Adrian Năstase în vizită la prietenul Ioan Chelaru

Ioan Chelaru, recent retras din viața politică după trei mandate de senator, și-a lansat o nouă carte. Este vorba despre volumul „Ar fi fost prea frumos…”, o carte în două părți (nu în două volume, ține autorul să sublinieze), care cuprinde amintiri și memorii din perioada de parlamentariat, dar și ”epopeea” revizuirii Constituției, văzută de unul din principalii ei artizani.

La lansare a participat un foarte numeros public: juriști, magistrați, oameni de cultură, oameni politici, foști oameni politici, primari de comune, etc. Am remarcat în sală pe domnii Eduard Corduneanu și Vasile Balcan, pe domnul Petrică Prichici (primar de Ion Creangă), pe doamna Valeria Dascălu (primar de Săbăoani), pe domnul Dan Vasile Constantin, pe Viorel Stan… Dar și pe șefii de la PSD, Ionel Arsene de la județ și Dan Manoliu, președintele de la Roman care s-au sărutat cu Ioan Chelaru s-au întreținut mai cordial decât pe vremea când discutau la partid.

Despre carte și despre autorul ei au vorbit fostul premier Adrian Năstase, profesor doctor Ștefan Deaconu, președintele Colegiului Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR și senatorul Georgică Severin.

Adrian Năstase, sobru și reținut, a spus: „Doamnelor și domnilor, sînt emoționat să fiu, după mulți ani, aici, la Roman; pe unii dintre dumneavoastră vă mai știu așa, din vedere. Știu că ați venit astăzi aici din respect, din prețuire pentru Ioan Chelaru. Acesta este motivul pentru care am venit și eu. Pînă la urmă cărțile acestea, care prezintă un raport de activitate pentru aproape 3.000 de zile de viață, reprezintă un pretext ca să vorbim despre noi înșine, despre societatea noastră, despre felul în care funcționează puterile statului, despre rolul omului politic. (…) Cred că ceea ce este important de observat la acest moment, citind aceste cărți, este tocmai această identitate plurală, polivalentă a lui Ioan Chelaru. Un om de profesie liberală, dar care are o profesiune de credință de stînga, un învățat și în același timp un om al cetății.”

Senatorul Georgică Severin (senator de Prahova), declarîndu-l pe Ioan Chelaru ”cel mai bun prieten al său”, a adăugat: „Eu îl înțeleg foarte bine pe Nelu Chelaru, pentru că avem o situație asemănătoare: amîndoi provenim din orașul numărul 2 din județ. Eu din Cîmpina, în raport cu Ploiești, el din Roman, în raport cu Piatra Neamț. Ei, întotdeauna orașul numărul 2 a avut, așa, o luptă mai puternică cu reședința de județ și de aici și pretențiile mai mari ale electoratului din respectiva localitate, care nu beneficiază întotdeauna de avantajele reședinței de județ. Cred că acesta a fost încă unul din motivele pentru care Ioan Chelaru a vrut să dea această ”dare de seamă” în momentul în care și-a încheiat activitatea de parlamentar. Este o carte de realizări, dar este și o carte de regrete, fiindcă nimic nu ar fi încununat mai frumos cariera parlamentară a domnului Chelaru decît adoptarea unei noi Constituții, căreia el i-a dedicat sute și mii de ore de muncă.”

Ioan Chelaru a mai publicat, anterior, lucrările ”Constituția României comentată și adnotată” și ”Străinii în România – Regim juridic”.

În alocuțiunea sa, autorul, Ioan Chelaru, a spus: „Nu cred că sînt în chiar cel mai fericit moment al vieții mele, dar cred că prin lansarea acestor cărți, închei o etapă în care, vă mărturisem public, ceea ce 12 ani, acolo, în Parlament, trei, patru, cinci zile pe săptămînă, am făcut.”

În final, vizibil emoționat, Ioan Chelaru și-a încheiat cuvîntul: „Mi-e dor de adevăr, de oameni, de iubire, de multe lucruri, dar mai ales mi-e dor de tata… Au trecut 40 de ani de cînd el nu mai este și aș vrea să-i dedic amintirii acest moment.”

(D.A.)

.