Aduceri-aminte: 1 Mai muncitoresc în Neamț

pietricica turism

Dacă, în prezent, 1 Mai ne trimite cu gândul imediat la o zi liberă în calendar, până în 1989, această sărbătoare constituia o ”grăitoare mărturie a abnegației  cu care oamenii muncii participă la înfăptuirea programului de continuă înflorire a patriei noastre socialiste”. În afara unui fierbinte omagiu adus muncii, partidului, patriei și solidarității internaționale a oamenilor muncii, 1 Mai însemna, atunci ca și acum, și o destindere la iarbă verde, cu mici și bere, în ștrandul de Peste Vale, dar și în alte locuri de recreere, unde nu se putea arunca un ac.

* În fruntea întrecerii socialiste

În 1971, an în care urma să se celebreze și ”gloriosul” semicentenar al partidului, oamenii muncii din întreprinderile județului Neamț raportau noi și valoroase realizări.

La UFS Săvinești, chimiștii întâmpinau marea sărbătoare a muncii cu un bilanț pe măsură. «Angajamentele asumate de chimiștii săvineșteni au fost considerabil depășite, realizându-se peste prevederi o producție globală de 25 milioane lei și o producție marfă de 11 milioane lei. Economia națională a primit suplimentar 21 tone fibre melana, 15 tone fibre relon, 26 tone fire textile, 400 tone caprolactamă, 140 tone granule de relon și 1.000 tone sulfat de amoniu. Toate aceste depășiri au fost realizate în condițiile reducerii cu 23 lei a cheltuielilor planificate la 1.000 lei producție marfă ceea ce a permisobținerea unor economii însumând 6 milioane lei».

Și forestierii Combinatului de exploatare și industrializare a lemnului Piatra Neamț aveau cu ce se lăuda: «Demn de subliniat este faptul că angajamentul întregului an 1971, la principalii indicatori, a fost îndeplinit în perioada celor 4 luni care au trecut până acum. Peste sarcinile de plan, forestierii au realizat un spor de 23.800.000 lei la producția globală și 34.000.000 lei la producția marfă. De asemenea, productivitatea muncii a fost depășită cu 2,2 la sută, ceea ce valoric înseamnă 490 lei pe salariat. La principalele sortimente, forestierii au realizat o depășire de 7.300 m.c. cherestea, 85.800 m.c. bușteni și 16.900 m.c. lemn pentru celuloză».

La vremea respectivă, constructorii de la Întreprinderea Mecanică Roman apăreau, și ei, cu importante succese repurtate pe graficul întrecerii economice. «La producția marfă s-a obținut o depășire de 1.100.000 lei, cu 600.000 lei mai mult decât angajamentul primei etape, la export s-au livrat peste prevederi produse în valoare de 110.000 lei valută, iar planul de beneficii a fost depășit cu 900.000 de lei».

Oamenii muncii de pe ogoare întâmpinau ziua de 1 Mai cu principalele lucrări de sezon efectuate: «Din suprafața totală de 81.540 ha repartizată culturilor agricole de primăvară, s-au însămânțat circa 76.000 ha. Cea mai importantă bătălie a primăverii – însămînțarea porumbului – a fost virtual încheiată. Din cele 40.000 ha repartizate acestei culturi, se însămânțaseră până aseară circa 39.000 ha, diferența reprezentând-o unele terenuri nemecanizabile sau cu exces de umiditate».

 * Expoziții și spectacole de teatru

Nu erau omise nici manifestările cultural-artistice sau sportive. De exemplu, la Târgu Neamț, expoziția Iuliei Hălăucescu, deschisă în primele două decade al lunii mai, propunea publicului vizitator «o interesantă prezentare artistică a principalelor realizări obținute în județul Neamț în anii socialismului, expoziția figurând între manifestările Cenaclului din Piatra Neamț a U.A.P. în cinstea jubileului partidului. Printre lucrările expuse menționăm: ”Amfiteatrul Bicazului”, ”Fereastra orașului”, ”Uzina hidrocentralei de la Stejaru”, ”Fabrica de ciment din Bicaz”».

În aceeași notă de destindere culturală, formația de teatru a Căminului Cultural din Borlești, premiată la cel de al Vl-lea Festivalul Național de Teatru pentru amatori ”I.L. Caragiale”, prezenta la câteva cămine culturale din județ spectacolul cu piesa lui Radu Bădilă, ”Carabina”. «Ieri seară, tinerii artiști amatori au fost oaspeții comunelor Cândești și Rediu. Astăzi și mâine, spectacolul va fi reluat pe scenele din Bodești, Dobreni și Girov. De remarcat că aceste deplasări figurează în cadrul Festivalului artistic al căminelor culturale din județul Neamț. Printre interpreți menționăm pe: Corina Hociung, Mihai Poețelea, Gh. Bălan, Ion Purice, Mihai David, I. Igmandi. Regia este semnată de Tiberiu Uță».

