Deși se află la curent cu marile descoperiri științifice ale lumii, Alexandru Mironov n-a putut împiedica întârzierea cu o oră a trenului care l-a adus la Piatra Neamț, pentru a le împărtăși liceenilor de la ”Petru Rareș” din vasta sa experiență. ”Aseară, trenul care m-a adus aici a venit cu o oră întârziere și mi-am amintit că, în urmă cu trei ani, când am mers de la București la Giurgiu, trenul a făcut cu o oră mai mult decât în 1880, la inaugurarea căii ferate”. Se autointitulează radio-tele-profesor și consideră că omul – cel inteligent – este condamnat la eternitate.
– În 2012, spuneați că puteți garanta că va fi un sfârșit al lumii, dar peste 8 miliarde de ani. Vă mențineți declarația acum, la 5 ani distanță?
Era, atunci, un moment în care parcă mass-media turbase. Căuta neapărat un sfârșit al lumii. Și, atunci, ca să rezolv lucrurile, eu am bifat 21 de posibile sfârșituri de lume. Le-am publicat într-un ziar, le-am dat la radio, le-am dat la televiziune, până la urmă am făcut și un capitol de carte și le-am spus: ”Alegeți-vă, fraților, ce vreți voi!”
Uite că n-a fost sfârșitul lumii, nu va fi așa de aproape.
Eu cred că Homo Sapiens e condamnat la eternitate, după ce va ieși din găoacea asta, care înseamnă câmpul gravitațional și se va întinde spre restul sistemului solar. Și asta se va întâmpla în cursul acestui veac.
– E adevărat că răul, durerea nu-și fac loc în legile fizicii, științei, ci numai binele?
În final, pozitivismul devine absolut normal. De ce? Pentru că lumea, de fapt, e condusă de creierele acestea deosebite. Elementele de elită sunt cele care gândesc. Vă dau următorul exemplu: de pildă, fizicienii pe pământ sunt un milion, nu-s mai mulți… Dintre ei, 30.000 sunt excepționali și ei duc lumea înainte. În jurul lor, sunt profesorii de fizică, nu-s mai mult de 3-4 milioane pe tot pământul și, după aceea, vine clasa mare a inginerilor, care preia din ideile pe care le pun fizicienii în dezbatere, le descoperă și se apucă să facă obiecte. Aparatul pe care-l țineți în fața mea și mă înregistrați are mecanică cuantică, deși mulți dintre noi nu înțeleg ce-i mecanica cuantică. Se zice că nici fizicienii specialiști în mecanica cuantică n-o înțeleg cu totul, dar o folosesc și, atunci, inginerii fac obiectele cu care umplu civilizația.
La ora actuală, dacă deschideți internetul, pe Google, la un site pe care-l recomand – www.worlddometers.info – veți vedea că jumătate din populația lumii umblă pe Google.
Am văzut o scenă drăguță în Africa, la tribul Masai. Acolo sunt negri de peste 1.95 m, înfășurați cu o blană în jurul trupului – bineînțeles că joacă și un pic de teatru -, care au o suliță înaltă în mâna stângă și un telefon legat de satelit în mâna dreaptă. Asta-i planeta noastră, de fapt, acum, care merge înainte tocmai datorită progreselor pe care tot timpul le face elita.
Revenind, matematicienii sunt și mai puțini decât fizicieni, biologi vor fi din ce în ce mai mulți, încă sunt puțini, dar se zice că secolul al XXI-lea va fi secolul biotehnologiilor. Acestea vor schimba fața lumii mai departe. E foarte posibil să se amestece până și în mecatronică, și în transporturi, și în toate. Vom vedea cum, încă nu știm, dar acesta este viitorul.
– Perioada petrecută în fruntea Ministerului Tineretului și Sportului cum v-o mai amintiți?
Nu sunt făcut să fiu șef și demnitar. Mai degrabă, cred că am calități de consilier pentru cei pe care pot să-i ajut.
Politicienii sunt o pătură specială, cu niște reguli, care, de fapt, aparțin de teoria haosului și sunt supuși la diferite influențe.
