ce mai periculoase. Avem obiceiuri nesănătoase pe care strămoșii noștri nu le aveau. Strămoșii noștri mâncau ce le dădea pământul și era bine. Acum, noi mâncăm tot ce ne dă magazinul și, de cele mai multe ori, nu sunt lucruri sănătoase.
Cine este dr. Gheorghe Pleșea
Dr. Gheorghe Pleșea este, de loc, din Arad. Este absolvent al Universității de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș”, din Timișoara. Este medic ce are la „activ” mai multe specializări: prima este de Medicină Internă, apoi Cardiologie și specializări pe mai multe domenii, inclusiv ecografie transtoracică și transesofagiană. În timpul primei specializări a învățat într-o clinică de medicină internă alături de profesorul Pompiliu Popescu (un reputat medic care a trecut la cele veșnice), care avea o înclinație puternică spre cardiologie și care i-a insuflat doctorului Pleșea pasiunea pentru specializarea amintită. După ce a făcut cea de-a doua specializare (Cardiologie), la Institutul Clinic Fundeni, a înființat secția Cardiologie la Spitalul Municipal Huși. A venit la Spitalul Orășenesc Bicaz, unde activează și în prezent.
Casetă !!!
Servicii care pot fi oferite:
- consult clinic de specialitate;
- electrocardiograma;
- ecocardiografie;
- sisteme de monitorizare ale electrocardiogramei, prin folosirea holterului;
- monitorizarea tensiunii arteriale;
- electrocardiograma făcută în timpul efortului, cu ajutorul unei biciclete dirijată de computer. În acest fel se pot vedea modificările ce apar în timpul efortului.
Program cabinet – În interiorul Centrului de Permanență, lângă Piața Mică (cartier Precista):
Luni – Vineri , cu începere de la ora 15.00
Sâmbăta, se fac consultații în funcție de solicitări, la tefefon 074938090 și 0233213355.
2 comentarii
Foarte bun doctor .Atent cu pacientii si foarte dedicat meseriei de medic.
Un specialist cu o mare experienta. Foarte priceput.