În august 2012, SC MB Norus Biogaz SRL, firmă înființată în 2009 și având sediul în Iași, a cumpărat de la o persoană fizică un teren de 4,3 hectare, între Roman și comuna Cordun. Terenul se află pe partea dreaptă a străzii Dumitru Martinaș, vizavi de cartierul de vile ”Roxana”. Firma, cu acționari germani, și-a manifestat intenția de a construi pe acel teren o centrală termică pe bază de biogaz. Administratorul Bert Wigger afirma că amplasamentul inițial era pe un teren de 6,2 hectare, pus la dispoziție de Agrana Roman, dar, din cauza unor conflicte de interese, societatea romașcană a reziliat contractul cu firma germană.
Încă de la început, lucrurile nu au mers bine pentru Norus. Proiectul nu s-a bucurat de cine știe ce interes din partea administrației locale și cu atât mai puțin a locuitorilor – unii dintre ei locuind la doar zece metri de terenul pe care urma să se deruleze investiția. Cordunenii, dornici să-și protejeze nu atât proprietățile, cât mai ales dreptul la o viață sănătoasă într-un un mediu curat, o vreme doar au crâcnit, atenți totuși la derularea faptelor, dar și la bursa zvonurilor.
Situat în imediata vecinătate a unei fabrici de zahăr Agrana, a unei linii electrice aeriene de 220 kV, a unei conducte subterane de transport gaze naturale și a unui drum județean, amplasamentul ar fi îndeplinit cu brio condițiile pentru obținerea avizelor de mediu și de urbanism. Da, numai că, în imediata apropiere, se află un cartier de locuințe nou construit, iar la Primăria Cordun sunt depuse cereri din partea unor proprietari de teren pentru emiterea unui Plan Urbanistic Zonal, care vizează construcția de noi locuințe.
Pentru investiția pe care o preconiza, SC MB Norus Biogaz depusese, încă din 2010, un proiect în cadrul Programului Operațional Creșterea Competitivității Economice 2007-2013, Axa Prioritară 4 – ”Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării, în contextul schimbărilor climatice”, în valoare de 61.186.145 lei, din care fonduri nerambursabile 30.953.673 de lei. Date fiind dezinteresul autorităților (inițial) și ostilitatea locuitorilor (ulterior), reprezentanții Norus Biogaz s-au tot deplasat în zonă: ba la Roman, ba la Cordun, ba la Piatra Neamț. Au fost frecvente și ieșirile lor în presă. De pildă, administratorul Bert Wigger susținea, în ”Ziarul de Roman”, că investiția este foarte importantă pentru zona Romanului, ”întrucât construcția centralei va crea zeci de locuri de muncă, iar după punerea în funcțiune vor fi până la 20 de locuri permanente de muncă în cadrul centralei”.
Și avocatul societății Norus, Bianca Krakkai, dădea asigurări: ”Motoarele fabricii nu vor fi amplasate la șosea, ci în partea cealaltă a terenului, în containere antifonate, astfel că nu vor fi probleme cu zgomotul. Pentru producerea biogazului, noi vom folosi numai produse vegetale, gen porumb sau resturi vegetale, care au un potențial redus de poluare. Ele vor fi puse la fermentat în catalizatoare cu dublă etanșare. Totul se va realiza după standardele germane. În Germania, legislația în domeniul protecției mediului este extrem de severă. Chiar și în aceste condiții, fabricile de acolo nu ajung nici măcar la jumătate din limita de emisii impusă de normele legislative. Instalația de biogaz și centrala vor fi construite exact după modelul german. Scopul nostru principal este să producem energie electrică, ce va fi furnizată prin intermendiul societății E.On, dar și energie termică”.
Societatea s-a oferit, la un moment dat, să furnizeze locuitorilor din zonă energie electrică și termică gratuit, pe o perioadă de zece ani, fiind dispusă chiar să construiască, pe cheltuiala firmei, rețeaua de distribuție a agentului termic.
Între timp, însă, cordunenii au început să se solidarizeze și să acționeze coordonat. Au reclamat la Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, la Prefectura Neamț, au cerut sprijin și de la Consiliul Județean Neamț și au trimis un memoriu premierului Victor Ponta. În etapa ”neorganizată” a discuțiilor, cea de transmitere de informații prin terți, firma germană a comandat, plătit și prezentat niște studii de impact, privind mediul și sănătatea populației. După cum aveau să afle cordunenii mai târziu, din avizul de mediu, studiile fuseseră întocmite de două firme din Iași, SC Ecologic AMB SRL – Raportul de mediu și SC Eco Nova SRL – dispersia poluanților.