 * Piatra Neamț: Un mare steag roșu, desfășurat în cinci falduri

 

În 1971, mitingul și defilarea oamenilor muncii din Piatra Neamț au fost găzduite de Piața Alexandru cel Bun (actuala Piață Ștefan cel Mare). «Deasupra tribunei oficiale, pe un mare steag roșu, desfășurat în cinci falduri, semnificând drumul glorios de cinci decenii al Partidului Comunist Român, se află macheta globului pământesc, împodobită cu flori de mai, purtând însemnele zilei de 1 Mai, sub care este înscrisă tradiționala chemare – ”Proletari din toate țările-uniți-vă!”.

De asemenea, pe fundalul purpuriu al tribunei se află portretele membrilor Prezidiului permanent al C.C. al P.C.R., sub care este înscrisă cu litere mari, albe, lozinca ”Trăiască 1 Mai, ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc!».

Salutați cu aplauze și urale, la ora 9, în tribuna centrală, au luat loc tovarășii Ștefan Boboș, prim secretar al Comitetului județean de partid, Vasile Dascălu, președintele Consiliului popular județean, Constantin Potângă și Ion Angelescu, secretari ai Comitetului județean de partid, Gheorghe Ibănescu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, membrii Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean.

«Sute de oameni ai muncii din Piatra Neamț, purtând steaguri roșii și tricolore, lozinci, pancarte, se află în Piața Alexandru cel Bun pentru a lua parte la mitingul oamenilor muncii.

Mitingul este deschis de tovarășul Vasile Gherasim, prim secretar al Comitetului municipal de partid Piatra Neamț, președintele Consiliului popular municipal.

Primit cu aplauze, a luat cuvântul tovarășul Ion Diaconu, membru al Biroului Comitetului județean de partid, președintele Consiliului județean Neamț al sindicatelor. În repetate rânduri, cuvântarea este subliniată de puternice aplauze, urale pentru partid și patrie, pentru întărirea solidarității internaționale a celor ce muncesc».

După încheierea cuvântărilor, a început marea defilare, care s-a sfârșit cu intonarea imnului de luptă al celor ce muncesc pretutindeni – Internaționala.

«Prin fața tribunei au trecut în pas cadențat blocurile gărzilor patriotice – scut de nădejde în apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului nostru muncitor – urmate de detașamente de tineri îmbrăcați în frumoase uniforme albastre care participă la pregătirea pentru apărarea patriei. După trecerea viilor și primăvăraticelor coloane ale pionierilor, au demonstrat colectivele de muncă din întreprinderile și instituțiile din Piatra Neamț. Ultimele coloane ce au trecut prin fața tribunelor au fost cele ale sportivilor».

 * Roman: Minting entuziast în aromă de liliac

 La Roman, potrivit cotidianului Ceahlăul, orașul se trezise mai devreme în miresmele liliacului abia înflorit: «Fiecare colț împodobit cu ramuri în floare și stindarde roșii și tricolore a trăit cu plenitudine evenimentul. Ziua de 1 Mai a prilejuit oamenilor muncii din municipiul Roman participarea la un miting entuziast și plin de profunde semnificații, locuitorii străvechiului oraș întinerit alăturându-se însuflețirii generale cu care întreg poporul cinstește semicentenarul».

Găzduit de sala ”V. Alecsandri”, mitingul a fost deschis de Nicolae Dumitrache, președintele Consiliului municipal al sindicatelor. Un alt tovarăș care s-a adresat mulțimii a fost Petre Enache, prim vicepreședinte al Consiliului popular municipal. El a subliniat că realizările (peste 22 milioane lei peste plan la producție în primele patru luni) cu care romașcanii au întâmpinat ziua de 1 Mai și gloriosul semicentenar sunt expresia atașamentului lor profund față de politica lucidă și înțeleaptă a partidului: «Laminoriștii n-au putut veni toți la miting; unii au rămas să vegheze focul nestins al agregatelor. Avem toate motivele să ne mândrim – ne spune unul din participanții la miting. Uzina a primit titlul de fruntașă pe ramură, câștigând totodată întrecerea între unitățile economice din județ».

