În 26 iunie 1940, România resimțea direct urmările înțelegerii dintre Rusia lui Stalin și Germania lui Hitler, cunoscută sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov. Sovieticii au cerut Basarabia, direct și fără scrupule, fără argumente. A fost un ultimatum brutal, specific diplomației unui stat totalitar, pe care Carol al II-lea și guvernanții români l-au acceptat, în contextul internațional de atunci, în care România era, practic, înconjurată de dușmani: Rusia vroia Basarabia, Bulgaria a cerut Cadrilaterul, iar Ungaria se pregătea de ocuparea Transilvaniei.
Ciuntirea României avea să înceapă în câteva zile, cu umilințe greu de suportat pentru armata română aflată în Basarabia, mai ales că aceste umilințe veneau din partea unor minoritari ieșiți să-i aștepte entuziaști pe emisarii lui Stalin. Textul documentului remis Guvernului român încă stă mărturie a disprețului unui stat totalitar față de realitatea istorică.
Acum, în anul de grație 2017, în timp ce țara sărbătorește Ziua Drapelului și politicienii stau cu ochii pe consultările de la Cotroceni, care ar trebui să genereze un nou Guvern, se cuvine să nu uităm momentul care a generat împărțirea României Mari, așa cum a rezultat după Primul Război Mondial.
Textul ultumatumului sovietic
«În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană. Uniunea sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forța a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, URSS consideră necesar și oportun ca, în interesul restabilirii adevărului, să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei la Uniunea Sovietică.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părți a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate de Ucraina sovietică, prin comunitatea sorții istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compoziție națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părții de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului și populației Basarabiei, prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia. Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:
- Să înapoieze cu orice preț Uniunii sovietice Basarabia;
- Să transmită Uniunii sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată.
Guvernul sovietic își exprimă speranța că Guvernul român va primi propunerile de față ale URSS și că aceasta va da posibilitatea a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre URSS și România.
Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.»
AMAE, fond 71/1920-1944. URSS, vol. 130, f. 245-246.
