Cam cum e să dormi așa, liniștit, cu televizorul deschis și, deodată, pe la miezul nopții, s-o ia casa într-o direcție necunoscută și să trosnească din toate încheieturile? E cam de situație de urgență, de sunat la 112 și de venit popor competent la fața locului. Așa s-a întâmplat, la modul cel mai real, la Trifești, în noaptea de 18 spre 19 octombrie 2016, fix la ora 00:26, pe care proprietara casei și-o amintește clar, pentru că prima oară s-a uitat spre televizor. Mai întâi femeia, Domnica Văduva pe numele ei, a crezut că e cutremur, pentru ca, imediat ce a ieșit afară, să descopere că doar casa ei are un colț prăbușit, într-o groapă abia căscată, iar cele din jur sunt la locul lor. Apelul ei la 112 a fost urmat de un adevărat ”pelerinaj”. Au apărut autoritățile, în frunte cu primarul, pentru ca, a doua zi, casa ei – parțial înghițită de un tunel subteran – să fie subiect de avertizare, lipită pe gard, și de… vizualizare.
Au trecut de atunci mai bine de 6 luni, timp în care nu s-a făcut nicio cercetare arheologică a zonei, deși, la vremea respectivă, arheologul Adrian Ciobanu, de la Complexul Muzeal Neamț, s-a dus la fața locului și a conchis că este necesară o ”investigație” serioasă.
Sătenii vorbesc despre un tunel care ar fi legat conacului logofătului Constantin Balș, ultimul deținător al moșiei Trifești, de Moldova Seacă. Nu se știe dacă este așa, dar cert este că zona ascunde niște catacombe, pentru că drumul din vecinătatea casei Domnicăi Văduva s-a tot surpat de-a lungul anilor. Drumul a fost, de altfel, prima preocupare a proaspătului primar, motiv pentru care a comandat un studiu geotehnic și un studiu georadar, din care a înțeles clar ce va urma.
”Terenul se va lăsa 100 de ani de acum încolo”, ne-a declarat primarul Dan Marian Lupu. ”Nu știu ce e dedesubt, n-a venit nimeni să cerceteze, iar dacă vrea să vină vreun specialist îl primim cu dragă inimă, dar nu-l plătim, că nu avem cu ce. Problema cea mai importantă era drumul, să se poată circula cu restricții de 3,5 tone. Ne-am ocupat și de problema femeii, care s-a mutat într-o anexă, am vorbit la E.ON și au venit niște muncitori să tragă curent. Acum femeia a plecat în Italia, dar locul în care s-a produs surparea este tot acolo, poate veni oricine să-l vadă”.
Dincolo de disponibilitatea primarului pentru cercetare fără costuri, nu poate veni chiar în orice condiții un arheolog pe o proprietate privată. Cum drumul, afectat și el într-o oarecare măsură, este în proprietatea primăriei, dacă proiectul de reparații ar fi fost trimis Direcției pentru Cultură pentru avizare, automat s-ar fi solicitat supravegherea arheologică. Se pare, însă, că, cel puțin la nivelul primăriei, nu este nimeni foarte curios și nici dispus să cheltuiască vreun ban ca să afle ce se ascunde în pământul satului.
Iulian Ghercă, încă directorul Complexului Muzeal Județean, ne-a declarat că oricum vremea n-a permis până acum cercetarea arheologică, iar Direcția pentru Cultură Neamț poate interveni la nivelul Primăriei Trifești, pentru ca solicitarea de cercetare arheologică să se facă în conformitate cu procedurile în vigoare.
Și, poate, între timp, lămurește cineva, așa, în subsidiar, cam ce cantitate de precipitații s-a înregistrat, totuși, la Trifești în toamna anului trecut, având în vedere că primarul a ”sărit” de la 160 l/mp în declarația de atunci, la 350 l/mp în declarația de acum. Nu că asta ar explica în vreun fel dezinteresul total față de istoria satului, dar măcar pentru precizia datelor.
Oricum, o altă variantă, vehiculată atât de săteni, cât și de primar, se referă la o groapă de provizii, bineînțeles suficient de veche încât să merite a fi studiată în detaliu. Rocsana Josanu, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț, a fost la Trifești acum câteva zile, atât pentru a vedea starea în care se află cele două monumente din comună, cât și pentru a vedea în ce condiții de legalitate a fost demolat conacul din Miron Costin. A trecut și pe la groapa din Trifești și ne-a declarat că va face demersuri pentru a ”vedea ce este acolo”.