M-am înțeles cu cei de la MTS, pentru că fusesem sportiv de performanță și asta conta. Și eram și președintele Federației Române de Scrimă. În 1969, am fost în primii 32 la spadă din lume. Cunoșteam lumea sportivă, am încercat să văd cum poate fi ea condusă și mi-am dat seama cât e de complexă. În schimb, ceea ce mi-a reușit a fost politica de tineret, care era complet haotică. Am făcut atunci 15 programe de tineret, care au prins imediat și unul dintre ele, cel de ieșire în afara României, a avut un succes grozav. În 1996, cred că 10.000 de elevi, care au fost premiați de județele lor, au plecat în străinătate, să vadă cum e lumea făcută și acest lucru a grăbit globalizarea, ca să zic așa. Și pe plan sportiv au fost 20 de medalii la Jocurile Olimpice, dar simțeam că o să înceapă în curând sufocarea, pentru că sistemele erau cele vechi și sportul de masă era aproape oprit, iar școala – aici e vina școlii – a închis poarta către ora de educație fizică, deci către sănătate. Țin minte că, într-o discuție pe televizor, cu ministru Marga, un om foarte de treabă altfel, care a tăiat însă orele de educație fizică din programa școlară, i-am propus să alergăm împreună 5.000 de metri. ”Eu sunt cu 10 ani mai în vârstă decât dumneata. Hai să vezi că eu duc cursa până la capăt și dumneata cazi după 100 de metri”. De ce? Pentru că, în afară de matematică și de fizică și de limbi străine, eu am făcut educație fizică zdravănă în școală, plus sport de performanță.
– Care sunt nevoile primordiale de care educația ar trebui să țină seama imediat?
Școala trebuie să se schimbe. Marii profesori știu că școala trebuie să se schimbe. De ce? Pentru că-i concurența foarte puternică. Pe YouTube, și un puști știe acum să-și găsească orice fel de lecție ilustrată. Pentru cei mai mulți elevi, e nevoie ca școala să reușească să-i îndrume spre inginerie, spre științele exacte, spre medicină, pentru că lumea devine din ce în ce mai deșteaptă. De aceea, cred că școala trebuie să-și lărgească orizonturile. Informația nu mai vine de la dascălul care scrie pe tablă, nu mai vine din manual, pentru că internetul este peste tot. Nepoțelul meu de clasa a VI-a, care nu-și bate capul să ia note mari la școală, nu-i pasă, l-am văzut o dată cum a ținut un speech în fața colegilor, cărora le-a vorbit despre Big Bang. N-a greșit nimic, m-am uitat la el cu admirație, a văzut privirea mea admirativă și mi-a zis: ”Tu să știi că eu, de la școală, iau 25%, încolo mă folosesc de «tata» Internet și «mama» Wikipedia și-mi găsesc ce vreau”. Trebuie să ținem cont de asta. Nu se poate să nu ținem cont de asta. Lumea se schimbă cu o viteză fabulos de mare. Mai dau un exemplu, negativ, de această dată. Școala s-a opus categoric să întindă mâna către Radio România și televiziunea publică. Ori, în televiziunea publică, eu am câteva mii de emisiuni de știință făcute. De ce să nu le ia școala? Radio România are o arhivă de aur dumnezeiască, splendidă. De ce nu cer școlile înregistrările?
– Descoperirile științifice din 2017 le vor depăși pe cele din 2016?
Tot timpul se întâmplă așa. Am îmbinat activitatea de scriitor de anticipație cu cea de jurnalist de știință și trebuie să vă spun că rezultatul ultimilor 20 de ani este că imaginația omului de laborator, a cercetătorului e mult mai cutezătoare decât cea a scriitorului de SF. Scriitorii de science-fiction șchioapătă în urma cercetătorului.
În energetica nucleară, se va construi la Cadarache, în Franța, într-un punct care nu mai e pe hartă – e șters, acolo harta Franței e albă -, o centrală de fuziune nucleară. Acolo, un atom de deuteriu cu unul de tritiu sunt schizați, sunt strânși, eliberează energie și nu-i radioactivă. Spre 2029, o să poată să dea energie curată. Deuteriu și tritiu sunt izotopi ai hidrogenului. Hidrogenul se scoate din apă, deci am avea combustibil cât vrem pe planeta asta, plus Heliu-3, care se ia de pe Lună și poate fi transformat.
– Viața politică are nevoie de o resuscitare?
Eu cred că partidele politice și-au trăit traiul. Trebuie gândit altceva, pentru că, iată, partidele se transformă în găști. Priviți Statele Unite, sunt cel mai bun exemplu. Nu ne mai putem întoarce la împărați, regi, țari, dar se poate ca inteligența artificială să ne ajute. Clasa politică este ultimul sertar în intelectualitatea lumii. Pe pământ, sunt, în fiecare secundă, circa 880 de milioane de oameni care suferă de foame, iar grașii pământului sunt 1 miliard 600 de milioane, sunt de două ori mai mulți. Ar trebuie să le fie rușine politicienilor. Foametea e o rușine pentru Homo Sapiens din secolul acesta.
Ana MOISE