Aceste rapoarte au fost contestate de locuitorii comunei Cordun, dar și de prefectul de atunci al județului, George Lazăr, care declara: ”Normal că, atunci când plătești un studiu, iese în favoarea ta. Societatea face demersurile pentru a obține avizul de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal. Dar mie, personal, nu mi se pare corect să se facă o fabrică lângă locuințele oamenilor. Chiar lângă terenul pe care se dorește construcția fabricii de biogaz sunt 30 de locuințe, iar peste drum, alte 50. Acei oameni ar sta într-un miros neplăcut continuu și cu teama că oricând există risc de explozie. Gândiți-vă cum este să stai cu frica-n sân că toată munca de o viață și toată investiția în căminul tău se pot spulbera într-o clipă. Eu nu am văzut în Germania nicăieri fabrici în mijlocul orașului, ci la câțiva kilometri distanță de localitate. În plus, din ce știu eu, la nivel de București există o reticență și o atitudine critică față de acest proiect”.
Lucrurile au intrat apoi pe făgașul normal, adică au avut loc mai multe dezbateri publice, și la Cordun, și la Roman, mai multe medieri, la primăria Cordun, la primăria Roman, la Consiliul județean. După această ultimă mediere, primarul de atunci al comunei Cordun, Adrian Diaconu, declara că ”Noi nu ne opunem acestei investiții. Înțelegem că ea va crea locuri de muncă, ceea ce este foarte important. Compostul folosit la obținerea biogazului intră la categoria deșeuri, iar conform legii acestea trebuie să fie la o distanță de 300 de metri față de zonele locuite. Înțelegem că fluxul tehnologic nu poate fi schimbat, dar sperăm ca această distanță să fie respectată în privința utilajelor amplasate în zonă. Cei de la Norus Biogaz ne-au promis că vor veni la noi cu proiectantul fabricii și ne vor prezenta câteva soluții. Dacă se va face acest lucru, atunci noi nu avem nimic împotriva acestei investiții foarte importante pentru zona noastră”.
Cu fiecare rundă de dezbateri și medieri, cererea și oferta au căpătat nuanțe: cordunenii au solicitat ca investitorii germani să le dea exemple concrete despre câte, unde și cum funcționează astfel de centrale termice pe biogaz în Germania, în vecinătatea zonelor locuite, având în vedere nu doar poluarea cu mirosuri sau reziduuri toxice, dar și riscul unor explozii, cum au fost în Franța. La asta, cei de la Norus au supraofertat și i-au invitat pe o parte din corduneni în Germania, cu avionul, pe cheltuiala firmei, să vadă cu ochii lor ce-i acolo.
Dacă reprezentanții nemților de la Norus și-au imaginat că invitația va pune capăt disputelor, s-au înșelat amarnic. Iată ce spunea Costache Pricopi, unul din cei mai înverșunați opozanți ai investiției străine în Cordun, de la poarta căruia ar fi doar zece metri până la terenul destinat investiției: ”Mai mulți vecini de-ai mei au primit, prin telefon sau e-mail, invitația de a merge în Germania, pentru a vizita o fabrică de biogaz. Vom merge câțiva reprezentanți ai locuitorilor din zonă, dar numai în condițiile impuse de noi. Ei vor să mergem pe 15 iulie, în vreme ce, pe 19 iulie, este fixată dezbaterea publică. Avem vecini care trebuie să vină acasă, în concediu, din Franța și din alte țări și care vor sosi în august. Vrem să avem propriul nostru translator și să mergem acolo pregătiți. Probabil că ne vor duce într-o locație din munți, la o fabrică de capacitate mai mică, dar noi vrem să vedem fabricile cu probleme. Vom vizita fabrica din Germania, dar numai după 1 august. Ne-au tratat ca pe niște valize, adică veniți pe data de 15 iulie, cu o cursă aeriană care vă asigură transportul în Germania…”
Ca și cum nu era destul de tensionată situația, ”pe surse” s-a lansat informația conform căreia, în umbra investitorului, stau romașcani cu funcții importante și cu foarte mulți bani, proiectul unei astfel de fabrici fiind pus la cale de câțiva ani, cu modificarea amplasamentului în funcție de apartenența VIP-urilor la un partid sau altul…
Toate au durat până când, brusc, firma Norus a obținut avizul de mediu de la APM Neamț. Era în august 2013.
”Decizia de emitere a avizului de mediu a fost luată ca urmare a analizării documentelor depuse, a parcurgerii etapelor procedurale prevăzute de Hotărârea de Urgență nr. 1076/2004, a informării și consultării publicului, a examinării punctelor de vedere exprimate de autoritățile membre ale grupului de lucru, a analizării raportului de mediu și a raportului de mediu refăcut”, se arată în decizia nr. 5540 din 2 august 2013, privind emiterea avizului de mediu pentru ”Plan Urbanistic Zonal – Construire centrală termică pe bază de biogaz”.
Ultimele întâlniri dintre primăria comunei Cordun și cei de la Norus Biogaz nu au avut niciun rezultat. Primarul Diaconu a cerut firmei germane să vină cu soluții tehnice pentru a respecta distanța legală de 300 de metri pentru amplasarea utilajelor față de cea mai aproiapă zonă de locuit (care distanță, în proiect, era sub 100 de metri), dar ei nu au reușit să găsească aceste soluții. Ei au spus, în schimb, că ar putea face o cerere către Consiliul Local al comunei Cordun, prin care să solicite un alt teren în comună, dar… nu au mai făcut nicio cerere.
