”Tot ce-i de stat… stă” – folclor urban contemporan.
Deși părerea generală este că marea plagă, ciuma bubonică a societății românești de azi o reprezintă ajutoarele sociale – acel venit minim garantat pe care statul îl plătește lună de lună, ca să poată beneficiarul să refuze un loc de muncă pe salariul minim -, ajutorul de stat este o realitate cu care vom rămâne probabil multă vreme de-acum înainte, că nu-și permite niciun guvern să piardă atâtea voturi. Sigur, venitul minim garantat este reglementat de o lege – 416/2001 -, despre a cărei oportunitate, eficiență și corectă întocmire nu discutăm acum. Beneficiarul venitului minim garantat are, teoretic, și niște obligații pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi în continuare banii, dar, ca de obicei, diferența de la teorie la practică este consistentă și în acest caz. Cât de dreaptă este o lege strâmbă, cât de bune sunt intențiile cu care se pavează de ani de zile drumul spre casieria primăriei ar face subiect de compendii. Nu e cazul acum. În acest material, prezentăm aspecte din cum se aplică legea 416 la Târgu Neamț și ce poate face un primar astfel încât, politically correct, să împace și capra ajutorului social și varza muncii în folosul comunității. (Dana OSTAHIE)
În conformitate cu Planul privind efectuarea lunară a unor acțiuni și lucrări de interes local pentru acordarea ajutorului social, Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Târgu Neamț se străduiește să apeleze cât mai des la beneficiarii Legii 416/2001, să-i pună la treabă. Sunt două săptămâni de când curățenia de toamnă de la Târgu Neamț se face cu țiganii din zona Tăbăcari, din Humulești, scoși la curățenie pe malurile Ozanei, ca să-și merite banii de la stat.
* 146 în plată, 108 buni de muncă, 4.688 de ore obligatorii
La una din acțiunile programate, de curățat malul stâng al Ozanei, în zi de joi, s-au prezentat la apel cam 40 din cei 60 câți ar fi trebuit. Pentru asta, DAS Târgu Neamț și-a unit forțele cu Rossal, firma de salubrizare competentă în prezent în oraș, care a adus două containere mari. Sub personala supraveghere a directorului DAS de atunci, Vlad Angheluță – între timp, promovat manager la Apa Serv -, a angajaților direcției și a unui consilier local trimis probabil pentru supracontrol, rromii s-au apucat de strâns gunoaie. Nu în liniște, ci chiar vociferând, majoritatea reclamând că strâng după ”gagii”, români adică. Probabil că aveau dreptate, judecând după soiul gunoaielor – mizerie de la animale, materiale de construcții și o mulțime de pamperși. Într-adevăr, foarte puțini țigani se pot lăuda că dețin în proprietate animale, mulți nu-și permit să-și ridice case decât din materiale flexibile și ușoare, iar cu pamperșii pentru puradei nu mai încape vorbă.
Acțiunea s-a încadrat, cum spuneam, în planul lunar pentru efectuarea lucrărilor de interes local, plan aprobat de primar, la propunerea Direcției de Asistență Socială. După cum explica Vlad Angheluță, ”numărul total de beneficiari ai ajutorului social este de 146, dar numai 108 sunt obligați să presteze muncă în folosul comunității”. ”Celelalte persoane fie nu sunt apte medical, fie au în îngrijire minori sub 7 ani sau au în îngrijire minori cu handicap. În medie, beneficiarii ajutorului social trebuie să presteze 4.688 de ore, însemnând 586 de zile (de muncă, nu calendaristice – n.r.). Avem parteneriat cu noul operator de salubritate și acest lucru este benefic.
Fac apel la toți cetățenii din Humulești să respecte contractele de salubrizare, să folosească pubelele din promixitate, pentru a proteja mediul înconjurător. În perioada următoare vom avea o acțiune de igienizare malurilor Ozanei și cu cealaltă firmă de curățenie din oraș. Gunoiul care se adună pe malul stâng al Ozanei nu face cinste comunității Humulești. Acum le sunt asigurate toate condițiile: au pubele, au containere și li se ridică gunoiul de trei ori pe săptămână. Gunoiul care se adună pe malul drept al Ozanei nu aparține numai rromilor din zonă, ci și românilor”, a adăugat până-mai-ieri-directorul DAS, Vlad Angheluță.
În marțea următoare, pe 17 octombrie, alți rromi, altă acțiune, altă curățenie, aceeași Ozană, tot pe malul stâng, dar, de data aceasta, până aproape de limita cu cartierul Blebea. Între prestatori ar fi trebuit să se afle și români. Statistica DAS arată că, din cei 146 beneficiari de ajutor social, 84 sunt români și 62 sunt țigani. În acea zi, la muncă au venit doar rromii.
* ”Le dau mâncare și un păhăruț de vin, dar fac treabă”
Între acțiunile pentru care autoritățile locale pot folosi mâna de lucru ajutată social se regăsesc salubrizarea căilor publice, lucrări de întreținere și curățenie în instituții. Beneficiarii venitului minim garantat pot fi, însă, repartizați și spre alte instituții pentru a-și face norma de muncă în folosul comunității. Unii prestează pentru primărie, alții la biblioteca orașului, unii au fost cooptați pentru muncă la diferite firme – Civitas SRL, Centrul de Întreținere Urbană, Eurosal etc. -, alții la Clubul Copiilor, unii la școli din oraș, alții la biserici.