 * Bicaz: Stindardul dus de cimentiști

 Clubul Central Bicaz, ”vechea și ospitaliera gazdă a bicăzenilor”, a fost neîncăpător pentru sutele de locuitori ai orașului. Cei din Bicaz, prin cuvântul lui Ștefan Sandu, secretar al Comitetului orășenesc de partid și președinte al Consiliului popular orășenesc Bicaz, au raportat, cu prilejul zilei de 1 Mai, îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 4 luni și a angajamentelor asumate în cinstea gloriosului semicentenar al partidului: «Ca întotdeauna, stindardul întrecerii la Bicaz este dus de colectivul Fabricii de Ciment urmat cu deosebită fermitate de colectivele de muncă ale U.E.I.L.-ului Tarcău, Atelierele de confecții metalice și Atelierelor centrale Bicaz, întreprinderii comunale. După terminarea mitingului, locuitorii Bicazului au participat, în tot cursul zilei, la numeroasele manifestări artistice și sportive oferite pentru ei de formațiile Casei orășenești de cultură, Clubului central, Cooperației meșteșugărești și asociațiilor sportive din oraș».

* Târgu Neamț: Scandări îndelungi pentru partid și conducerea sa

Centrul orașului, ”pavoazat sărbătorește cu drapele ale P.C.R., R.S.R., lozinci, ghirlande”, palpita de agitația veselă a miilor de bărbați și femei, tineri și vârstnici, veniți să omagieze Ziua de 1 Mai.

«Grafice ce prezintă realizările obținute în cincinalul trecut și prevederile celui actual, lozinci, portrete ale conducătorilor partidului și statului, baloane multicolore, stegulețe și multe, multe flori întregesc caracterul sărbătoresc al adunării.

Voioșia este nota dominantă. Cuvintele tovarășului Gheorghe Ungureanu, secretarul Comitetului orășenesc de partid și președinte al Consiliului popular orășenesc Târgu Neamț, sunt în repetate rânduri subliniate de vii aplauze.

Se scandează îndelung pentru partid și conducerea sa, pentru patria noastră socialistă.

Depășirea cu 3 milioane lei a planului de producție a orașului, realizarea unui volum de lucrări prin muncă patriotică în valoare de 340.000 lei, realizarea și depășirea planului de investiții, sunt doar câteva din succesele anului pe care-l străbatem închinate de ei zilei de 1 Mai și semicentenarului partidului.

Sunt orele târzii ale serii, dar pe estradele special amenajate răsună încă cântecul. Sutele de artiști amatori, laolaltă cu toți locuitorii orașului, aduc cinstire marii sărbători». (Ceahlăul, mai1971)

* Ultimul 1 Mai în comunism

Ultima sărbătoare de 1 Mai din comunism s-a celebrat în 1989, prilej cu care au avut loc «vibrante manifestări ale atașamentului față de partid, față de strălucitul său conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu».

«Zecile de mii de cetățeni, desfășurându-și activitatea în cele mai diverse sectoare, au dat expresie sentimentelor care îi animă, de mândrie și satisfacție față de strălucitele victorii obținute de România pe calea consolidării independenței politice și economice, a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate pe pămîntul scump al patriei».

Totodată, în telegramele adresate celui mai iubit fiu al patriei se făcea vorbire și despre cea mai recentă izbândă a poporului român: «Vestea încheierii, la sfârșitul lunii martie 1989, a rambursării datoriei externe a României, adusă la cunoștința întregii națiuni de dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, în cadrul Plenarei Comitetului Central al partidului, reprezintă o mare victorie a poporului român, o realizare de însemnătate excepțională, unică în lume, care asigură deplina independență economică și politică a țării».

 * Spectacol de 1 Mai pe stadion

Peste 60.000 de oameni ai muncii au luat parte la adunarea populară din Piatra Neamț, desfășurată pe stadionul ”Ceahlăul”. În cadrul adunării, au luat cuvântul tovarășii Gheorghe Munteanu (prim-secretar al Comitetului Municipal de Partid), Rodica Popîrda (președintele comitetului sindicatului de la Combinatul de Fibre Sintetice Săvinești), Ioan Fiterău (directorul Combinatului de Prelucrare a Lemnului), Maria Dascălescu (președintele Comitetului Municipal al O.D.U.S), Sandu Cîrlan (secretar al comitetului de partid de la Combinatul de îngrășăminte Chimice), Ioan Petrea (președintele Cooperativei Agricole de Producție Piatra Neamț), Gheorghe Luca (secretar al Comitetului Județean al U.T.C.) și Maria Gheorghe (prim secretar al Comitetului Județean Neamț al P.C.R.).