În aceste condiții, primarul cordunenilor a luat decizia să se adreseze instanței. Cum pe investitor nu-l putea ataca, Consiliul local Cordun a acționat în justiție Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și Direcția de Sănătate Publică Neamț, pentru a le obliga să retragă avizul de mediu, respectiv raportul de sănătate publică favorabile SC MB Norus Biogaz SRL Iași.
Ulterior, peste o sută de familii ori firme ale căror locuințe sau sedii urmau să devină vecine cu instalațiile centralei termice au devenit părți în procesul intentat Agenției pentru Protecția Mediului Neamț, după ce cererile de intervenție le-au fost aprobate de magistrați.
Dosarul a fost deschis în decembrie 2013 și s-a tot judecat, prin diverse etape și instanțe, cu amânări, cu sentințe, cu recursuri, până la Curtea de Apel Bacău, care, pe 24 noiembrie 2016, l-a închis printr-o hotărâre definitivă:
Soluția, pe scurt:
”Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Comuna Cordun, precum și recursul formulat de recurenții-reclamanți… și de recurenții-intervenienți… Casează, în parte, sentința civilă nr. 221/CA din 25.06.2015, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr. 4929/103/2013 și, rejudecând cauza în fond:
Admite acțiunea principală formulată de reclamanta Comuna Cordun și acțiunea conexă formulată de reclamanții… Anulează decizia nr. 5540/2.08.2013 privind emiterea avizului de mediu și avizul de mediu nr. 4/12.08.2013 emise de pârâta Agenția pentru Protecția Mediului Neamț.
Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta SC MB Norus Biogaz SRL Iași în interesul pârâtei Agenția pentru Protecția Mediului Neamț. Obligă pârâta Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și SC MB Norus Biogaz SRL Iași să plătească reclamantei Comuna Cordun suma de 12.550 lei reprezentand cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru (50 lei) și onorariu expert (12.500 lei). Ia act de precizarea reclamanților din acțiunea conexă și a intervenienților în favoarea reclamantei privind solicitarea pe cale separată a cheltuielilor de judecată… Obligă intima-pârâtă Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și intimata-intervenientă SC MB Norus Biogaz SRL Iași să plătească recurentei-reclamant Comuna Cordun suma de 100 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs. Obligă intima-pârată Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și intimata-intervenientă SC MB Norus Biogaz SRL Iași să plătească recurenților-reclamanți și recurenților-intervenienți, al căror recurs a fost admis, suma de 2.200 de lei reprezentând cheltuieli de judecată în recurs. Definitivă. Pronunțată în ședința publică din 24.11.2016”.
Contactat telefonic, fostul primar al comunei Cordun, Adrian Diaconu, ne-a declarat: ”Sigur că am un sentiment de satisfacție, pentru că s-a făcut dreptate. Am tras destul pentru dreptatea aceasta… Nu numai ce a fost pe aici, dar am fost chemați și la guvern, la un moment dat, fiindcă ne reclamase Ambasada Germaniei că ne opunem investiției… Și am spus acolo «Nu, domnilor, nu ne opunem investițiilor, vrem doar să se facă totul comform legilor!». Ceilalți mari investitori de pe raza comunei cum au putut să respecte legea? Noi nu știm în ce condiții s-au dat autorizația de construire și celelalte avize de la primăria Roman, fiindcă se știa că este în vecinătatea unei zone locuite, dar probabil s-a crezut că noi, doar comună fiind, vom fi de acord cu orice. Ei, s-a dovedit că am avut dreptate și, chiar dacă m-am retras din viața publică, tot sunt mulțumit că li s-a făcut dreptate cordunenilor”.
* Scurte alte considerații
Cine se află în spatele unor companii care exploatează în arendă aproape 7.000 de hectare în județele Iași și Botoșani și care este prezent în mod direct, dar și prin intermediari, în acționariatul firmelor Orgapic, Agro Solum, Agro Iulia, respectiv MB Norus Biogaz? Nimeni altul decât patronul echipei germane de fotbal Schalke 04 Gelsenkirchen, Clemens Tönnies.
Nu cu mult în urmă, presa germană scria, în legătură cu firmele ieșene ale lui Tönnies, despre mașini agricole și pluguri ”nefolosite demult”, care ar fi fost ”vândute sau închiriate de Agro Iulia de la KTG”, cel mai mare concern agricol al Germaniei, KTG Agrar, cotat și la bursă, care, pe 5 iulie 2016, a înaintat cerere de insolvență. Mai scria și despre ”recolte livrate grupului KTK, care urma să preia vânzarea pe piață”.
Wirtschafts Woche, un important portal economic din Germania, afirmă într-un material că ”Clemens Tönnies ar fi fost tras în piept” și că trebuie cercetat ”de ce recolta obținută în România a trebuit expediată în Germania, cine și la ce preț a preluat costurile de transport”. KTG nu ar fi oferit un punct de vedere în acest sens, mai menționează publicația germană.
Asta ca să ne mai facem o idee despre corectitudinea nemțească.
Dan AILINCĂI