* Pe site-ul primăriei, conacul din Miron Costin încă este în picioare
Comuna Trifești nu este una bogată în monumente. În listă, nu sunt decât bisericile din Trifești și din Miron Costin. Ceea ce ar fi putut fi clasat – galeriile subterane și conacul boieresc – a fost acoperit de nepăsare.
Tunelurile sau gropile de provizii nu sunt deloc explorate, iar conacul tocmai a căzut sub lama buldozerului, pus la muncă, printr-o hotărâre de consiliu local. Construcția, afectată de un incendiu inițiat, se pare, de niște copii, a fost tratată ca orice alt imobil, strict din punct de vedere al stabilității și al utilității. După ce n-a mai fost folosită ca școală, a fost lăsată în voia sorții și a sătenilor, care au avut nevoie ba de cărămizile din bolta pivniței, ba de grinzile din pod. În final, o parte din clădire a căzut, pur și simplu, ceea ce-l îndreptățește acum pe primarul Lupu să spună că, de fapt, conacul ”s-a autodemolat”, iar buldozerul primăriei n-a făcut decât să îndepărteze ”un pericol extraordinar de grav”. Oarecum nostalgic, edilul a spus că e păcat de imobil, mai ales că și el, personal, a învățat, cu ani în urmă, într-una din încăperi. N-a vorbit deloc despre ceea ce însemna construcția în sine, parte a unui ansamblu, care include biserica (monument istoric de clasa A) și bustul cronicarului Miron Costin. Și susține că nici nu avea nevoie de aviz de la minister ca s-o demoleze, pentru că este la mai mult de 100 de metri de biserică. Lucrurile s-au lămurit după vizita Rocsanei Josanu, care nu-l vede vinovat neapărat pe primar, cât pe responsabilul cu urbanismul, care ar fi trebuit să știe clar cât este perimetrul de protecție: ”Conacul era afectată, nu avea nici temelie, însă nu un specialist oarecare în construcții, ci unul care are experiență în clădiri vechi trebuia să stabilească dacă se poate recupera. De aceea este nevoie de aviz și, pentru că nu l-a solicitat, responsabilul cu urbanismul va primi avertisment. Biserica din Miron Costin arată bine, dar are niște probleme la acoperiș, iar biserica din Trifești are o pictură deosebită și o ușă veche, cu lacăt și cheie lungă, cum în puține locuri se mai găsesc. Cam atât a mai rămas de văzut în comună”.
Sfâșietor de trist este că, dincolo de frenezia cu care rupem filele din cartea de istorie fără să mai punem nimic în loc, monumente care au o semnificație specială pentru acest popor sunt recunoscute și ”trăiesc” exclusiv on line.
Site-ul Primăriei Trifești, de exemplu, la secțiunea istoric, face vorbire despre satul Miron Costin, locul de unde cronicarul a fost ridicat, de la înmormântarea propriei soții, și dus la Roman, să fie decapitat. Iar textul este ilustrat cu poza conacului, în fața căruia stă, drept, bustul cronicarului.
«Cronicarul Ion Neculce ne spune că un boier, Ilie Țifescu (poreclit Frige-vacă), i-a spus lui Constantin Cantemir că o parte din boieri sunt împotriva lui. Atunci el a trimis imediat slugile să-i aducă la curte. Printre acei boieri era și vornicul Velicio (ginerele lui Toma Cantacuzino de Budești), care a fost închis, bătut și, la îndemnul lui Iordache Rusăt vistiernic, a fost omorât. Apoi, tot la îndemnul vistiernicului Iordache, Miron Costin a fost luat de la curtea Bărboși, de lângă Roman, și dus la Roman de către vătavul Macrei, unde a fost decapitat, fără să fie vinovat, fiindcă el nu știa de uneltirea celorlalți boieri cu fratele său Velicio, mai ales că, tot atunci, lui Miron (om ajuns la 70 de ani) ”îi murise giupâneasa”. Miron Costin s-a rugat mult să fie dus la Iași, să se dezvinovățească în fața lui Vodă, dar Macrei om fără milă, l-a decapitat. Feciorii lui Miron au fost închiși dimpreună cu alți boieri care fuseseră la sultan să-l pârască pe Cantemir».
Și, peste atâta istorie, buldozerul primăriei a trecut ca peste un loc oarecare, care trebuia doar nivelat, pentru a se ridica acolo grădinița satului. Iar peste cealaltă filă, din inima comunei, se toarnă permanent balast, ca să se aducă drumul la un nivel acceptabil nevoilor lumii moderne.
Cristina MIRCEA
