Ce-i trebuie mediului de afaceri din Neamț

Departe de a fi un secret și mult mai aproape de a deveni un nedorit brand de județ, Neamțul e pe loc fruntaș în orice clasament al județelor slab și foarte slab dezvoltate. Dacă raportarea se face la nivel macro, luând în calcul că toate statisticile – și naționale, și internaționale – ne plasează într-una din cele mai sărace regiuni UE, lucrurile deja sunt triste.

Din acest punct ar trebui să înceapă orice discuție și orice abordare a unui plan coerent de măsuri economice și sociale care să schimbe starea de lucruri. Orice plan s-ar face, indiferent din partea cui, trebuie corelat cu nevoile reale ale zonei în care se dorește a fi aplicat. Nu (prea) mai e timp de vorbe. E momentul ca promovarea intereselor locale în fața celor care decid la nivel central să fie tratată și făcută cu responsabilitate și fermitate. Aici e ”cheia și lăcata”, de aici pot pleca demersuri legislative, noi sau regândite, care să clarifice și să accentueze ideea de investiții, fiscalitate, resurse umane etc. Aceste demersuri nu se pot face din birou, oriunde ar fi el, la București sau în Neamț. E nevoie de o reală și permanentă consultare a celor care, în definitiv, fac economia să meargă și produc bani la buget: agenții economici și organismele asociative în care funcționează aceștia.

Câțiva primi pași, deși timizi, fiindcă există o suprasaturație și o teamă efectivă de politic a oamenilor din economia reală, s-au făcut odată cu începutul de mandat de președinte al Consiliului Județean Neamț al lui Ionel Arsene. Din discuțiile și acțiunile derulate, s-au desprins destule concluzii cât să formeze baza unui plan de dezvoltare a zonei.

* Nevoia de investiții

Județul are nevoie de investiții. O spune toată lumea, de fiecare dată când vine vorba de dezvoltare. A face, însă, o investiție într-un cadru legislativ neprietenos, chiar ostil, e un act de mare curaj, dacă nu chiar de nebunie. Aici trebuie să intervină statul și autoritățile locale. În primul rând, trebuie plecat de la ce există, adică trebuie sprijin pentru menținerea capacităților de producție care încă mai funcționează. Un semnal în această direcție a venit dinspre Consiliul Județean, care a promovat la Bruxelles interesele producătorilor din domeniul textil, dar lucrurile trebuie continuate și extinse și în alte sectoare de activitate.

Din nefericire, până la Bruxelles, ne mănâncă Sfânta Birocrație românească.

Potrivit unei sinteze, realizată la Camera de Comerț și Industrie Neamț, după discuții purtate cu oamenii de afaceri din majoritatea domeniilor de activitate – au fost consultate peste 3.200 de firme -, este necesară simplificarea legislației în domeniul investițiilor. Trebuie corelate rapid normele ISU, ale Inspecției de Stat în Construcții, precum și ale Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care, de multe ori, se bat cap în cap. Legislația de mediu trebuie, de asemenea, revăzută și eliminate din ea prevederi aberante, care nu se găsesc în restul Uniunii Europene. Necesitatea acordării autorizațiilor de construcție pentru capacități de producție în maximum 30 zile, cu eliminarea unor avize nejustificate, este de la sine înțeleasă, dar tot merită pomenită.

* ”Cred că trebuie să fie înființat un sistem de ajutoare de stat pentru investițiile care vor să se stabilească în Neamț, pe modelul zonelor defavorizate, să existe scutiri la taxele și impozitele locale pentru 3 ani, la investițiile în turism, iar pentru cele în industrie și servicii, în funcție de numărul de locuri de muncă create, între 3 și 5 ani” – Mihai Apopii, președintele CCI Neamț și vicepreședinte al Camerei de Comerț și Industrie a României.

* Nevoia unor politici coerente pe și pentru resursele umane

Forța de muncă bine pregătită și ieftină tinde să devină doar o legendă pentru atras investitorii, pentru că ea nu prea mai există. Același document al Camerei de Comerț vine cu câteva propuneri, înaintate ca posibile măsuri în atenția Guvernului, pentru a ajuta forța de muncă să se stabilizeze și să se repoziționeze într-o economie care se schimbă rapid din punct de vedere tehnologic.

Între acestea, se regăsește micșorarea cotelor de contribuții aferente salariilor datorate, de salariat, dar și de angajator, ceea ce va rezulta în majorarea salariilor și, implicit, stabilizarea resursei umane în zonă.

Sprijin pentru mobilitatea forței de muncă (acordat pentru distanțe de până la 50 km de locul de muncă) și deductibilitate integrală a cheltuielilor privind transportul salariaților, renunțarea la venitul minim garantat – cea mai cumplită rană a societății noastre actuale – și acordarea de ajutoare sociale doar persoanelor inapte de muncă sunt alte propuneri.

Învățământul dual este, de asemenea, o măsură de luat în calcul, fiind, la ora actuală, una din puținele soluții pentru a corela, real și eficient, cererea și oferta locurilor de muncă. Cu condiția ca metodologia pentru practica în învățământul dual să fie simplificată, firma să nu mai fie obligată să se acrediteze ca furnizor de formare profesională, bursele acordate de firme să fie date urmare a evaluărilor făcute în cadrul firmelor, iar metodologia simplificată privind ucenicia la locul de muncă să fie aprobată urgent.

