În 2017, oamenii de afaceri se plâng mai mult de lipsa personalului calificat decât de fiscalitatea împovărătoare sau de legislația întortocheată. Concluzia rezultă dintr-un raport de analiză, realizat de Camera de Comerț și Industrie a României, la care au răspuns 501 persoane de decizie în cadrul societăților comerciale din România (proprietar, asociat sau persoană cu funcție de conducere de nivel superior) din toate regiunile de dezvoltare.
* Ce-i nemulțumește pe afaceriști?
Potrivit acestui document, firmele consideră că problema numărul 1 cu care se confruntă este lipsa personalului calificat (23%). Urmează în top: fiscalitatea ridicată (18%), concurența de pe piață (15%), lipsa clienților (14%), legislația (13%), accesul la finanțare (7%) și costurile de producție/forța de muncă (6%).
* ”35% dintre companii afirmă că s-au lovit de problema plecării în străinătate a angajaților, iar 77% declară că personalul calificat a fost principala categorie afectată, valorile fiind similare cu cele înregistrate în 2016”.
Spre comparație, în 2016, problemele cu care se confruntau afaceriștii erau: fiscalitatea ridicată (23%), lipsa personalului calificat (19%), concurența de pe piață (17%), legislația (13%), lipsa clienților (10%), accesul la finanțare (7%) și costurile de producție/forța de muncă (7%).
De asemenea, în 2015, afaceriștii au remarcat următoarele probleme: fiscalitatea ridicată (38%), lipsa clienților (14%), legislația (11%), concurența de pe piață (9%), lipsa personalului calificat (8%), accesul la finanțare (7%) și costurile de producție/forța de muncă (5%).
* Ce-i mulțumește pe afaceriști?
Deși ar putea părea ciudat la o economie atât de… întortocheată ca a noastră, sunt totuși și chestiuni care îi mulțumesc pe oamenii de afaceri. Conform documentului Camerei de Comerț și Industrie a României, acestea ar fi: reducerea impozitelor (profit, CAS)/ facilități fiscale (16%), reducerea fiscalității (9%), simplificarea/ clarificarea legislației (9%), stabilitatea fiscală și legislativă (8%), reducerea birocrației/obținerea documentelor mai repede (6%), colaborare mai bună cu instituțiile statului (ANAF, Camera de Comerț, RAR) (6%), facilitarea obținerii de fonduri UE (5%) sau forța de muncă bine pregătită (5%).
Alte măsuri de stimulare a activității economice apreciate de afaceriști sunt: reducerea TVA/recuperarea mai rapidă a TVA, ușurința creditării/facilitarea accesului la finanțare și infrastructura (câte 4%); reducerea accizelor (combustibil, energie)/prețului la carburant, eliminarea concurenței neloiale, mărirea subvențiilor/micșorarea timpului de acordare și transparența în licitații/refacerea legislației privind licitațiile/facilitatea accesului firmelor mici (câte 3%); creșterea salariului minim pe economie/salariilor, termene de plată mai scurte/protecție împotriva rău platnicilor, creșterea investițiilor, protejarea producătorilor interni/micșorarea importurilor, reducerea costurilor și suport în găsirea de noi clienți (câte 2%).
* Costurile cresc – Cifra de afaceri scade
Oamenii de afaceri au constatat o creștere semnificativă a tuturor categoriilor de costuri. Conform raportului, au crescut: costul forței de muncă – 71% (2017), 68% (2016), 60% (2015) și costurile materiale (energie, materie primă, etc.) – 61% (2017), 54% (2016), 47% (2015), în timp ce cifra de afaceri a înregistrat scăderi semnificative – 48% (2017), 53% (2016), 60% (2015). Scăderi se înregistrează în 2017 și la profitul net după impozitare (38%), dar numai comparativ cu 2016 (42%), fiind aproximativ egal cu nivelul din 2015 (37%). Cheltuielile cu dobânzile au scăzut sau au rămas neschimbate – 35% (2017), 42% (2016), 40% (2015).
* Vânzările sunt în scădere – Băncile oferă greu credite
În 2017, firmele consideră că a scăzut dorința băncilor de a acorda credite. Se observă scăderi semnificative la vânzarile companiei, mai ales la firmele cu cifra de afaceri de sub un milion de euro.
Potrivit raportului de analiză, vânzările au avut următoarele valori – 43% (2017), 49% (2016), 45% (2015), în timp ce deschiderea băncilor este apreciată astfel – 36% (2017), 43% (2016), 33% (2015).
Nici situația economică generală nu este privită ca fiind pozitivă – 34% (2017), 36% (2016), 30% (2015), iar capitalul propriu este într-o scădere dramatică – 54% (2017), 61% (2016), 59% (2015). Nu în ultimul rând, oferta de credit comercial din partea partenerilor este, de asemenea, în scădere – 34% (2017), 47% (2016), 42% (2015).
* Corupția în creștere – Încredere scăzută în instituții
Oamenii de afaceri care au răspuns la studiul Camerei de Comerț a României apreciază că nivelul corupției a crescut constant în ultimii doi ani. În raportul prezentat în 2016 se considera că nivelul corupției era doar cu 7% mai ridicat decât în 2015. În documentul de anul acesta, în schimb, nivelul creșterii este apreciat a fi de 15% (mai mult decât dublu!) în comparație cu 2016. Și procentajul respondenților, care consideră nivelul corupției a fi ”la fel ca anul trecut”, e unul covârșitor: 35% (2017 față de 2016) și 37% (2016 față de 2015).
