Sâmbătă, la RomArt Gallery din Roman, a avut loc lansarea cărții preotului Eugen Răchiteanu, „Arta și estetica franciscană în secolele XIII – XIV”. Evenimentul a readus la Roman pe conferențiarul universitar preot Constantin Necula. Prezentarea lucrării a fost făcută de prof. univ. dr. Petru Bejan, de la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza Iasi, conf. univ. dr. pr. Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Andrei Șaguna din Sibiu și conf. univ. dr. pr. Damian Pătrașcu, Postulator General de la Curia Generală OFMConv. din Roma.
În sală, în mijlocul unui public foarte numeros, au fost prezenți foarte mulți preoți catolici și ortodocși, dar și deputatul Laurențiu Leoreanu și primarul Romanului, Lucian Micu. Cei doi au rostit câte o scurtă alocuțiune închinată momentului.
„Cu părintele Eugen ne-am descoperit în 24 de minute într-un turn de institut la Roman, și-a început părintele Necula alocuțiunea, apoi aproape am devenit prieteni, lucru care ne-a și ajutat. Pe mine mai ales, popă ortodox ardelean, anticatolic prin structură (pentru că sunt antimaghiar prin structură, fiind ardelean) să descopăr o altă față a catolicismului, de fapt o altă față a culturii catolice care poate veni astăzi în fața dezechilibrului care se manifestă în țară (uneori în propria mea Biserică). Trebuie să spun că anul trecut s-a semnat la Sibiu primul parteneriat între o facultate de teologie catolică și una ortodoxă din România, parteneriat care a unit cele mai mari biblioteci de teologie pe care le are România la ora actuală, una la Sibiu și una la Roman. Și aș vrea să înțelegeți că noi nu suntem două biserici una împotriva alteia, ci ori suntem cu Cristos ori… era să spun cine ne ia… Trecutul nostru, care a însemnat, la un moment dat, și arestarea unor cărți de cultură, de vastă și profundă cultură, și înlocuirea lor cu tot felul de teze nefericite, a dus, în timp, la înlocuirea adevăratei culturi cu ceea ce vedeți astăzi la conducerea politică a României: mediocritate, snobism, impotență cuturală, lipsă de intuiție și lipsă de proiecție. Unii spun despre noi, preoții, că locul nostru e în Evul Mediu… Eu am spus întotdeauna, Biserica ortodoxă și cea Catolică nu sunt din Evul Mediu, sunt din prima zi de Rusalii; așa că suntem mult mai dinaninte decât ne cred ei (de unde și rezistența noastră la draci, mediocri și proști), și trebuie să spun că e onorant să vezi că secolul XIII sau XIV e mult mai inteligent decât secolul în care trăim și că cei care ne trimit pe noi în Evul Mediu ne scot din evul medi…ocru în care trăim și ne trimit în evul în care oamenii mediau și reușeau să construiască o cultură care media prezența lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor. Vă îndemn să vă luați copiii de mâini și să mergeți cu ei în catedrale, să mergeți la Fălticeni, la Muzeul Irimescu, să vedeți ce s-a putut crea. Omul acela, acuzat de toți bezmeticii de tot felul de bezmeticării, a pus în bronz, în piatră și în lemn toată iconografia Bucovinei ortodoxe și toată structura de gândire a esteticii bucovinene. Un obiectiv atins al cărții, din punctul meu de vedere, este unul profund pedagogic; ani de zile, în facultățile de teologie ortodoxă noi învățam să-i înjurăm pe catolici din cărțile lutheranilor și pe lutherani din cărțile catolicilor. Și cred că așa era și la ei, se făceau combinări de 3 luate câte 3… Au fost ani (inclusiv după 90) în care discutam unii despre alții din ceea ce auzeam că au spus alții despre ceea ce am fi spus noi… Iar părintele Eugen reușește să te facă să înțelegi cultura celuilalt. Eu astăzi, îi mulțumesc, pentru că părintele Eugen ne obligă, într-un fel, să ne împrietenim cu Răstignitul.”
(D.A.)
