Modificările legislative apărute peste noapte, prin ordonanță de urgență, care afectează activitatea societăților comerciale, au generat în mediul de afaceri nemțean discuții, pentru a găsi căi de atenuare a efectelor negative produse de acestea. La inițiativa unui număr semnificativ de societăți cu peste 50 de salariați, Camera de Comerț și Industrie Neamț a organizat, pe 22 septembrie, o nouă întâlnire cu reprezentanți ai legislativului (parlamentari) și ai instituțiilor de stat care au atribuții în domeniu.
La eveniment, au participat peste 70 persoane – manageri ai principalelor societăți comerciale din județ și reprezentanți ai Parlamentului, între care senatorul Emilia Arcan, deputații Mugur Cozmanciuc și Laurențiu Leoreanu, precum și prefectul Vasile Panaite, împreună cu reprezentanți ai altor instituții de stat, cum ar fi Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț, prin Rodica Delia Negură, Inspectoratul Teritorial de Muncă Neamț, prin Ioan Popescu și Petronela Cătălina Mîndrilă, inspector șef adjunct Relații de muncă.
Tema dezbaterii au reprezentat-o trei ordonanțe:
- OUG 60/2017 privind obligația persoanelor juridice, publice sau private cu mai mult de 50 de salariați, de a angaja persoane cu handicap;
- Ordonanța 23/2017 privind plata defalcată a TVA începând cu 1 ian 2017;
- OUG 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 – Codul Muncii.
* Un OUG care strică tot ce-a fost bun
În privința OUG 60/2017, privind obligația persoanelor juridice, publice sau private cu mai mult de 50 de salariați, de a angaja persoane cu handicap, reacțiile angajatorilor au fost extrem de virulente. Din punctul lor de vedere, argumentat cu calcule, pentru o firmă cu peste 50 de angajați s-au triplat cheltuielile, în condițiile în care nu mai pot fi achiziționate echipamente de protecție/ lucru sau alte produse de la firme protejate.
Din punctul de vedere al societăților comerciale afectate, ordonanța reprezintă un bir, nejustificat de o nevoie reală – nu există atâtea persoane cu handicap care să poată presta o muncă și care să dorească să se angajeze câte sunt în statistici. De asemenea, nimeni n-a înțeles care este urgența pentru emiterea unei asemenea ordonanțe fără consultare publică, așa cum ar fi normal.
Din discuții, au rezultat și câteva propuneri. Prima dintre ele ar fi revenirea la situația din 25 septembrie 2016, care să permită achiziționarea de produse și servicii de la unități protejate autorizate, în proporție de minim 50% din suma datorată către buget. De asemenea, se cere o comisie interministerială pentru verificarea dosarelor persoanelor cu handicap, deoarece există informații că, la o verificare corectă, numărul persoanelor aflate în prezent în plată s-ar putea înjumătăți. Altă sugestie a fost ca actuala taxă să se aplice doar firmelor cu peste 200 angajați, întrucât firmele mici sunt, în prezent, în evidentă dificultate.
* Split TVA – amânare și prelungirea implementării cu un an
Ordonanța 23/2017 privind plata defalcată a TVA începând cu 1 ianuarie 2017 a generat, și ea, reacții dure din partea mediului de afaceri, care a amintit aici că nu este normal ca firmele care de ani de zile plătesc TVA în mod corect să fie pedepsite pentru firmele care activează în zona gri a economiei.
Cu majoritate covârșitoare, reprezentanții mediului de afaceri au cerut eliminarea acestei inițiative sau amânarea și prelungirea pregătirii implementării ei cu cel puțin un an, fie și pentru simplul motiv că sistemul informatic al Trezoreriei nu este pregătit să facă față unei avalanșe de noi conturi. Trezoreria are un sistem informatic depășit, care, în prezent, este sufocat și consumă timpul contribuabililor. Corect ar fi să se creeze condiții de lucru civilizate, de plată on-line, și apoi să se discute despre split TVA, dacă nu se mai poate altfel.