Încrederea în multe dintre instituțiile din România este în scădere: Direcția Națională Anticorupție – 42% (2017), 64% (2016), 60% (2015), Inspectoratul Teritorial de Muncă – 46% (2017), 60% (2016), 60% (2015), Agenția Națională pentru Administrare Fiscală – 42% (2017), 49% (2016), 42% (2015), Consiliul Concurenței – 26% (2017), 34% (2016), 29% (2015).
* Instituții mai rapide, controale neutre, promovare slabă în străinătate
Peste 50% dintre companii consideră că interacțiunea cu instituțiile publice se desfășoara într-un timp util și creste de asemenea procentul celor care sunt de părere că relaționarea cu instituțiile necesită puțin timp. În 2017, 53% dintre respondenți consideră că relaționarea cu instituțiile durează ”cât este necesar”, în timp ce 36% au afirmat că ”durează prea mult”. La categoria ”mult timp”, procentajele au fost de 48% (2016) și de 44% (2015), în timp ce la categoria ”cât este necesar” s-au consemnat următoarele valori: 46% (2016) și 48% (2015).
De asemenea, 47% dintre cei intervievați apreciază că activitatea organelor de control care verifică firmele este corectă și profesionistă. Comparativ, valorile au fost 44% (2016) și 46% (2015).
Tot la capitolul instituții trebuie remarcat că jumătate dintre companii (52%) sunt foarte nemulțumite sau nemulțumite de modul în care statul promovează afacerile românești în străinătate. Procentajul este, totuși în scădere în comparație cu 2016 (53%) sau 2015 (54%).
* Care sunt preocupările Guvernului? Nu cele care ar trebui!
Peste 50% dintre companii consideră că Guvernul nu este preocupat de nici una dintre activitățile listate în chestionar. Aprecierile oamenilor de afaceri români sunt următoarele: proiectele de infrastructură – 59% (2016), 62% (2017), reducerea birocrației și simplificarea legislației – 55% (2016), 59% (2017), creșterea investițiilor cu bani de la bugetul național – 52% (2016), 50% (2017), o mai bună atragere a fondurilor europene – 43% (2016), 50% (2017) și atragerea investițiilor străine – 37% (2016), 50% (2017).
* Presa învinsă de ”alte surse” – Facebook e în top
Majoritatea respondenților (66%) caută online informații cu privire la mediul economic, dar nu sunt lăsate deoparte nici TV-ul (33%), publicațiile tipărite (20%) sau radioul (12%). Cele mai uzuale surse de informare sunt Realitatea TV (18%), Digi 24 (15%), Ziarul Financiar (12%), Pro TV (10%), Monitorul Oficial (9%), Antena 3 (8%) sau Capital (8%). Întreaga presă, fie aceasta economică sau nu, e învinsă detașat de categoria ”alte surse” (neprecizate) – 44%.
Cât privește promovarea pe internet, companiile folosesc cel mai des Facebook (35%), Google Adwords (20%) și propriul website (13%). Și aici platforma cea mai utilizată (44%) este… niciuna. Majoritatea consideră că internetul nu are un impact important asupra comunicării cu clienții lor finali, însă 70% dintre ei sunt dispuși să crească investițiile pentru a dezvolta acest mod de promovare.
* Beneficii pentru proprii angajați
Majoritatea respondenților consideră că beneficiile cele mai semnificative pe care le oferă angajaților sunt cursurile de dezvoltare profesională și personală (51%). Abia apoi urmează tichetele de masă (40%), tichetele cadou sau de vacanță (30%), altele (? – 29%) sau teambuilding (! – 26%).
Nu se știe dacă și angajații sunt la fel de fericiți! Alte beneficii ar fi primele (68%), bonusurile de vânzări (14%), decont transport (8%) sau zile libere, asigurări medicale, masă gratuită, mașină serviciu, cadouri sărbători și ajutoare financiare (toate câte 3%).
Cursurile de dezvoltare profesională și personală sunt și cea mai bună investiție în angajați – 45%, urmate de tichetele de masă – 25%, prime – 12%, tichete cadou sau de vacanță – 7% sau teambuilding – 6%.
* Cine a răspuns la sondaj
Au răspuns la sondajul Camerei de Comerț a României firme din Regiunea Nord-Est (8%), Regiunea Sud-Est (11%), Regiunea Sud (13%), Regiunea Sud-Vest (6%), Regiunea Vest (9%), Regiunea Nord-Vest (14%), Regiunea Centru (11%) și București (28%).
După cifra de afaceri, societățile comerciale respondente se încadrează la categoria: un milion euro (50%), între 1 și 10 milioane euro (41%) și peste 10 milioane euro (9%). După domeniul de activitate, firmele sunt din: agricultură/industrie/construcții (29%), comerț/transporturi (45%) și servicii (26%).
Studiul intregral (format pdf):
http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2017/08/camera-de-comert-2017.pdf
Marcel CONSTANTINESCU