* ”Am avut cazuri când am tăiat ajutorul social acelor persoane care nu au prestat muncă în folosul comunității. În perioada 2016-2017, au fost și încetări de acordare a ajutorului social, pentru că unii nu au prestat orele de muncă impuse de lege. Ajutoarele sociale nu sunt așa mari, să știți. Ele variază între 142 lei pentru o persoană singură și până la familii cu cinci persoane, care pot încasa 527 de lei pe lună. Pentru fiecare copil, mai încasează și alocația de 82 de lei pe lună” – Vlad Angheluță, fost director DAS Târgu Neamț.
La ”Sf. Trei Ierarhi”, din Bejeni, Humulești, după cum spune părintele paroh Ioan Răducu, sunt cinci beneficiari de ajutor social și muncesc: ”Toți sunt români. Unul este din oraș, iar restul sunt de la mine din parohie. Muncesc, să știți! Sunt mulțumit de ei. Sunt salahori. Le dau mâncare și un păhăruț de vin, dar fac treabă”.
Părintele Răducu e cunoscut între cei plătiți cu venitul minim de stat. ”Românii muncesc la biserica preotului Răducu, din Bejeni. Acolo prestează ei orele de muncă. Adevărul că acolo e muncă!”, a spus unul din țiganii scoși la muncă zilele trecute. Invidia, însă, n-a durat mult, că și-a adus aminte de problemele sale majore: ”Românii aruncă gunoiul doar noaptea! Eu și cu alți de-ai noștri am prins un român, într-o noapte, care a aruncat gunoiul aici, lângă casele noastre. L-a adus cu un cărucior. L-am întrebat de ce aruncă gunoiul aici, la noi, lângă casele noastre. I-a dat unul dintre noi un capac de palmă la ureche, de l-a aruncat în gunoi! L-am pus să-și încarce gunoiul și să-l ducă în altă parte. El stă departe de zona asta. În zona asta, sunt și români care iau ajutoare sociale, dar recunosc că și ei muncesc. Să ne dea și nouă primăria containere de alea mari, așa cum sunt în oraș, prin spatele blocurilor. Cu pubelele astea mici, nu ai ce face, sunt prea mici! Eu am un ajutor social de 150 lei. Atât”.
Ca la orice clacă, e de ajuns să înceapă cineva cu poveștile, că apoi curg istorisirile din toate părțile. Pe malul stâng al Ozanei nu putea fi diferit, chiar dacă se strângeau gunoaie. Imediat a sărit cu reclamațiile un alt țigan, reclamându-i pe cei care vin la furat. Un denunț și-un autodenunț în egală măsură: ”În zona asta, vin țigani și din Vânători, cu căruțele, la furat iarbă. Un polițist îi fugărește pe malurile Ozanei. Recunosc, și noi furăm iarbă, dar iei un braț sau două de iarbă și fugi. Dar ăia de la Vânători vin cu căruțele și le încarcă pline de iarbă! Aici trebuie ca primăria să pună camere video. Este nevoie, mai ales să se știe cei care conduc fără permis. Unul de-ai noștri conduce mașina și nu are permis. Într-o zi, a călcat un câine pe aici și l-a omorât. Dar dacă era un copil în locul câinelui?! E bine că s-a închis drumul care duce pe sub podul Ozana, dar să se pună și camere video”.
După o vreme de muncă, o țigancă răbufnește cu năduf: ”Să tăiați ajutorul social celor care nu au venit azi la muncă! Eu am venit, chiar dacă am acasă un copil bolnav. Nu am mâncat nimic azi și m-am mai și rănit la un picior mai devreme”.
* Primarul zice că se taie dacă nu se muncește
Potrivit celor de la DAS Târgu Neamț, cei care primesc 142 de lei lunar ca ajutor social trebuie să presteze 2 zile de muncă în fiecare lună. Sunt doi care n-au muncit deloc în octombrie și, dacă nu își fac norma trei luni la rând, vor pierde venitul minim garantat. De anul trecut și până în prezent, 30 de persoane ar fi fost tăiate de la ajutorul social. Primarul Daniel Harpa este foarte hotărât să nu scape de sub control chestiunea: ”Vom face o analiză a zilelor de muncă prestate de acești beneficiari de etnie rromă și celor care nu s-au prezentat în aceste zile, când s-au organizat acțiunile de curățenie, le vom tăia ajutorul social. În una din zile, am înțeles că, din 60 de persoane care ar fi trebuit să fie prezente la curățenie, doar vreo 40 s-au prezentat. Celorlalte 20 de persoane le vor fi tăiate ajutoarele sociale. Punct. Vom continua aceste acțiuni de curățenie cu beneficiarii ajutorului social și în perioada următoare. Fac apel atât la români, cât și la cetățenii rromi să nu mai arunce gunoiul în locuri nepermise. Orașul nostru nu este groapa de gunoi a județului! Nu trebuie să dăm vina numai pe cetățenii rromi, că nu numai ei aruncă gunoiul. Sunt și români care aruncă gunoiul în locuri nepermise”.
Ciprian Traian STURZU