* IFET Neamț

Cei peste 12.000 de forestieri ai județului adăugau, de la o zi la alta, noi fapte de muncă în ampla întrecere socialistă: «IFET Neamț deține și în primul trimestru al acestui an locul I în întrecerea cu unitățile de profil din țară.

Îl ascultăm pe tovarășul Emil Marcoci, directorul Întreprinderii: ”Ca unitate etalon pe ramură, IFET Neamț își îndeplinește – cum se cuvine – menirea. Succesele de până acum le amplificăm, grație valorificării depline a resurselor de muncă și de creativitate ale oamenilor muncii. Așa se face că încheiem cele 4 luni din acest an prin realizarea planului la producția marfă și la export cu 8 zile mai devreme, obținând depășirea producției marfă cu 32 milioane lei și a exportului cu 20 de procente.

Ca urmare a devansării exploatării masei lemnoase, înregistrăm, suplimentar, 27.000 m.c. bușteni de rășinoase, 10.000 m.c. bușteni de fag, peste 3.000 m.c. lemn de mină, 2.700 m.c. elemente din cherestea de rășinoase și 1.000 m.c. de fag, 6,7 mii m.p. uși și ferestre, 9fi mii m.p. parchete. La obținerea acestor frumoase rezultate au contribuit deopotrivă toate cele 5 UFET-uri, precum și UMTCF-ul».

 * UJECOOP Neamț

Economistul Toader Dabija, secretarul comitetului de partid al uniunii, șeful biroului plan, spunea că «Locul I în întrecerea socialistă pe țară din primul trimestru al acestui an e, de fapt, o continuare a succeselor din anii precedenți. Colectivul nostru a realizat toți indicatorii, obținând și importante depășiri: 8 milioane lei la mica industrie, 26 milioane lei la desfacerea de mărfuri, 25 milioane lei la livrări fond piață, 3,8 milioane lei la export. Dintre fruntași, sunt de remarcat secția de producție industrială (în special la export), CPADM Bicazu Ardelean, Târgu Neamț, Vânători, Bicaz și Roznov».

 * Fabrica de mobilă Târgu Neamț

La Fabrica de mobilă din Târgu Neamț erau raportate importante sporuri de producție. Vasile Dron, directorul unității, spunea că, la producția marfă industrială, s-a înregistrat un plusde 2,5 milioane lei, iar la export, pe relația CTS, beneficiu era de 4 milioane lei: «Între alte succese pe care harnicul colectiv de la apa Ozanei le înscrie în marea cronică a întrecerii socialiste este și lansarea în fabricație, chiar în aceste zile de aleasă sărbătoare, a noi garnituri de mobilier. Este vorba, în primul rând, de dormitorul ”Rin” destinat partenerilor externi. Apoi, ceva mai târziu, alte noi garnituri de mobilier (grape-colț, dormitorul ”Tauer” și camera de zi ”Tulia”) vor fi expediate pe adresa beneficiarilor de peste hotare. Între fruntași, se mențin colectivele de la secțiile furnire-panel și corp mobilă». (Ceahlăul, 29 aprilie 1989)

* Cuvântul tovarășei Maria Gheorghe, prim-secretar al Comitetului Județean Neamț a PCR, la 1 mai 1989

Producția industrială a sporit de la 4 miliarde lei în 1965 la 32 miliarde lei în 1989, ponderea având-o ramurile purtătoare ale progresului tehnic, așa cum sunt metalurgia, construcțiile de mașini, industria chimică și altele.

Pe harta economică a județului au apărut în această glorioasă epocă Combinatul de Prelucrare a Lemnului de la Piatra Neamț, Întreprinderea de Fire și Fibre Poliamidice de la Roman, Fabrica de ciment de la Tașca, Întreprinderea de volvatir de la Târgu Neamț și altele, au fost extinse și modernizate platforma chimică de la Săvinești, Întreprinderea de Țevi Roman, întreprinderile constructoare de mașini de la Piatra Neamț și Roman, unitățile de exploatare și industrializare a lemnului, unitățile industriei ușoare și industriei alimentare, prin care s-au creat peste 82.000 noi locuri de muncă.

În același timp producția agricolă a județului a crescut de aproape 4 ori, s-au realizat peste 54.000 apartamente din fondurile statului, s-a construit și pus în funcțiune linia ferată Tg. Neamț – Pașcani, s-a dezvoltat continuu baza materială a învățământului, științei, culturii și ocrotirii sănătății populației, s-au modernizat orașele și comunele, transporturile și căile de comunicații”. (Ceahlăul, 29 aprilie 1989)

Ana MOISE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.