Argumentele de natură economică aduse în discuție țin de decapitalizarea firmelor din zona producției, unde ciclul de fabricație este lung și încasarea facturilor necesită perioade mai lungi, în condițiile în care producătorii sunt obligați să deducă TVA. Apar costuri suplimentare, deoarece, în condițiile aplicării acestei prevederi, băncile nu asigură factoring-ul decât în proporție de 80%, deci, pentru 20% aferent TVA, firmele vor trebui să asigure finanțare din alte surse proprii sau împrumutate, cu costuri suplimentare.
Aplicarea split TVA este justificată pentru cei care nu se conformează voluntar dar aceia vor lucra în continuare în zona neagră a economiei iar afectate vor fi tot firmele corecte care declară și plătesc TVA-ul.
La capitolul propuneri la această problemă, s-a amintit că, poate, dacă se dorește un grad mai mare de colectare la bugetul de stat, ar trebui căutat un răspuns la diferența de 490.000 firme înregistrate la Registrul Comerțului față de cele care depun bilanțul la ANAF. De asemenea, ar trebui revăzută legea insolvenței, care trebuie orientată, cu preponderență, spre reorganizarea firmelor în dificultate și reintroducerea în spațiul economic și fiscal corect. În acest moment, ea este o lege care facilitează abuzuri ale celor care se ocupă de insolvențe și mari tunuri imobiliare. O altă abordare, pentru a întări corectitudinea la nivel fiscal, ține de o posibilă obligativitate a administratorilor de societăți comerciale de a face cursuri de pregătire în acest sens.
* Lipsa discuțiilor și explicațiilor – prevederi aberante
Intenția Guvernului de a introduce toate contribuțiile în salariu brut al angajatului a generat derută și nedumerire. Declarațiile unor membri ai Guvernului care s-au contrazis în spațiul public au sporit sentimentul de confuzie. Cei care s-au prezentat la discuțiile Camerei de Comerț și Industrie Neamț n-au reușit să identifice diferența între situația actuală și cea dorită, în condițiile în care responsabilii declară că nu vor exista costuri suplimentare la angajator, iar salariul net al salariatului nu scade.
Investitorii au atras atenția asupra unor eventuale efecte negative sesizate, cum ar fi creșterea tuturor contribuțiilor, taxelor și amenzilor care se raportează la salariul minim sau la cel mediu.
Singurul efect pozitiv prezumtiv ar fi creșterea punctului de pensie, dar acesta este strâns legat de situația în care vor mai exista firme private care să asigure pensiile în viitor.
În privința OUG 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii 53/2003 – Codul Muncii, s-au discutat noile prevederi, care, în viziunea Guvernului, ar trebui să întărească disciplina în muncă. S-a vorbit, în principal, despre raporturile dintre angajator și salariat, în condițiile în care, în prezent, Codul Muncii are o serie de obligații doar pentru angajator și o multitudine de drepturi pentru salariat.
Nu sunt prevăzute situațiile în care angajatorul investește în calificarea salariatului și acesta părăsește locul de muncă, fără să anunțe și fără să țină cont de investiția angajatorului în formarea lui.
* În loc de concluzie
Gazdă a dezbaterii, Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț, a pus degetul pe rană: ”Pentru firmele din zona producției industriale, orice cost cu forța de muncă de natură să determine o creștere cu 5% a fondului de salarii în următorii 2 ani generează, inevitabil, probleme deosebite, mai ales pentru exportatori. În cele mai multe cazuri, în actuala situație, creșterea costurilor de producție cu 8-10% duce, inevitabil, la închiderea firmelor. Este momentul să se gândească și pe termen mediu și lung, cu mai multă înțelegere și respect pentru firmele care aduc valoare adăugată și susțin întreaga viață socio-economică a țării”.
Dana OSTAHIE