”În general, măsurile de creștere a salariilor în sectorul bugetar trebuie să fie determinate de performanța actului administrativ și corelate cu veniturile salariaților din mediul privat determinate de productivitatea muncii. Altfel, se creează un dezechilibru între mediul privat și cel bugetar” – Mihai Apopii, președinte CCI Neamț și vicepreședinte CCIR.

* Nevoia unei fiscalități clare și deloc ostilă

Ca peste tot în țară, oamenii de afaceri din Neamț au o problemă cu fiscalitatea excesivă. Sunt apreciate anumite măsuri luate de guvern, se așteaptă prevederile pachetului legislativ care va pune accent pe prevenție în ce înseamnă controale și pe conformare fiscală, dar se așteaptă și măsuri în privința unor chestiuni care, acum, îngreunează dezvoltarea unei firme.

Una ar fi eliminarea tuturor taxelor ”de urgență”, stabilite de diferite instituții (de exemplu, Cadastru). Activitatea acestor instituții este, majoritar, informatizată, iar eliberarea unui aviz durează, în mod real, de la câteva secunde la câteva ore. Ei bine, taxa de așa-zisă urgență ajunge până la de 5 ori valoarea de bază a serviciului respectiv! Nemaivorbind că, în general, instituțiile de stat nu ar trebui să perceapă taxe pentru informații publice.

Alte cerințe ale mediului de afaceri au în vedere eliminarea impozitului pe dividende, precum și a contribuției de sănătate (CASS) pentru acesta, pentru persoanele care au un contract de muncă valabil. Interesantă este și propunerea privind contribuția de sănătate ce ar trebui corelată valoric cu pachetul de servicii medicale oferite.

Obligația de a reevalua o dată la trei ani imobilele firmelor este o prevedere care dă bătăi de cap majorității investitorilor. Oamenii de afaceri consideră suficientă o singură evaluare, indexată ulterior cu rata inflației. Oricum, reparațiile ”semnificative” se introduc în valoarea activelor. S-ar putea stabili și un prag concret al acestor îmbunătățiri, de exemplu 20% din valoarea impozitului. Totodată, nu trebuie impusă o anumită metodă de evaluare care, pur și simplu, denaturează rezultatele, ci trebuie lăsat evaluatorul să aleagă metoda potrivită.

”Mare parte din sumele alocate ajutorului de stat pentru investitorii care creează locuri de muncă ajung la marii investitori străini. Deși s-a promis în repetate rânduri, nu s-a realizat un program cu un milion de euro limită inferioară de acces, la care să poată aplica, în primul rând, IMM-uri românești. Este absolut necesar, mai ales în actualul context economic, să se creeze programe pentru întreprinderi mici (de max. 200.000 euro) și pentru întreprinderi mijlocii și mari (de minim 1.000.000 euro), fiindcă, altfel, ponderea capitalului autohton în economie va scădea semnificativ. Și trebuie ca, în aceste programe, să existe punctaj favorizant pentru firmele cu mai mult de 15-20 de ani de activitate, fiindcă ele și-au demonstrat viabilitatea și dorința de dezvoltare” – Mihai Apopii.

* Propunerile Camerei de Comerț pentru revitalizarea economică a Neamțului

• Dezvoltarea/ susținerea investițiilor în economia județului, mai ales a celor specific locale, pentru valorificarea superioară a resuselor locale (lemn, argilă, piatră naturală, producție agricolă);
• Repararea cel puțin a unei căi de acces spre vestul țării: Piatra Neamț – Gheorgheni sau Piatra Neamț – Bacău;
• Înființarea unui centru de dezvoltare a afacerilor, cu cel puțin 3.000 mp spațiu expozițional;
• Identificarea posibilităților de investiții în fiecare localitate (teren, clădiri) și crearea unei baze de date județene, pentru a fi ofertată imediat potențialilor investitori interesați de zonă;
• Dezvoltarea serviciilor și în special a turismului, cu conectarea activităților conexe acestei industrii într-o abordare unitară (muzee, festivaluri, alte activități culturale sau sportive), totul dublat cu târguri de promovare a producătorilor nemțeni;
• Schimbarea radicală a procedurii de licitare a lucrărilor și achizițiilor publice (caiete de sarcini cu standarde de cost, eliminarea criteriului ”prețul cel mai mic”, standarde de calitate pe categorii de lucrări și produse achiziționate, asigurarea finanțării clare a unei lucrări contractate);
• Proiecte pentru calificarea forței de muncă necesare în economia județului, corelate cu stabilizarea acesteia, centre de IT pentru absolvenții de liceu și gimnaziu, pentru învățământul profesional dual;
• Obligativitatea ca administratorii de firmă fără studii economice să urmeze (măcar) un curs de antreprenoriat sau management al firmei, înainte de a fi înregistrați la ONRC și limitarea firmelor la un singur obiect de activitate principal și unul secundar, pentru combaterea evaziunii fiscale;
• Finanțarea unui program de creditare pentru investiții, cu dobândă subvenționată și instrumente de garantare, prin intermediul unei bănci românești de investiții.
• Informatizarea reală și funcțională între operatorul economic și administrația locală și cea fiscală.

Dana OSTAHIE

FOTO: Pixabay